774 matches
-
prin prăbușirea unor mine vechi de exploatare a sării), localitatea Ocna Șugatag este și stațiune balneară. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei, 18 germani, 10 poloni și 1 rutean. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 933 romano-catolici, 436 greco-catolici, 160 mozaici, 17 ortodocși, 12 reformați și 1 luteran.
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
între 600-900 m altitudine și reprezintă 84,11% din teritoriul localității. Primele știri despre existența vieții umane pe aceste meleaguri, în special în partea inferioară a răului Ruscova, datează din timpuri străvechi. Istoricul localității Ruscova începe în momentul în care rutenii apar pe valea răului Ruscova, unde își întemeiază primele gospodarii, punând bazele uneia dintre cele mai vechi așezări ale acestei etnii în Maramureșul istoric. În perioada postbelică, etnia ucraineană își continuă viața de zi cu zi, respectând Constituția și legile
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
317 locuitori (295 români, 22 unguri), 287 dintre ei erau greco-catolici, 13 ortodocși, 8 reformați și 9 izraeliți 1906: Farkasmezö, 349 locuitori, (pag116-117), 1910: Farkasmezö, Lupoaia avea 91 case, 382 locuitori (319 români, 39 unguri, 14 germani, 8 slovaci, 1 rutean, 1 de altă naționalitate); erau 314 greco-catolici, 5 ortodocși, 37 romano-catolici, 18 reformați, 2 unitarieni și 6 izraeliți 1911: Farkasmezö , 391 locuitori (pag. 97). După unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, datele demografice apar în recensămintele periodice realizate
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
o așezare "La Tène" de tradiție hallstattiană. Pe un grind din lunca râului Bârlad s-au descoperit urmele unui cimitir feudal insuficient cercetat. Satul a fost întemeiat la sfârșitul veacului al 18-lea prin popularea sa exclusiv cu refugiați ucraineni (ruteni) din nordul Bucovinei ocupat de Imperiul Habsburgic. Și astăzi, urmașii acestor coloniști spun că au venit din părțile Mamorniței și Mămăeștilor, situate în Bucovina. Până pe la 1940 se mai vorbea rutenește dar prin dispariția ultimilor bătrâni a dispărut definitiv și
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
macadam) așa că locuitorii au scăpat de noroaiele care le făceau viața grea. Casele sunt construite în mare majoritate din chirpici sau vălătuci, mai rar din cărămidă arsă. Satul a fost electrificat între anii 1962-1964. Nu se știe căte familii de ruteni au întemeiat acest sat dar la catagrafia din anul 1820, satul avea 30 de "liude" ceea ce ar da cam 180 de suflete iar la 1831 satul a fost recenzat cu 76 de "liude". În situația din 1846, satul scăzuse la
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
tătărăști". Pe 4 aprilie 1617, satul era nelocuit fapt atestat cu ocazia daniei făcute de domnitorul Radu Mihnea Marelui Armaș Pârvan. Satul va rămâne numai ca toponim până la sfârșitul secolului al XVIII-lea când va fi repopulat (parțial) cu ucraineni (ruteni) aduși de proprietara moșiei (Mănăstirea Sf. Sava din Iași) din nordul Bucovinei ocupat de austrieci în urma păcii de la Küçük Kaynargı din 1774.Din punct de vedere administrativ, satul a făcut parte de-a lungul timpului din mai multe comune și
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
Isac și Fuchs Abraham, și o bancă. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Baineț se ridica la 1625 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (40,8%), cu o minoritate de germani (30,55%), una de polonezi (20,3%), una de ruteni (6,65%), una de evrei (1,45%). Alte persoane s-au declarat: ruși (5 persoane) și cehi/slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (51,15%), dar existau și ortodocși (42,25%), greco-catolici (4,7
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Bilca se ridica la 4.005 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (96,37%), cu o minoritate de evrei (0,83%) și una de germani (2,25%). Restul locuitorilor erau: ruși (2 persoane), ruteni (1 persoană) și polonezi (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,83%), dar existau și minorități de romano-catolici (1,65%), luterani\evanghelici (0,68%) și mozaici (0,83%). Restul locuitorilor erau: greco-catolici (1 persoană) și
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
ai lui Iehova (6,09%), creștini după evanghelie (4,04%) și baptiști (1,01%). Pentru 1,34% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Bălcăuți se ridica la 1933 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (57,5%), cu o minoritate de germani (1,0%), una de evrei (0,65%), una de români (39,65%), una de polonezi (0,5%) și una de ruși (0,7%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (98
Comuna Bălcăuți, Suceava () [Corola-website/Science/301928_a_303257]
-
de brad în anul 2002. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Botoșanița Mare se ridică la 565 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,8%), cu o minoritate de ruși (0,75%), una de evrei (1,4%) și una de ruteni (0,05%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,0%), dar existau și mozaici și greco-catolici (1,6%).
Botoșanița Mare, Suceava () [Corola-website/Science/301933_a_303262]
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Brodina se ridica la 1896 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (31,55%), cu o minoritate de germani (26,15%), una de evrei (12,2%), una de ruteni (8,45%), una de polonezi (3,1%) și una de români (17,65%). Alte persoane s-au declarat: armeni (1 persoană), maghiari (2 persoane), ruși (5 persoane) și cehi\slovaci (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Bosanci se ridica la 6.676 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (89,8%), cu o minoritate de polonezi (9,0%) și una de germani (1,0%). Restul locuitorilor erau: ruși (1 persoană), ruteni (2 persoane) și evrei (9 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (89,45%), dar existau și minorități de romano-catolici (9,84%) și baptiști (0,5%). Restul locuitorilor erau: greco-catolici (1 persoană), luterani/evanghelici (9 persoane), mozaici
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
Dornești se ridica la 4934 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau maghiari (91,9%), cu o minoritate de germani (2,63%), una de evrei (1,72%), una de polonezi (0,93%) și una de români (2,63%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (7 persoane), ruși (2 persoane) și cehi\slovaci (2 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (95,12%), dar existau și ortodocși (2,27%) și mozaici (1,72%). Alte persoane au declarat: ortodocși pe stil vechi (2
Comuna Dornești, Suceava () [Corola-website/Science/301949_a_303278]
-
s-a mutat la Ipotești. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Călinești-Cuparencu se ridica la 1.459 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (95,7%), cu o minoritate de germani (1,3%), una de evrei (1,55%) și una de ruteni (0,85). Restul locuitorilor s-au declarat: cehi\slovaci (4 persoane), polonezi (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,0%), dar existau și minorități de romano-catolici (1,0%) și mozaici (1,55%). Restul locuitorilor au
Călinești (Șerbăuți), Suceava () [Corola-website/Science/301939_a_303268]
-
cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Ciocănești se ridica la 1281 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (88,4%), cu o minoritate de germani (10,5%) și una de evrei (0,6%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (1 persoană), polonezi (4 persoane) și maghiari (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (87,1%), dar existau și romano-catolici (5,0%), mozaici (0,6%), evanghelici\luterani (6,6%), greco-catolici (0,6%) și reformați\calvini (0
Comuna Ciocănești, Suceava () [Corola-website/Science/301940_a_303269]
-
teritoriul Ucrainei). Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Climăuți se ridica la 1339 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruși lipoveni (18,0%), cu o minoritate de germani (1,2%) și una de români (1,0%). Restul locuitorilor s-au declarat: ruteni (2 persoane), polonezi (1 persoană), evrei (2 persoane), iar restul locuitorilor au declarat că aparțin altor neamuri (78,0%), dar probabil aceștia erau, marea majoritate, ruși lipoveni. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși pe stil vechi (lipoveni
Climăuți, Suceava () [Corola-website/Science/301941_a_303270]
-
1930, populația comunei Calafindești se ridică la 1704 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,5%), cu o minoritate de germani (1,25%) și una de evrei (0,75%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (1 persoană), [ruși]] (1 persoană) și ruteni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,7%), dar existau și baptiști (1,45%) și mozaici (0,75%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (9 persoane), romano-catolici (9 persoane) și evanghelici\luterani (3 persoane).
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Fundu Moldovei se ridica la 4.288 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (73,34%), cu o minoritate de germani (23,6%) și una de evrei (2,5%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (2 persoane), polonezi (3 persoane), maghiari (1 persoană), ruși (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (70,08%), dar existau și romano-catolici (13,08%), mozaici (2,5%), evanghelici\luterani (11,05%) și adventiști (0,42%). Alte
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Horodnic de Sus se ridica la 3.466 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (95,9%), cu o minoritate de germani (3,4%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (6 persoană), ruteni (2 persoane) și evrei (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,0%), dar existau și romano-catolici (3,48%). Alte persoane au declarat: adventiști (9 persoane), evanghelici\luterani (3 persoane), mozaici (4 persoane), fără religie (2
Comuna Horodnic de Sus, Suceava () [Corola-website/Science/301960_a_303289]
-
regenerabile locale. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Gemenea se ridica la 1011 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (56,8%), cu o minoritate de germani (19,1%), una de evrei (0,7%), una de ruși (11,3%), una de ruteni (11,5%) și una de polonezi (0,6%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (77,8%), dar existau și romano-catolici (19,9%), mozaici (0,7%), evanghelici\luterani (0,1%) și greco-catolici (1,5%). În Gemenea, ca în
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
1930, populația satului Iacobești se ridica la 855 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (74,0%), cu o minoritate de germani (3,5%), una de evrei (2,2%), una de maghiari (18,0%), una de polonezi (1,6%) și una de ruteni (0,7%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (74,7%), dar existau și romano-catolici (20,2%), mozaici (2,2%), evanghelici\luterani (2,8%) și reformați\calvini (0,1%).
Iacobești, Suceava () [Corola-website/Science/301962_a_303291]
-
argint semnifică faptul că așezarea este comună. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Dărmănești se ridica la 2770 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (91,0%), cu o minoritate de germani (1,5%), una de ruși (0,95%), una de ruteni (2,8%), una de polonezi (0,6%) și una de evrei (3,15%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (93,85%), dar existau și minorități de evanghelici\luterani (0,9%), romano-catolici (1,45%), mozaici (3,4%). Alte
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
care era și reședință a Plasei Ilișești din județul Suceava) era de 4.228 locuitori, dintre care 2.030 români (48,01%), 2.001 germani (47,32%), 130 evrei (3,07%), 44 țigani, 7 armeni, 7 cehi și slovaci, 4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Ilișești se ridica la 4228 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (48,0%), cu o minoritate de germani (47,35%) și una de evrei (3,10%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (4 persoane), polonezi (3 persoane), ruși (1 persoană), cehi\slovaci (7 persoane) și armeni (7 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (48,87%), dar existau și romano-catolici (3,56%), mozaici (3,12%) și evanghelici\luterani (44
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
mare fluctuație de la o perioadă la alta: Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Măriței se ridica la 2103 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (79,7%), cu o minoritate de germani (0,75%), una de ruși (6,35%), una de ruteni (10,1%) și una de evrei (3,0%). Alte persoane s-au declarat: polonezi (3 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,35%), dar existau și minorități de romano-catolici (0,7%) și mozaici (3,0%). Alte
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]