450 matches
-
viață istorică „diminuată“. O ipoteză interesantă privește rolul social-politic al slavilor. Cuceritorii slavi ar fi alcătuit clasa conducătoare. Termenul „boier“ este Într-adevăr de origine slavă (preluat de slavi de la bulgari). S-ar explica astfel și dublul sens al cuvântului „rumân“: român, dar și țăran dependent. Aceasta ar fi fost condiția românilor: țărani supuși unei aristocrații slave (cu timpul, firește, asimilată, și alcătuind mai târziu boierimea românească). Originea etnică a categoriilor sociale (susținută În cazul românilor de istorici precum Petre P.
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
afară, o văzut un oraș care/ pe sfîntu soare t’e put’și uita,/ dară pe orașu cela ba!”. Aceeași copleșire a simțurilor omenești diminuează luminozitatea solară în alt basm: „dădură de niște case, de la soare a fost putând ține rumânul ochii deschiși, dară la ele nu i-a putut deloc” (ChirculeștiGiurgiu). Suprapunerea ordinii lumești peste arhetipul tărâmului soarelui creează sentimentul familiarului și receptorul marcat inevitabil de contingent intră fără anxietate în universul mitic. Palatul zmeului nu este doar orbitor, ci
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și am scăldat copilul nou-născut în multe halbe de bere, care i-au fost cu noroc. Cine și-ar fi închipuit atunci că el o să ajungă bătrânețe unse? Primul număr începe cu un articol al lui Maiorescu, Poezia rumână. Cuvântul rumân în loc de român a fost viu combătut în "Junimea". Dar, fiindcă în materie de filologie și etimologie toți cedam pasul lui Maiorescu, am îngăduit, deși cu îndoială și neplăcere, să ni se schimonosască numele strămoșesc. Nu târziu după aceea, însuși Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare zi al rumânului, așa cum le mai păstrau Încă, până de curând, neamurile mele din Argeș și din Țara Oltului, Înțolite astăzi cu stămburi proaste din târg și cu resturi din garderoba cea sărăcăcioasă. [...] și am cunoscut, sau numai i-am Întrezărit, pe atâția
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Îi Înșir visurile mele editoriale și culturale, cum și ale prie tenilor mei cu mâncărimi de condei. Se uită cu jale la mine: — Ce nu te lași de fleacuri, Beldie?... N-ai Înțeles până acum, din cât ai trăit, că rumânului nu-i trebuiește editură și cultură fiindcă n-are ce face cu ele? Lui Îi trebuie băutură, mâncare și trai bun!... Ascultă aici la mine: locul ăsta din pasaj este central și discret, anume făcut pentru un local de noapte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care-l Întâlnesc, șontâc-șontâc, urcând sau coborând din liftul casei mele. COLONELUL REZERVIST VOICULESCU, CARE COMANDA O co loană de muniții, cu sute de căruțe și mii de cai de rechi ziție mânați de milițieni bătrâni, era o comoară de rumân cu rare virtuți ostășești, proprii mai degrabă frontului celui mai greu de luptă, dacă coconașii cu eghileți la umăr, care Întoc miseră ordinea de bătaie a campaniei, l-ar fi cunoscut mai bine sub Înfățișarea lui neprietenoasă și ursurză. Coborât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Într-o faimoasă circulară a Marelui Cartier General din Iași, să-și hrănească miile de cai de la coloană cu rămurele și flori de vâsc (viscum album, cum preciza, pe limba botanicilor, circulara văzută și citită de mine)! Fire, apoi, de rumân dârz și bârzoit și, unde mai pui, antidinastic, ca un ecou Întârziat al campaniilor de presă din vremea copilăriei mele duse de Alexandru Beldiman, Întemeietorul ziarului Adevărul, În care vedeam și mă amuzam de Ferdinand cel cu urechile prea lungi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și văduvița galbene pe burtă; mreana mustăcioasă și ușoară la gust; pana de somn Îndulcit și cu usturoi; scrumbiile de Dunăre sau de mare alese cu spi narea doldora; carasul, roșioara și obleții argintii lăsați de Dum nezeu pentru saramura rumânului; mihalțul pentru ficații lui mari, prăjiți În tigaie; nisetrul, păstruga, chefalul și rânduni ca-de mare pentru gurile chiar cele mai sătule; iar când voiam să fug din București, mă aștep tau cegile grase de la Popina, fripte pe grătarul lui Mihai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unui intelectual și divagațiile lui În jurul automobilului. - Descartes și Montaigne pot fi uneori de folos În depanajul motorului. - Cât mai puțin confort pentru un minimum măcar de sportivitate. - Drumuri, popasuri și Întâl niri cu oamenii, ba chiar și cu Dumnezeul rumânilor, și zăbo viri ale inimii păgâne și date la rele, prin dumbrava Domniței Aricia. - Ulcele, ploști și urcioare, harapnice și pungulițe, du cipali și faraonoaice, culese de un vagabond li bertin pe toate drumurile țării. AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
căruță sau călare, și fie chiar cu bicicleta, călătoria devine bogată, felurită și plină de Întâlniri și Întâmplări neașteptate: și unde mai pui că oste neala Îți cultivă aptitudinea rezistenței la oboseli și suferințe, potolindu-ți nervii; iar praful, vorba rumânului, este de la Dumnezeu. AM POMENIT DE INTELECTUALI. CE MINUNAT EXERCIȚIU, fizic și mintal, pentru un adevărat intelectual reprezintă totuși automobilul! Dar practicat de aproape, fără șofer, mai Întâi În curtea casei tale - [automobilul] Îngrijit, spălat cu fur tunul, șters cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
udați cu vin profir „de la mama lui“, adică din via de din dosul casei. Ba nimerind uneori să stai de vorbă, pe margini singuratice de ape reci și repezi de munte, cu Însuși Dumne zeul cel bun și milostiv al rumânilor și să te ospătezi cu el, călugărește, din merindele tale, roșii și ardei grași, săltând veseli În răcoarea apei, Între pietre adunate la mal, ca să-i mâncați cu brânză, usturoi și ceapă verde, adă pându-vă apoi ca cerbii, Îngenuncheați deasupra
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ceapă și alte buru ieni, și [cu] lem nișoare de băcan, strânse la gură, ca o babă fără dinți, cu baiere Înflorate și petrecute apoi, cu cor delele lor lungi și Îm pletite, tot din piele de oaie, pe după gâtul rumânului cu grija la creițarii lui scumpi, ținuți astfel la brăcinar, În șerpar sau de-a dreptul la sânul lui cel flocos - [pungu lițele acestea] sunt opera mâinilor tăbăcite de lucru și de bătrâneți ale celui din urmă meșter cojocar din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acea Fundație Culturală Re gală, unde aveam numai prieteni, dar care, cu toții, n-au Înțeles alarmele și Îndemnurile mele naive, mulțumindu-se să cultura lizeze mai departe satele cu anasâna și de pe scaun, cu cărți și reviste neînțelese de mintea rumânului, tea fără și nestricată de Învățătura orașelor. Aici, În Pisc, l-am cunoscut pe Gheorghe Olarul, meșterul figurinelor de ceramică, la care am descoperit, În coșarul de nuiele din fundul ogrăzii, o „Lupa Capitolina“ cu Romulus și Remus sugând cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
documentele acelor timpuri reflectă o apreciabilă diversitate a categoriilor sociale, principalul criteriu de diferențiere a acestora, constituindu-l relația individului cu pământul, baza vieții economice. Deosebim pentru perioada aceea două clase fundamentale - stăpânii de pământ (boierii) și țăranii dependenți (vecinii, rumânii sau iobagii). Mai existau: o categorie secundară - orășenii - și în sfărșit una reprezentând treapta cea mai de jos a condiției sociale - robii. Ei erau cu totul în puterea stăpânilor lor care puteau face cu dânșii orice voiau, fără să-i
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nepoții și strănepoții, într-un cuvânt toți descendenții săi sunt de asemenea iobagi. Femeia însă, nu împărtășește soarta bărbatului, ea nu este iobagă, și tot așa și fetele. Dacă e să comparăm situația iobagului transilvan cu cea a vecinilor sau rumânilor din Țara Românească, cu toate că situația acestora din urmă nu era deloc roză, în Transilvania exploatarea feudală era mult mai accentuată. Dacă în Țara Românească, țăranul dependent lucra mai mult sau mai puțin în profitul stăpânului, aici în Ardeal, unde robota
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
endnote id="(361, p. 183)"/>. În tradiția populară românească și cea aromânească <endnote id="(511)"/>, legende de tipul celor de mai sus coexistă cu povești care subliniază cupiditatea evreilor (Într-o legendă muntenească, de pildă, „un Jidan bătea mormântul unui rumân” care murise fiindu-i dator mulți bani ; <endnote id="cf. 149, p. 38"/>), cu strigături vulgare, ajunse prin degradare În folclorul copiilor („Cinci bani, zece bani,/ O căruță de jidani” ; <endnote id="cf. 162, p. 164"/>), și cu nenumărate proverbe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unele producții folclorice : Că jidanii și rutenii Pripășiți p-aici Zic că-s dânșii pământenii Iar că noi și moldovenii Suntem venetici <endnote id="(419, p. 34)"/>. Țăranii din Maramureș Își exprimau nemulțumirea cam În aceiași termeni : „În Săliștea numa rumâni o fost ; jizi n-o fo’ de fel, făr’ numa unu știu că o fost În cinzăci-șî-nouă [= 1859], unu Maier. Ș-apoi de-atuncea s-o Împlut satu cu jizi, șî amu zâc că ei-s moșteni” <endnote id="(13
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea țiganilor” <endnote id="(20, p. 299)"/>. Am transcris În totalitate acest text din 1705 pentru că este un bun exemplu de imagologie, conținând nu numai hetero-imagini, dar și auto- imagini, În caz că originea textului este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zicale populare românești, de genul : „de când cu jidovii” [= din vremuri imemoriale] ; „muncă jidovească” [= muncă grea] ; „a fi rupt din jidovi” [= a fi voinic și corpolent], sau „omul ăsta așa-i de jidov, ca un urs”, sau chiar „ce jidov de rumân !” <endnote id="(39, p. 21 ; 166, p. 46 ; 247, p. 115)"/>. Iată principalele motive mitice care intră În compoziția legendelor românești referitoare la „jidovi” sau „uriași”, culese, de regulă, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea : a) „Oamenii ăi de demult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dar, când i-a ajuns cuțitu' la os, de nevoi, de frică, de amar, cu bojdeuca scrum, cu fătuca robită, cu muierea necinstită, cu satul pârjolit, când nu-i mai pasă nici de viață, nici de moarte, îl apucă pe rumân așa o vitejie, de se miră, se miră singur de unde i-a venit atâta bărbăție... Mă uit la voi, românii, că, deși iubiți viața, vă desprindeți cu atâta ușurință de ea. Noi, grecii, facem gălăgie, ne agățăm de viață, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și noi cum se învârte crugul vremii; că, mereu călcați, loviți, pârjoliți, tot cu sabia cu sabia, am rămas de căruță față de alte neamuri mai firoscoase. Trebuie să îndemnăm, să ardem rămânerea în urmă, "să-i dăm bice" cum zice rumânul. Ioane, se adresează el lui Țamblac, îți mulțumim pentru împărtășania din marea ta înțelepciune; mai deslușim și noi, proștii, din rosturile neînțelese ale lumii; sunt multe gânduri mari și misterioase de care noi n-avem habar. Că doar la sprinteneala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
În sangiacul Novi Pazar 77.300. Localitățile cu un număr mai mare de români erau În regiunea Tuzla cu orașul Vlasenița iar spre Serbia localitățile Zvornic, Dalnia, Bielina etc. Sârbii și ceilalți slavi le zic vlahi iar ei Își ziceau rumâni trăind În sate cu nume vechi românești Crucenice, Lupoglav, Romani, Pevecici, Vlahovici, Vlasca Suma, Vlasca Gora, Vlasice, Carpați, Păunei etc. Nume de familie pledează pentru originea valahă: Ivo Dracul, Vasca Păunac, Pera Păunovici, Mate Purecici, Basea Musca, Iandre Ursul etc.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
tipărituri urmară și aci. Punctul culminant îl formează Biblia de la București, a lui Șerban Cantacuzino, din 1688, fundamentală pentru noi ca și Biblia germană a lui Martin Luther, monument de limbă literară valabilă și azi și destinată întregului teritoriu național, "rumînilor, moldovenilor și ungro-vlahilor". ELOCVENȚA: NEAGOE, VARLAAM, ANTIM IVIREANUL Neagoe Basarab, voievodul muntean, a lăsat niște Învățături către fiul său Theodosie, scrise în slavonește și traduse în românește. Copia din 1654 nu-i prototipul. Paternitatea lui Neagoe s-a contestat, se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
balachorum în latină, dar poate mai sînt și alți termeni pe care eu nu îi știu. Ei își ziceau în epoca feudală armîn(aromîn sau makidon) ca urmași ai strămoșului ancestral Moș Arimin, iar cei din nordul Dunării își spuneau rumîni cum apar pe unele tăblițe de plumb. Acestea vin cu in-formații clare privind legătura de neam și de obiceiuri care exista între cei din nordul Dunării și cei din sud(Mesia, Macedonia și Tracia) pînă în inima Greciei. În Geografia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
au ajuns la noi dovedește că neamul nostru străbun avea legi după care își călăuzea viața iar actele de judecată de pe ele arată fără dubiu că Iordanes a avut dreptate! Dați în noi tîlhari căpcîni, pînă n-am mai fi rumâni! EI SÎNT STRĂMOȘII NOȘTRI Seminția noastră carpatică, veche de cînd lumea, a fost de multe ori cu dor ne-bun de ducă și atunci n-a pregetat să-și caute rostul pe alte meleaguri. Își luau tur-mele și șatra pornind
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]