1,409 matches
-
au așteptat o vreme / Să ți le-aduc ofrandă pe-altar de primăveri, (din poezia: „Unui Poet”) Lupta lăuntrică împotriva soartei, „Eu sunt un Eu ce n-a-nvățat să moară,/ ( Deși în jocul vieții am pierdut)/ Când va-nceta ruina să mai doară,/ Te voi iubi la modul absolut.” (Eu) este intuitivă chiar din primele versuri, cititorul regăsindu-se cu fiecare lacrimă compusă nu doar pe portativul rimei. Înzestrată cu talent, expresivitatea melodică este redată nu doar prin vers, deoarece
CÂND IUBEŞTI, DĂRUIREA VINE DE LA SINE... de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376580_a_377909]
-
Acasă > Poezie > Delectare > ULTIMUL RAPORT Autor: Lucian Tătar Publicat în: Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017 Toate Articolele Autorului M-au ruinat vulcanii creativității, de zile bune îmi spun că vor erupe mâine... vacanță e în toate umbrele cetății, de poezie zările sunt pline... sectorul de iubire ...n-ai bilet, tristețea ploua peste tot, la plâns a mai rămas hohot, patriotismul este
ULTIMUL RAPORT de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375891_a_377220]
-
căpătat o conotație cu totul aparte... Și deseori spunând „Te iubesc!”, unele persoane, se duc cu gândul la acele legături fizice, care există doar în relația dîntre două persoane de sex opus implicând anumite responsabilități. Am văzut sute de vieți ruinate din cauza lipsei de dragoste. Copilul înainte de a se naște, simte nevoia dragostei și în interiorul mamei sale, dă semne, mișcă, dorind parcă să spună: „Sunt aici! Iubește-mă!” Copilul se naște cu nevoia de a fi iubit. La rândul său, răspunde
CURAJUL DE A IUBI, DRAGOSTEA DE OAMENI ŞI DRAGOSTEA DE MAMĂ de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376557_a_377886]
-
noastre apoase. -Cine ești tu? Te întrebam, dar erai la același capitol, Cu împrejmuiri senzitive developai conținuturi, Mi-ai spus:- Sunt cumințenia mută a ispitelor, Să nu regretăm cele două sceptice săruturi. Cu lux de tăceri, înghițind umbre sinusoidale, Eram ruinați de un freamăt sub propriul drum, Nu era nici o urmă de ploaie, și nici de ninsoare, Ci doar enigma pur dumnezeiască a sufletului bun. Lilia Manole Referință Bibliografică: UMBRE SINUSOIDALE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul
UMBRE SINUSOIDALE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372716_a_374045]
-
personajelor implicate în fenomen, care provoacă stări emoționale cititorilor. Încă din primele pagini, autoarea redă cadrul social-istoric care a determinat-o pe Dorina, eroina principală a romanului, să plece la muncă în străinătate. În acei ani postdecembriști, când s-a ruinat economia românească, Valea Jiului, spune autoarea, a devenit „Valea Plângerii”. Minele de cărbuni și-au restrâns activitatea, multe dintre ele au fost închise și miile de mineri au fost dați în șomaj sau trimiși la pensie. Printr-un efect al dominoului
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
așa? Absența ta îndelungată a creat probleme afacerilor și asta nu admit! - Lea, nu mă interesează nimic în afară de tine și de copil! Este vorba despre o afacere cu niște clienți tailandezi, destul de importantă dar nu într-atât încât să mă ruineze! Dacă nu rezolvă oamenii mei, asta e! Voi pierde o luptă, dar nu războiul! - Dragul meu, nu e cazul să pierzi nimic pentru că vom pleca imediat în Italia! Aici nu mai am nimic de făcut și locul meu e lângă
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
timpul se oprea chiar acolo, pe acea plaja. Deși acele clipe păreau magice și de nepătruns, în ochii tânărului demon se putea citi o tristețe pe care se străduia din greu să o țină ascunsă. Această tristețe ar fi putut ruina fragila stabilitate pe care o mai avea intactă fata ce stătea tolănită în brațele sale. Pentru moment avea să o protejeze de crunta realitate, avea să protejeze acel zâmbet divin ce „ ar putea să îl facă până și pe Lucifer
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
printre altele: nici la cea mai mare strîmtoare nu-l lăsați pe rege să ațîțe pe brahmani împotriva sa; pentru că aceștia, odată întărîtați, pot să-i distrugă toți caii, toate carele, trupele și elefanții. De aceea cine vrea să se ruineze, nu trebuie decît să-i provoace pe acești oameni sfinți care zămislesc flacăra ce mistuie totul și toată apa mării, soarele și luna cu creșterile și descreșterile ei. Care dintre oamenii ce țin la viața lor pot să-i ofenseze
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
printre altele: Nu trebuie ca regele, nici chiar în caz de extremă necesitate, să îi ațîțe împotriva sa pe brahmani; pentru că aceștia odată întărîtați îi pot distruge toți caii, toate carele, trupele și elefanții. De aceea, cine vrea să se ruineze, nu trebuie decît să-i provoace pe acești oameni sfinți care zămislesc flacăra ce mistuie totul, și toată apa mării, soarele și luna cu creșterile și descreșterile ei. Care dintre oamenii ce țin la viața lor pot să-i ofenseze
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
1919! Măsura întîrzierii dezvoltării este comparată cu cea a centrului și vestului Europei și deranjează, astăzi ca și ieri, identitatea românească, cea care se crede europeană în mare parte. Sărăcia de astăzi provoacă două comportamente: unul acuză comunismul care a ruinat țara, celălalt acuză occidentalii care ar impune norme, un ritm și metode de dezvoltare străine spiritului românesc. Acestea se desfac în două tendințe: una vizează accelerarea procesului de integrare europeană, cealaltă ar vrea să îl frîneze. Aceste aprecieri asupra sensului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
împotriva Rusiei reacționare. Capitalismul fondator al statului-națiune este progresist. Comercianții au nevoie de o piață de consumatori; în consecință, ei se arată deschiși, între 1848 și 1866, față de problema emancipării țărănimii. Zeletin marchează apoi limitele progresismului revoluționarilor burghezi: mișcarea capitalistă ruinează vechea clasă de boieri patriarhali. Dar noul stat cuprinde o clasă destrămată marii boieri de altădată și o clasă încă în formare burghezia -, care se reduce la o oligarhie a banilor, avînd nevoie de un stat absolutist pentru a-și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
guvern nu aprovizionează piața. Țăranii se sustrag sau fură și își vînd produsele pe piața neagră. Reforma monetară din 1952 instituie paritatea monedei naționale, leul, față de rublă; cota de schimb a leului vechi și nou variază fiind favorabilă întreprinderilor, dar ruinînd pe particulari. Inflația galopează. Or, ministrul Finanțelor este Vasile Luca... După o întîlnire la Moscova, în 1951, relatată de Brucan, Stalin 1-a avertizat pe Dej că în toate democrațiile populare s-au descoperit și arestat agenți titoiști și ai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
flagrantă între succesele pe care le proclamați și mizeria care domnește în România: scăderea dramatică a nivelului de viață, raționalizare, dispariția produselor de primă necesitate, a medicamentelor?" Contestatarii se indignează: Cine a trădat partidul care l-a ales? Cine a ruinat economia, viața socială, cultura și a încălcat Constituția?" Este o atmosferă de complot. Se știe că, mult înainte de 1989 exiatau planuri de răsturnare a lui Ceaușescu. Cel mai de temut pentru șeful statului român a fost conceput în 1983-1984, montajul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la umbra bugetului și în speranțele recompenselor reversibile. N-a fost un om însemnat în țara aceasta și, îndeosebi vorbind, nici un conservator care, făcând politică, să nu-și fi pierdut mare parte din averea sa, ba unii să se fi ruinat chiar. E drept însă că acești reacționari cari nu iubesc poporul, nici pretind, nici ar primi vreodată recompense reversibile. Dar aceasta în treacăt. Revenim la teza noastră. Senatul se numește corp matur, corp ponderator. Non numerantur, sed ponderantur - nu se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar comerțul cu aceste producte redus la 5 luni pe an, și atunci încă îngrădit la marginele țării! Această lege maghiară are de scop de-a exercita protecție asupra culturii vitelor din Ungaria, pe cari le concurăm noi. Dar se ruinează industria țării lor proprie? Ce le pasă. Maghiarii și așa nu fac industrie. Am voi să știm numai ce atitudine va avea d. Boerescu față cu aceste ocoliri, nu tocmai măiestre, executate de Parlamentul din Pesta în detrimentul negoțului nostru? [ 6
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce reformele și revocările acestea? Înainte de toate pentru că voim ca s-avem locuri libere pentru amici, apoi pentru a se asigura prin intimidare de-o magistratură care, la caz de trebuință, să facă servicii, nu să dea hotărâri. Astfel se ruinează prestigiul unui corp destul de respectabil, căruia i se răpește încrederea și respectul fără de cari hotărârile date nu mai au nici o autoritate. A compromite astfel cea dentîi, cea mai necesară din instituțiunile noastre înseamnă oare a guverna pentru binele țării? O
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este convingerea generală a tuturor mărimilor parlamentare ale Greciei; iar d. Tricupis, omul sistematicei, au dezvoltat această lipsă de sistem într-un sistem complet de dare și luare care va duce fără nici o scăpare la disoluțiunea tuturor Iegăturilor statului,! a ruina întregei administrații. Fie zis spre onoarea poporului grecesc că totuși se mai pot îndrepta aceste abuzuri rușinoase și stricătoare și că poporul însuși dorește din inimă sfârșitul acestei nefaste stări de lucruri. Din studiile d-lui Vacherot publicate mai deunăzi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
străine, dîndu-ne oarecum a înțelege că sîntem agiamii întru ale economiei politice și nu ni se cade să stăm de vorbă cu oameni speciali. Pentru noi era ceva învederat că, daca un individ ce consumă mai mult decât produce se ruinează, o colectivitate politică de indivizi cată să se ruineze asemenea, făcând același lucru. Cauzele acestei ruine sânt în prima linie cheltuielele improductive ale statului. Armată, diurne și lefuri disproporționate cu munca și înțelegerea oamenilor întrebuințați, crearea unei clase de proletari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale economiei politice și nu ni se cade să stăm de vorbă cu oameni speciali. Pentru noi era ceva învederat că, daca un individ ce consumă mai mult decât produce se ruinează, o colectivitate politică de indivizi cată să se ruineze asemenea, făcând același lucru. Cauzele acestei ruine sânt în prima linie cheltuielele improductive ale statului. Armată, diurne și lefuri disproporționate cu munca și înțelegerea oamenilor întrebuințați, crearea unei clase de proletari ai condeiului cari direct sau indirect trăiesc din buget
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trecutul artefactului rămâne, în prezent, o imagine intactă (sau chiar ameliorată), care există în fantezia mnemonică, și una avariată, care este dată în percepția relicvei: superpoziția lor, simultană cu constatarea decalajului dintre ele, a inadecvării lor iremediabile, constituie în spirit, ruina ca tristețe mai mare decât dacă n-ar fi rămas nimic și mai mică decât aceea stârnită de gândul realităților (fie ele opere sau ținte) din care n-a mai rămas nici măcar amintirea, ci doar generala certitudine că au existat
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
disoluției la Eminescu care urmează acest plan inexorabil: stânca piramida zidul ruina praful Fiecărei trepte îi corespund forme specifice și un timp distinct: stânca piatra timp imemorial/mitic muntele piramida mausoleu timp istoric domă zidul cetate palat timp istoric castel ruina nisipul cenușa timpul istoric mușuroiul țărâna praful pulberea pleava timp etern colbul * Pe relația axială cer-pământ, stânca/muntele face legătura între mundan și extramundan: "Stâncă urcată pe stâncă, pas cu pas în infinit / Pare-a se urca iar fruntea-i
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
arderea unei păduri bătrâne, În arderea și-amestecul hidos Al gândurilor unui neferice E frumusețea. Nu în seninul, În liniștea adâncă sufletească, Acolo vei găsi adevărata, Unica frumusețe..." (Odin și Poetul) III Cronica funerară a "zidirilor antice" (Zidul piramida, cetatea • Ruina nisipul, mușuroiul cenușa praful • Personaje: regi, "populi" • Galbenul asfințitului • Sarmisegetuza "un vis de piatră...") 1. Piramida (mausuleum, domă) Semn ascensional, piramida condensează pentru Eminescu însăși noțiunea zidului ca rivalitate demiurgică, "gândiri arhitectonici" ale omenirii: Colo se ridic trufașe Și eterne
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
metafora "cojilor" de alună, după care se întemeiază/stă, de veghe, o conștiință tragică: Ce căutați a prinde eternitatea în niște coji de piatră, care pentru mine sunt coji de alună". Zidul conține, astfel, incifrat sensul "științei morții a reînturnării": ruina reîntoarcere în lut. Ea poate fi asociată, prin simbolul "cojilor"8 cu dorința de retragere, de regressus ad uterum: "Imaginația nu numai că ne invită să ne întoarcem în cochilia noastră, dar și să ne strecurăm în orice cochilie spre
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
din penelul "unui Rembrand sinistru", cum zice același critic, trebuie citit în toate semnele lui. Eminescu nu adaugă nici un adjectiv la întâmplare,13 nu pune nimic in plus care să nu exprime o gândire bine articulată: încă în (stadiul de) ruină zidul mai vorbește: * sunt ruini în care "se mai adăpostește un gând"14, ca și cum ar vorbi despre imposibilitatea "nedespărțirii sufletului de corp;" * sunt ruini care trezesc "chemări la eroism"; * sunt ruini în care nu putem situa prezența omului. În ele
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
unei opinii a lui Caius Dobrescu 17 privitoare la o "disponibilitate" a poetului de a face să gliseze imaginarul "ruinei", "destrămării" și "decăderii" către o "estetică a disipării creatoare de plăcere estetică". Autorul susține că poetul nu privește imaginea bisericii "ruinate", ca pe un proces, ci ca pe aceea a unei stări. E adevărat că M. Eminescu știe că martorul, observatorul are nevoie de un blitz (blitzlicht) fotografic pentru a surprinde realitatea: "... Numai dacă vremea ar sta locului am putea vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]