715 matches
-
au probleme”, susține Jackson, iar mai departe autorul inventariază și discută o serie de probleme, cum ar fi: competițiile exagerate; lipsa de cunoaștere a membrilor între ei; întârzieri, omisiuni, greșeli, neînțelegeri în serviciile curente; membri nedisciplinați care atrag atenția; râsul, rumoarea, vorbirea neglijentă; geloziile între două grupe de studiu; neînțelegerile în cor; existența unor grupuri oponente ierarhilor sau poziției bisericii; atitudinea de delăsare; atitudinea de simpatie diferențiată a conducătorilor pentru unii participanți; indiferența, sfidarea, flirtul senzual; absența de la evenimente, fuga de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
accept un pahar de șampanie, pe pilot automat. N-am mai fost niciodată aici și habar n-am avut cît de uriașă e. Are ferestre masive cu vitralii, statui antice de piatră și pe estradă cîntă o orchestră, care acoperă rumoarea generală. Peste tot mișună oameni În haine de gală, care pălăvrăgesc sau Își iau mîncare de la bufet, și unii chiar dansează valsuri demodate, ca Într-un film. Mă uit În jur, după Luke și Venetia, Însă Încăperea e atît de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
, Kostya (1893 - 16.VIII.1931), poet, publicist și traducător. De origine vâlceană, R. își face debutul în presă cu versuri publicate înainte de război în „Flacăra”, ce provoacă o oarecare rumoare, suspectate fiind ca traduse dintr-un poem sanscrit. De altfel, în anii 1914-1916 el e un bun tălmăcitor din Lamartine și din poemele ossianice. La producțiile proprii, de inspirație exotică sau națională, ecourile din critică sunt însă cu totul descurajante
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
10.00 în Aula Magna a Universității. Publicul era, la rândul său, foarte pestriț îmbrăcat, dar veniseră să asculte și nu să prezinte o conferință. Iată de ce, atunci când profesorul a urcat la tribună, în sală s-a stârnit o ușoară rumoare. Profesorul s-a întrebat, nu fără o oarecare anxietate, dacă nu a exagerat cedând acelui impuls de moment, și gândindu-se la acest lucru s-a bâlbâit de câteva ori și a făcut anumite pauze mai lungi decât era necesar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ritmul, și să țină, până la urmă, o conferință interesantă (chiar dacă a încrucișat brațele, fața i s-a crispat și a reacționat cam dur față de cineva din auditoriu care șoptise ceva colegului de scaun). Datorită acestui lucru, nu a înțeles de ce rumoarea din sală a continuat să crească. Întrebăritc "Întrebări" 1. Care au fost principalele cauze care au condus la deteriorarea climatului conferinței? 2. Ce l-ați sfătui pe profesorul Georgescu să nu facă dintre toate acțiunile sale din acea zi? Dar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Stănescu („însomnează-ți iar nesomnul”, de pildă) se spune că geneza somniacă a lumii poetice este facere demiurgică, compunere logică („încrede-te-n cuvânt”), dar și inspirată („dă din greșeală, prin cărbuni, de-o piatră scumpă”), izvorâtă din inocența permanent rememorată (Rumori interioare), precum ciclurile vieții („revoluția semințelor înaintează insolent prin pământ”). Sfieli franciscane în fața lucrurilor pământului se transfigurează - în cadențe clasice - asemenea unor psalmodieri argheziene închinate zborului („Promit, urmându-mi rădăcina/ pe sub pământ, pinten stingher/ pe unde s-a-ngropat lumina
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
căuta să câștige abilitatea necesară definitivării unei cărți în limba franceză, Effondrement, al cărei manuscris, citit de Șerban Cioculescu, s-ar fi pierdut în bombardamentele din 1944. B. coboară până la zonele germinale ale psihicului, înregistrând, în frânturi de cuvinte învălmășite, rumoarea lor dezarticulată. Procedeul, atingând uneori virtuozitatea, funcționează, de la un moment dat, în gol. Căci, într-o formă insolită, B. compune un roman clasic, centrat pe un personaj aflat într-o situație specială: proprietarul Alexandru Padeș este acuzat că și-a
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Traian (se măritase cu el înainte ca acesta să ajungă împărat), împreună cu care a construit o familie ce impunea moralitate (Plinius), cunoscătoare a filosofiei lui Epicur, având o slăbiciune deosebită (o dragoste precumpănitor maternă, dar care a dat naștere multor rumori) pentru Adrian 61 (căruia Traian i-a fost mulți ani tutore). Și, firește, pe Elena, creștină din copilărie și posibilă sursă de înrâuriri în privința convingerilor religioase ce vor fi afișate treptat de fiul ei, viitorul împărat Constantin cel Mare, soție
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
asupra familiei Cantacuzinilor, vestiți în Valahia, și a lui Brâncoveanu (în ultima, poate, și convins de Anton Maria del Chiaro, pentru care - în Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia - explicația morții lui Șerban Cantacuzino este aceeași). Și Ion Neculce înregistrează rumorile din epocă în legătură cu moartea lui Șerban Cantacuzino: „Și n-au zăbovit dup-acesta sfat Șerban-vodă ș-au și murit. Dzic să-l fi otrăvit frații lui, stolnicul Costantin și spătar(ul) Mihai, că era om groaznic: nu veghea nimănui voia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
spune cu îndreptățire că știe multe despre prințul de Dania. Aproape totul... Și totuși, între agerime și sminteală, adevăratul Hamlet care o fi ? Printre vorbe poetice, vorbe încărcate de sarcasm, vorbe plonjând în metafizic, scânteiază undeva o esență scutită de rumoarea incongruențelor? Polisemia eroului constituie singurul răspuns. Spectacolul ideii, montat cu o inventivă artă a compoziției, e atașant și prin plăcerea vădită a cuvântului presărat cu „mirodenii”, ca și prin farmecul, de subtile unduiri, al dicțiunii. De un pedantism cochet în
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
puțin doi martori împotriva sa. Părintele Papken Keropeian, întrebat ce a văzut la Gherla, a spus că a fost torturat de comandanții legionari Gheorghiu și Marcu, în fapt directorul și unul dintre gardienii închisorii, declarație ce a provocat zâmbete și rumoare. Martor al acuzării pentru Voinea a fost Octavian Tomuța, care l-a acuzat că l-a recrutat pe Țurcanu și ceilalți să îi tortureze. Când Voinea l-a întrebat ce a pățit el însuși în camera 4-spital, Tomuța a repetat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
De la poezia socială la „Luceafărul” o viziune de ansamblu a operei poetului, a cărei unitate include o complexitate contradictorie, concretizată în mai multe perechi antitetice care, în numeroase poezii, constituie polii unei tensiuni lirico-ideatice structurante. Proiectată pe un „fundal de rumoare patetică”, creația lui O. Goga îi apare ca o fuziune „între strălucirea cuvintelor și freamătul răscolitor al revoltei”. În studiul Poezia lui Lucian Blaga, criticul urmărește câteva dintre ideile-cheie ale filosofiei acestuia (pe care o aprofundase și o apreciase superlativ
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
lucrurile s-au clarificat, el a devenit ministru de Externe. Mircea Mihăieș: Și aici se pare că avem aceeași tendință: oameni de la Cotroceni iau cu asalt guvernul. Vladimir Tismăneanu: După cât am putut testa pe bază de informații de presă și rumori, se pare că existau mai devreme rivalități În serviciile secrete, cele pe care nu le mai putem număra. Mereu am spus: de ce are nevoie România de servicii secrete? Care sunt pericolele fundamentale, care sunt adversarii României? Cred că există o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
răspundă. Nu-i place să fie numită astfel. Numai cei care vor să-i intre pe sub piele îi zic așa. Vocea lui Maternus răsună tare. Ridică încruntată privirea spre el. — Să mă tem oare de comparația cu poeții dinaintea mea? Rumoare în sală. Nu voi numi pe nimeni dintre cei în viață, ca să nu dau impresia că umblu cu lingușiri. Vipsania e din ce în ce mai conștientă de propria stare de disconfort. Se chinuie să o ignore, dar nu reușește. Spaima crește în ea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
măruntaiele victimelor. În jurul lor se adună augurii, pentru a veghea ca ritualul să fie îndeplinit cu strictețe. Orice greșeală ar putea anula puterea sacrificiului. Mersul șontâcăit al lui Claudius Nero îl scoate în evidență printre ei. Observă dintr-odată o rumoare puternică în jurul lor. Un sacrificator s-a apropiat de Augustus, rege și flamini și le șoptește ceva precipitat. Un zvon, confuz la început, începe să zboare din gură-n gură: — Nu s-a găsit lobul de sus al ficatului la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
astfel de sate. Suntem încredințați că toți indienii creștinați sunt fericiți. Apoi își puse mâinile pe umerii bătrânului ca pentru a arăta tuturor iubirea frățească ce-i lega. Vezi pentru prima dată japonezi, nu-i așa? No, padre. Se iscă rumoare. Japonezii înțelegeau și ei ce înseamnă „No, padre” chiar și fără să aștepte tălmăcirea lui Velasco. Nu le venea să creadă că existau japonezi care veniseră înaintea lor în această țară îndepărtată. Chiar și cei care beau apă sau care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
-și bărbia cu mâna. Ce urmăresc japonezii în afară de negoțul cu Nueva España? — Vor să ne fure iscusința și drumurile marinărești pentru a traversa Oceanul Pacific. Fără îndoială că au aflat toate acestea în timpul călătoriei lor până aici. Printre episcopi se răspândi rumoare. După ce se liniștiră, privirile lor alunecară de la părintele Valente la Valesco. Acesta stătea pe scaun cu chipul împietrit. Ridică mâna și ceru îngăduința să vorbească. Unul dintre episcopi dădu din cap a încuviințare. Atunci Velasco zise, roșu la față și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
era acum împodobit cu o sumedenie de sfeșnice de argint. Dintr-un loc de onoare în rândul fețelor bisericești, cardinalul Borghese își trecea distant privirea peste capetele mulțimii îngenuncheate în liniște deplină. Curând, în apropierea intrării în bazilică se iscă rumoare. Se deschidea poarta cea mare din față pe unde avea să treacă Papa. Orga răsună și corul bazilicii începu să cânte Vidi aquam de Înviere. — Pontifice nostro! Pontifice nostro! Strigătul se auzi mai întâi într-un colț, apoi se răspândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ca să tălmăcească scrisoarea și ca să prezinte cuvintele de salut în locul solilor. Pe neașteptate, Papa se ridică. Nu era un gest care să se înscrie în ordinea dinainte hotărâtă a ceremoniei, așa că printre cei de față se iscă o undă de rumoare. Oamenii bisericii își întoarseră cu toții capetele spre tron. Eu, Papa Paul al V-lea... Paul al V-lea se strădui să se aplece înspre soli ca să le vorbească. Glasul său era încărcat de tristețe. — Vă făgăduiesc că ne vom ruga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mai sus e ștreangul, Pentru ei - un har în plus. La efort și sacrificii, Ceilalți, ceilalți și-apoi eu; Eu în ’naltele servicii, Ca balcanic procedeu. La cîștig și la onoare Eu, eu, eu, ceilalți apoi; Și să nu aud rumoare, Am mai mari nevoi ca voi. Vrem, nu vrem, noi ciocli tainici Suntem zilnic, ceas de ceas, Cu pornirile de cinici, Mai ales în lung taifas. Ciocli suntem toată viața Pentru alții, pentru noi - Stârvuri seara, dimineața, Drept la groapa
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
ei. Altele se ridicară ca să consimtă la acele cuvinte insultătoare. — Trebuie să aveți încredere, întări Sebastianus. Magister militum nu vă va abandona! Vizigoții din Aquitania vor fi și ei cu noi! reuși din nou să strige înainte să-l acopere rumoarea nedeslușită ce venea din mulțimea încinsă. Părerile erau împărțite; ici și colo chiar se încinseră mici încăierări, iar asta și pentru că nimeni nu părea să-și asume menținerea ordinii. Nedumerit de întorsătura negativă pe care o lua adunarea, Sebastianus avu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
prieten. Fiindcă asasinul lui Waldomar e chiar el; și eu pot s-o dovedesc! în vreme ce un vuiet de exclamații contradictorii se ridica în jurul lui vehement, Sebastianus îl văzu pe Gualfard palid la față, spunând cuvinte de protest, acoperite însă de rumoarea mulțimii. O clipă mai târziu, burgundul duse mâna la sabie. Sebastianus făcu la fel, dar între ei se interpuseră fulgerător gărzile lui Gundovek. și câțeva iliri de-ai lui Mataurus. Chiar și soldații ce-l escortau pe Gualfard își trăseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
alergau, discuții însuflețite. Intrând în zona periferică, întâlniră mai puțină agitație și constară că, pe măsură ce se îndepărtau de centru, străzile erau tot mai goale. înaintând, auzeau tot mai clar ecoul propriilor pași pe lespezi și tot mai mult se îndepărta rumoarea mulțimii; bufniturile regulate ale berbecului, însă, păreau să-i urmărească fără să le dea răgaz. Apăsat de liniștea care-l înconjura, Sebastianus se simțea frământat, cuprins de îngrijorare și totodată de nerăbdare. La fiecare pas își spunea că el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
chiar totul! Nu ne-a spus că se află de săptămâni întregi în negocieri cu creștinii, cu rumii. Nu ne-a mărturisit că s-a înțeles deja cu ei ca să le deschidă porțile Granadei.“ Astaghfirullah a ridicat vocea ca să acopere rumoarea care creștea. «Al-Mulih nu ne-a dezvăluit că a acceptat chiar să avanseze data predării, că aceasta va avea loc în zilele următoare și că a încercat doar să obțină un răgaz spre a-i pregăti sufletește pe oamenii Granadei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pe lângă tine ceea ce iubea. În orice caz, cum să aduni ceva dacă tot timpul își dorești, de fapt, să te adune el pe tine? Și totuși, se simți cuprins de nostalgie în timp ce privea în cutia sa. În momentul acela, auzi rumoarea protestatarilor care se apropiau, însoțindu-i pe oficiali și pe Vermaji. — Babaji, strigară inspectorul sanitar șef, brigadierul și Vermaji, dar era imposibil ca vreunul dintre ei să vorbească, dat fiind că erau atât de mulți oameni cu ei care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]