6,798 matches
-
Acasa > Orizont > Meditatie > UN FLAUT FERMECAT... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Doar firele de iarbă au mai rămas din tot ce-a fost iubire; ruine dintr-un templu, iar zeii noștri au fugit, lăsându-ne vânduți cenușilor, în „noaptea de înviere”... * Eu dorm sub praguri de cuvinte și nu pot să te strig, iubite, s-aprinzi iar cerul cu sălbăticia unui joc, să-i ceri
UN FLAUT FERMECAT… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377266_a_378595]
-
au fugit, lăsându-ne vânduți cenușilor, în „noaptea de înviere”... * Eu dorm sub praguri de cuvinte și nu pot să te strig, iubite, s-aprinzi iar cerul cu sălbăticia unui joc, să-i ceri pământului să-ți cânte dorul tău. Ruine dintr-un templu au rămas; din „praznicile” lumii, niciun glas... * Doar timpul gârbovit, tresare când și când, și iarba înrourată se scutură de gânduri, ca de un zeu lepros, ce fără milă ne-a lăsat uitării, în piatră tăinuind ... un
UN FLAUT FERMECAT… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377266_a_378595]
-
Acasa > Poezie > Amprente > VLAD ȚEPEȘ Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului 26 Februarie 2015 Când trec prin Țară, printre ruine, Cu sufletul plin de-o nespusă jale, De multe ori mă gândesc la tine Și parcă mi-e dor de pedepsele tale Și parcă mi-e dor de vremea de-atunci, Doamne al țepelor, mă cutremur și tac, Sângeră luna
VLAD ȚEPEȘ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377272_a_378601]
-
dăltuiri de trepte o nouă temelie pentru măreț locaș un loc spre care lumea va fi să se îndrepte în zi de sărbătoare când pace e-n oraș e începută-n urmă cu chiar știută vreme pe locul ce rămase ruină din război când au văzut vrăjmașii că urbea nu se teme iar preotu-ascunsese câțiva dintre eroi pedeapsă-a fost sortită s-o fulgere în noapte nu pronia cerească, ci cruzii luptători când au lovit cu tunul printre grăbite șoapte și-
TRĂINICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377273_a_378602]
-
Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Eclesiastul 3: 14 Oare mai am încă o zi și mâine? Mai am o șansă să îndrept ceva? Apusuri vin cascadă peste mine Și șovăind, călcând peste ruine, Îmi depăn viața ce-am trăit cândva. Năframa amintirilor se-așterne Peste trecutul zbuciumat și slut Și în bătăi de orologiu cerne Trăiri și vorbe, idealuri terne Ce n-au avut final, doar început. Nu pot să-mi amintesc intrarea
O NOUĂ ZI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377287_a_378616]
-
doar mobila și biblioteca au fost recuperate de soldații nemți, care patrulau acea zonă. O parte din ele au fost duse în casa rămasă de la bunici, iar restul au fost păstrate, cum s-a putut, în micuța căsuță construită lângă ruinele celei vechi. Arestarea, pe considerente politice, a tatălui meu, cu confiscarea întregii averi, a închis orice posibilitate de recuperare. De s-ar fi citit și păstrat, n-ar fi fost nimic rău, dar din câte am aflat, unele din ele
CARTEA ŞI PUBLICUL CITITOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382144_a_383473]
-
înverzite, râpe, pante, lămâi și Carantania, curmali, miresme de tămâie, portocali, Cana, Sion, pridvoare înflorite, ecouri de război, flori ofilite, o zi de Yom Kippur cu toți evreii, Capernaum și Marea Galileii, capre, măgari, moschei cu minarete, fresce cu sfinți, ruine cu regrete, Vitezda și Tabor și piatră tare, păcate și virtuți duse-n spinare, migdali și milosteniile lui Berlucci, biserici, sinagogi și Drumul Crucii, pâlcuri de palmieri, oi, beduini, Golgota, moaște, rodii, oaze, crini, turbane albe, chipe de iudeu, urme
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
fi avut moșie, o pensie grasă și buzunarele pline, dar nu m-aș mai fi putut uita în oglindă fără să o sparg! Acum, când privesc în urmă, când îmi trece prin față imaginea României de-atunci și când privesc ruinele înșirate de-a lungul șoselelor, ce întristează și îndurerează privirea, când văd pământurile nemuncite și pădurile distruse, când bogățiile și pământul Țării sunt date pe nimic străinilor, pentru comisioane grase, întreb ce a adus românilor capitalismul și „darul divin” al
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
Și... nu este doar un vis. Sunt lucruri aievea, pe care - cu puțin noroc - le putem trăi pe viu. Ce ziceți de... Iordania - Regatul Minunilor? Țara în care sunt câteva obiective culturale sau naturale aflate pe lista patrimoniului mondial UNESCO: Ruinele orașului Petra - Petra nabateenilor de odinioară, incredibilul oraș de poveste, redăruit lumii de către exploratorul elvețian Johann Ludwig Burckhardt... Cetatea Q’useir Amra... Situl arheologic de la Um er-Rasas... Zona protejată Wadi Rum... Sau - poate că ați auzit de Salatin, profetul musulmanilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93216_a_94508]
-
620 și 850 de persoane - morți și răniți. O parte dintre spectatori au decedat pe loc, alții la scurt timp după dezastru. Directorul teatrului, Franz Jauner a fost arestat, stând la închisoare timp de trei luni. Clădirea fiind grav afectată, ruinele teatrului au fost demolate, pe locul acela construindu-se, cu banii strânși de familia regală, clădirea Sühnhof, în memoria victimelor, folosită mai ales pentru acte de caritate. Urmărită parcă de un blestem, aceasta a fost distrusă de bombardament, în timpul celui
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
Romantic, dacă nu chiar prea romantic (pentru, baremi, 1910, anul celor trei-spre-patru Crai, - căci despre 1929, millesimul, adică, al cărții ca atare, nici n-are rost să mai aducem vorba), Mateiu I. Caragiale e, la noi, poetul ultim al glorioaselor ruine. Și, cum ruinurile (sau, pre limba veche, "risipele") acestea implică turle, foișoare și donjonuri, creneluri și "breteșe" ("mari" și "mici"1), se înțelege de la sine că Mateiu e și poetul turnurilor înseși, al unora, desigur, în ruină, - ca unul care
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
ultim al glorioaselor ruine. Și, cum ruinurile (sau, pre limba veche, "risipele") acestea implică turle, foișoare și donjonuri, creneluri și "breteșe" ("mari" și "mici"1), se înțelege de la sine că Mateiu e și poetul turnurilor înseși, al unora, desigur, în ruină, - ca unul care,-n felul lui Nerval, se vrea, și el, pesemne, un Prinț de Aquitania "a la tour abolie"! O spune, de altminteri, singur într-o Mărturisire de trei strofe, poemă de sorginte simbolistă, dar de croi preeminescian, anume
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
el, pesemne, un Prinț de Aquitania "a la tour abolie"! O spune, de altminteri, singur într-o Mărturisire de trei strofe, poemă de sorginte simbolistă, dar de croi preeminescian, anume: "Sufleu-mi e-un turn de piatră care cade în ruină,/ Iedera și mușchiul verde zidurile-i năpădesc,/ Strajă a singurătății, trist veghează pe colină,/ și în juru-i, seara, tainic, liliecii fâlfâiesc..." Or, cum în celelalte două strofe, sufletul său fusese, pe rând, echivalat când cu o "mare moartă", când cu
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
Pantazi, bineînțeles... Care Pantazi, evocându-și mama, are s-o facă după cum urmează: "o cântare ce se stinge, o floare ce se scutură, o stea ce cade mi-aduc de dânsa negreșit aminte." (S. m.) Că "turnul" însuși, "care cade în ruină", este, aici, absent, nu-i de mirare, atâta vreme cât acest Pantazi, prin excelență om al mării (fie și când corăbiile înseși nu ar fi alta decât tot "niște cetăți"2), trăiește, mai ales, în orizontul și infinita ei orizontală. Poet al
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
absent, nu-i de mirare, atâta vreme cât acest Pantazi, prin excelență om al mării (fie și când corăbiile înseși nu ar fi alta decât tot "niște cetăți"2), trăiește, mai ales, în orizontul și infinita ei orizontală. Poet al turnurilor în ruină, în schimb, e taciturnul Pașadia, cel "fermecat" și de "vestigii" mai "umile" (ca, între altele, acelea ale istoriei noastre cam precare, în contra căreia, altminteri, domnia sa are mai mult decât un dinte!); el însuși, după Pirgu, o "ruină", "ruină venerabilă", desigur
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
al turnurilor în ruină, în schimb, e taciturnul Pașadia, cel "fermecat" și de "vestigii" mai "umile" (ca, între altele, acelea ale istoriei noastre cam precare, în contra căreia, altminteri, domnia sa are mai mult decât un dinte!); el însuși, după Pirgu, o "ruină", "ruină venerabilă", desigur, nu, însă, una bine conservată. Și oricât de anost și fastidios este să ții un inventar "la zi" al temelor (adesea recurente și, deci, vizibile cu ochiul liber) sau al motivelor cutărui autor, - ruinurilor lui Mateiu, eu
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
turnurilor în ruină, în schimb, e taciturnul Pașadia, cel "fermecat" și de "vestigii" mai "umile" (ca, între altele, acelea ale istoriei noastre cam precare, în contra căreia, altminteri, domnia sa are mai mult decât un dinte!); el însuși, după Pirgu, o "ruină", "ruină venerabilă", desigur, nu, însă, una bine conservată. Și oricât de anost și fastidios este să ții un inventar "la zi" al temelor (adesea recurente și, deci, vizibile cu ochiul liber) sau al motivelor cutărui autor, - ruinurilor lui Mateiu, eu, am
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
pe cuvânt... E vorba, iată, în mai toate poemele-i mult prea puține (și date, între timp, uitării), de mari "căzânde turle" și "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (s. m.) cu "tăinuite cule"3, "înalte foișoare" și "turnuri părăsite". Un "castel", așijderi "în ruină", în marginea unei "căderi de apă" și "adumbrit" de frunza unor "copaci stufoși", apare, de altminteri, și-n Remember, nuvelă,-n rest
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
de mari "căzânde turle" și "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (s. m.) cu "tăinuite cule"3, "înalte foișoare" și "turnuri părăsite". Un "castel", așijderi "în ruină", în marginea unei "căderi de apă" și "adumbrit" de frunza unor "copaci stufoși", apare, de altminteri, și-n Remember, nuvelă,-n rest, contemporană (și, pe deasupra, berlineză, ce va să zică citadină), - dacă (și cât) se poate numi "contemporan" un paseist nostalgic, retrograd
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
ca "scufundat ș...ț în mare", n-o să-i evoce alta decât tocmai "cetățile vechimii": Bizanț, Alexandrie, Palmiră, Babilon... II "C|zânde turle", "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (!) cu "tăinuite cule", "înalte foișoare" și "turnuri părăsite", ca și "castelul" din Remember, în risipă, - este, ziceam, aceasta recuzita și, mai ales, vocația lui Mateiu; că-ruia, asemenea (s-o spunem pentru a doua oară) lui Nerval (sau cutărei
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
stâlpi tiviți cu iederi" (și "mușchi verde"); nu însă, pe cât cred, în sine, adică pentru ele înseși, ca vreun Hubert Robert al poeziei, - el nefiind un simplu "ruinist". Căci, între altele, ceea ce are un tâlc anume,-n ocurență, e că ruinele acestea sunt, mai cu seamă, "chipuri și icoane", imagini ale sufletului însuși și/sau, conform faimoasei definiții a peisajului, după Amiel, niște subiective "étatșsț d'âme". Ele, de altfel, se răsfrâng, mai totdeauna, în iazuri sau în ape speculare, ca
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
din Remember. Iar "mult poesc", să zicem, e nu doar Pașadia; e astfel și Mateiu I. Caragiale (frate și fiu al unor "poescofili" notorii); și, ca în Prăbușirea Casei Usher, un "lac comentator"4 va să-i răsfrângă, și lui, "ruinele semețe", "vestigiile sublime" (ce pot să dea vertigii!), întreg alaiu-i de "palate părăsite" și de bătrâne "capiști în ruină"... E vorba de acele "lacuri triste..." (și, fie zis în treacăt, secvența ce urmează reprezintă al treilea 5 pentadecasilab perfect din
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
fiu al unor "poescofili" notorii); și, ca în Prăbușirea Casei Usher, un "lac comentator"4 va să-i răsfrângă, și lui, "ruinele semețe", "vestigiile sublime" (ce pot să dea vertigii!), întreg alaiu-i de "palate părăsite" și de bătrâne "capiști în ruină"... E vorba de acele "lacuri triste..." (și, fie zis în treacăt, secvența ce urmează reprezintă al treilea 5 pentadecasilab perfect din Craii..., și anume:) "... ce oglindă albe turle între funebri chiparoși." (Rămâie-i cititorului plăcerea să pună, unde se cuvine
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
aibă loc "transfigurarea", prin moarte, a nefericitei Pena. Altfel, lăsând de-o parte "hagialâcul", prin lume și pe mări, al lui Pantazi (unul din rosturile căruia-i acela al contemplației în extaz, și ca într-un excelsior întors, a unor ruini "și mai mărețe"!), în Craii..., turlele nu sunt prea numeroase. (În Moscova poetului Ion Barbu, aceste "turle verzi" erau "o mie".) Însuși cuvântul "turn" n-o să apară decât numai o dată; și e un turn, acela, de cea mai neagră faimă
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
ajunsă Cerberul acestor iaduri, ce-și hămăie "în nopțile cu lună" ibovnicii Anubiși de pe vremuri. ("Ascunsă, ori închisă", o astfel de "sultană" va fi având, în preajmă, și, cică, Pașadia; doar că aceea, noaptea, nu latră, "țipă" numai.) De fapt, ruinele/ "epavele" umane sunt, mai cu seamă, fascinația lui Mateiu; ba chiar specialitatea-i metodică și rece, în pofida nu puținelor pasaje în care sunt deplânse mari "stirpe în cădere" și neamuri vechi, "căzute", producătoare, ele, de (numai?) stârpituri și căzătură, - "adevărați
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]