KorAP: Find »[drukola/base=rusificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 >

395 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

și intelectualii români; revista poporanistă Viața Românească deschide o rubrică "corespondență din Basarabia" și propune informații precise privind actualitatea mișcării naționale românești. Mediile politice păreau pînă acum mai puțin mobilizate de Basarabia, iar formula consacrată consista în deplîngerea subdezvoltării și rusificării. În 1901, raportînd pentru Quai d'Orsay o conversație cu omul politic Take lonescu, ministrul Franței la București scrie: "Știți, mi-a spus el, mulțimea de regiuni între care se împarte românismul. În Basarabia, teritoriu rusesc, elementul român se compune

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
sociale și o nevoie de autonomie cu care autoritățile de la București urmau să se confrunte. Compoziția populației urbane a Basarabiei, după statisticile rusești din 1912, cu 37,2% evrei, 24,4% ruși, 15,8% ucraineni, 14,2% moldoveni, exprimă măsura rusificării Basarabiei. Întoarcerea la patria-mamă însemna o întoarcere la românitate. REALITATEA RĂZBOIULUI Națiunea română intră în război în august 1914 pentru transilvăneni și Basarabia, Vechiul Regat rămînînd în afara conflictului. Unitatea ce va rezulta în 1918-1919, în urma acestui război acceptat de București

by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012

schimb recunoașterea individualității politice a românilor în cadrul statului maghiar. Basarabia s-a aflat în perioada modernă sub controlul Imperiului Rus, fiind organizată ca regiune de graniță și apoi ca simplă provincie. În Basarabia, s-a dus o intensă politică de rusificare. Identitatea națională a românilor s fost susținută prin școală, biserică, literatură etc. Bucovina, în 1849 devenea ducat sub directa guvernare a Curții de la Viena. Politica de deznaționalizare s-a manifestat în special în biserică și școală, unde a fost interzisă

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365

în comun teritoriul, limbă, viață economică, structură psihologică, comunitate de cultură), era necesară inventarea unei limbi moldovenești. Promovarea moldovenismului în timpul stăpânirii sovietice a Basarabiei s-a datorat, nefiresc, chiar activității susținătorilor culturii, tradițiilor și limbii române din RSSM. În fața ofensivei rusificării, rezistența în fața deznaționalizării nu s-a putut face decât sub flamura moldovenismului. Aceasta în condițiile în care, cu excepția epocii lui Hrușciov, orice manifestare de românism, orice referire la caracterul românesc al populației de la este de Prut, era urmărită de autoritățile

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
identității locuitorilor spațiului dintre Prut și Nistru începe odată cu anexarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei, în 1812, și se amplifică în jumătatea de secol de dominație sovietică. Politica de stat, țaristă și apoi comunistă, a îmbrăcat o dublă formă, cea de rusificare și de slavizare, într-o primă etapă, dublată apoi de proclamarea și de încercarea constituirii practice a unui nou popor și a unei noi limbi, cea „moldovenească”, pentru a se crea, pe această cale, premisele despărțirii definitive de trupul națiunii

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
popularizare a acesteia prin educație, se înregistrează, pentru întreg secolul al XIX-lea, o identitate incertă a mulțimilor. Se perpetuează conștiința unității cu ceilalți români, dar persistă și particularismul local moldovenesc, întreținut de ruși prin colonizări, marginalizarea intelectualilor români, prin rusificarea sistemului administrativ, a școlii și a bisericii. Estimările aproximative ale populației teritoriului dintre Nistru și Prut în urma anexării din 1812 variază între 240 000 și 275 000, pe o suprafață de 45630 km2. Dintre aceștia, 86 % erau români sau, așa cum

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
alături de limba rusă. După 1828 însă, autonomia este tot mai limitată, implicarea aparatului de stat se face tot mai simțită în toate domeniile vieții publice și private, calea fiind deschisă pentru începerea campaniei de deznaționalizare și de slavizare. Politica de rusificare a Basarabiei a luat în primul rând forma izolării provinciei de celelalte teritorii românești: ziarele românești erau interzise în Basarabia, doar un mic număr putând pătrunde, pe căi ilicite; teatrul românesc și trupele din România puteau susține reprezentații doar la

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
e nevoie să-i facem pe locuitorii ei, prin intermediul școlii, cel puțin pe jumătate ruși. Spre această țintă tinde tocmai sistemul de învățământ public, adoptat acum de ocârmuire”, afirma la sfârșitul secolului XIX un înalt demnitar rus. Deși politica de rusificare a devenit mai intensă și a fost susținută, după 1870, de aparatul de stat, rusificarea populației române din Basarabia nu a înregistrat succesele scontate. În tot secolul al XIX-lea, populația rurală a provinciei, așadar marea majoritate a locuitorilor provinciei

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Spre această țintă tinde tocmai sistemul de învățământ public, adoptat acum de ocârmuire”, afirma la sfârșitul secolului XIX un înalt demnitar rus. Deși politica de rusificare a devenit mai intensă și a fost susținută, după 1870, de aparatul de stat, rusificarea populației române din Basarabia nu a înregistrat succesele scontate. În tot secolul al XIX-lea, populația rurală a provinciei, așadar marea majoritate a locuitorilor provinciei, au rămas în afara modernității, din cauza analfabetismului și stării lamentabile a infrastructurii. Românii basarabeni au căpătat

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
limbii române vorbită în celelalte provincii locuite de români. Rușii nu au pretins în mod hotărât, până la 1917, că moldovenii și vecinii lor din Regatul României ar fi două națiuni separate, activitatea lor s-a îndreptat mai ales spre rusificare, spre adormirea sentimentului național de orice natură și, ca prioritate, garantarea loialității față de țar și de imperiu și împiedicarea oricărei manifestări naționaliste, prin menținerea analfabetismului și prin ruralizare. Inventarea limbii moldovenești a debutat abia după evenimentele critice care au avut

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
norodul moldovenesc, introduse cândva de dușmanii norodului și, în rând cu asta, s-a străduit să introducă cât mai multe cuvinte intrate în graiul norodului moldovenesc în legătură cu zidirea socialistă, ca neologisme din limba noroadelor frățești - rusească și ucraineană”. Politica de rusificare și de deznaționalizare a locuitorilor dintre Prut și Nistru, de constituire a unei noi identități naționale, de creare a unor antagonisme între locuitorii de la est și vest de Prut a luat amploare după tragicele evenimente din 1940 și, mai ales

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
care au constat în secătuirea economiei, în colonizările masive (peste un milion de ruși), eliminarea elitelor românești și a tinerilor români, clasa activă a provinciei, deportări, înrolări, constituirea de detașamente de muncă trimise în URSS și prin foamete. La baza rusificării a stat impunerea învățământului în limba rusă - au fost aduși peste o mie de învățători din Rusia și Ucraina, cadre didactice care nu fuseseră corupte de regimul regalo-fascist din timpul stăpânirii românești -, introducerea limbii ruse în administrație, îndepărtarea românilor din

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
sectorul de istorie al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură. În buletinele de identitate românii din orașe au fost considerați „moldoveni” (cei de la sate nu au dispus de buletine de identitate până în 1978) și s-a procedat, de asemenea, la rusificarea numelor românești. Propaganda a declanșat o campanie de detașare a teritoriului de demonizare a tot ceea ce era românesc și de subliniere a relațiilor frățești de-a lungul istoriei dintre moldoveni și ruși-ucraineni. Acestea aveau ca puncte nodale suferințele provocate de

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
asasinarea celor care făcuseră parte din administrația de stat în perioada interbelică, a preoțimii din sate, a chiaburilor educați. Un rol important l-a jucat și stabilirea masivă în orașe a unei populații rusofone adusă din Rusia și Ucraina, precum și rusificarea aparatului de stat. Scurta perioadă a primei stăpâniri sovietice a Basarabiei, de mai puțin de un an, nu a rămas fără urmări pe plan lingvistic. La 16 mai 1941 era aprobată Noua ortografie a limbii moldovenești, elaborată sub conducerea lui

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
fost organizată o ședință la Chișinău, a cărei temă de discuție era „Învățătura lui I. V. Stalin despre limbă și sarcinile studierii limbii moldovenești”. Cu toată opoziția lui I. D. Ceban, care prezicea că limba moldovenească va evolua spre o completă rusificare, s-a acceptat că limba moldovenească și limba română sunt foarte asemănătoare, având în comun structurile gramaticale și un mare număr de cuvinte. Întrucât disputa a continuat, a fost necesară intervenția unor autorități în știința lingvistică de la Moscova, în persoana

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
de studii demonstrau specificitatea idiomului folosit între Prut și Nistru. În fapt, această separare artificială pare a fi avut un impact redus asupra limbii și a culturii românești din RSS Moldovenească. Politica lingvistică din URSS consta în două componente majore: rusificarea și politica cu privire la utilizarea limbilor. Prima dintre acestea era răspândirea limbii ruse. Încă dinainte de cel de al doilea război mondial, o mare parte a procesului educațional din școlile de pe întreg cuprinsul statului sovietic era reprezentat de studierea

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
economic, Moldova putea fi plasată mai curând în Asia Centrală decât alături de Ucraina sau republicile baltice. O altă problemă a descoperirii identității este și aparentul paradox al folosirii lozincii moldovenismului pentru salvarea românismului de la est de Prut. Până la „restructurare”, rezistența la rusificare, lupta pentru drepturile etnice ale vorbitorilor de limbă română din Basarabia a fost posibilă doar sub flamura moldovenismului, considerat legitim sub regimul comunist, cât timp referirea la limba și poporul român era pasibilă cu acuzația de trădare. Problema reală pe

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
punctele de rezistență ale platformei agrarienilor. După 1992, unii dintre membrii de frunte ai Frontului au plecat în România sau la alte formațiuni politice, iar organizația s-a împărțit în două grupuri mari: Frontul Popular Creștin Democrat și Congresul Intelectualității. Rusificarea și dominația politică asupra fostelor republici, mai ales cele mai mici și mai dependente de fosta metropolă, continuă și după 1991. Clasa politică de la Chișinău a continuat rusificarea într-un mod mai subtil: constituirea separatismelor, reactivarea moldovenismului, blocarea relațiilor cu

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
împărțit în două grupuri mari: Frontul Popular Creștin Democrat și Congresul Intelectualității. Rusificarea și dominația politică asupra fostelor republici, mai ales cele mai mici și mai dependente de fosta metropolă, continuă și după 1991. Clasa politică de la Chișinău a continuat rusificarea într-un mod mai subtil: constituirea separatismelor, reactivarea moldovenismului, blocarea relațiilor cu statul român, instituirea limbii ruse ca mijloc de comunicare interetnică, preamărirea în lucrările promoldovene a rolului civilizator al Rusiei în perioadele țaristă și sovietică, susținerea înfloririi statalității moldovenești

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Cât despre înfometarea populației Basarabiei, justificată de ajutorarea flămânzilor din ... România, ironia doctorului habilitat în istorie V. Grosul se transformă în stupiditate. Rusia este arătată uneori și ca apărătoare a specificului poporului moldovenesc, a limbii moldovenești. Fără a ridica problema rusificării, a colonizărilor masive din secolul XIX, a închiderii școlilor românești (sau moldovenești dacă sună mai bine pentru anumite urechi), a tentativei de introducere a limbii ruse până și în biserică, ceea ce nu s-a reușit, fără a putea explica scăderea

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Rusia: „creșterea de șase ori a numărului de moldoveni pe parcursul celor 106 ani de dezvoltare a regiunii în componența Imperiului Rus, precum și acea împrejurare că spre sfârșitul acestei perioade doar 30% din ei înțelegeau limba rusă dezmint răspânditele teze despre rusificarea lor”. Ceea ce nu înțelege domnul Cornea este că procesul de deznaționalizare al unui popor începe cu elitele acestuia, după care convertirea maselor, în marea majoritate analfabete și puțin receptive la ideilor moderne, așa cum erau în secolul XIX, este doar ceva

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
este că procesul de deznaționalizare al unui popor începe cu elitele acestuia, după care convertirea maselor, în marea majoritate analfabete și puțin receptive la ideilor moderne, așa cum erau în secolul XIX, este doar ceva mai mult decât o formalitate. Ori rusificarea s-a îndreptat, în primul rând, împotriva marilor familii boierești, ce au fost incluse, în cea mai mare parte, în pătura aristocratică rusească. Apoi, face confuzia, probabil voită, între a „înțelege” limba rusă și a „vorbi” această limbă. Iar dacă

„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465

limba română. În Basarabia, aflată sub stăpînire rusească din 1812, situația învățămîntului pentru populația românească era și mai rea. După 1870 limba română a fost scoasă nu numai din școală, ci și din biserică. Pentru că școala devenise o instituție de rusificare, românii refuzau să o frecventeze (9, pp. 299-309). Din 1865 pînă în 1905 în Basarabia nu a putut apărea nici o carte didactică românească, în aceste condiții numărul copiilor care frecventau puținele școli existente era foarte redus. Întrucît spre sfîrșitul secolului

by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324

din partid și din aparatul de stat. Pe 5 martie 1953 moare I.V. Stalin. Un an mai târziu, Lucrețiu Pătrășcanu, văzut ca un potențial rival, este executat din ordinul lui Dej. La sfârșitul anilor ’40, PMR începe o campanie de rusificare intensivă. Se înființează Editura Cartea Rusă, Librăria Rusă și Institutul de limbă rusă „Maxim Gorki”, menit să demonstreze superioritatea culturii și științei sovietice. Societăți mixte sovieto-române (Sovromuri) sunt înființate în toate ramurile economiei, în principal pentru exploatarea resurselor țării. Ele

Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

Peiu - Bârlad, 1925. ...” Situat în mijlocul unei bogate regiuni, populată aproape exclusiv de români basarabieni, acest liceu va juca un rol din ce în ce mai mare la aducerea la viață a culturii române, a acestei populații care a rezistat în chip admirabil tendinței de rusificare...” - se spune în „cuvânt înainte”. Anuarul pe anul școlar 1920 - 1921 fusese tipărit la Tipografia Școala Românească din Câmpulung Bucovina, publicat de M. Baciu, director. * Anuarul (zis situație școlară a) Gimnaziului real din Bârlad pe 1898-1899. * Anuarul (zis Situație școlară

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]