1,001 matches
-
sălbatică); astfel: centaurea ("Centaurea jankae" aflată pe lista roșie a IUCN, "Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), trifoiașul-de-baltă ("Marsilea quadrifolia"), ciucușoară de nisip ("Alyssum borzaeanum"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), volbură de nisip ("Convolvulus persicus"), sânziană ("Galium humifusum"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria"), coșaci ("Astragalus vesicarius"), valentiță ("Tanacetum millefolium"), nebunariță ("Hyoscyamus niger"), nufăr galben ("Nuphar lutea"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), obligeană ("Acorus calamus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), vitrigon ("Eryngium maritimum"), alior ("Euphorbia peplis
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), steliță vânătă ("Aster amellus"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), limba cucului ("Botrychium matricariifolium"), sânziene albe ("Galium mollugo"), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), În vecinătatea zonei naturale se află câteva obiective (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee) de interes istoric, cultural și turistic; astfel: • Junii din Șcheii Brașovului și Brașovul vechi - eveniment tradițional cu ritualuri precreștine și
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
liceului între anii 1978-1981 urmează cursurile școlii populare de Artă din Satu Mare (secția canto popular), obținînd diploma de interpret muzică populară. În anul 1998 devine profesor la catedra de folclor a Clubului Elevilor din Negrești Oaș, unde înființează Ansamblul Folcloric „Sânzienele” din Negrești Oaș, un ansamblu de copii și tineri, reprezentant al zonei etnografice Țara Oașului, printre membrii ansamblului se numără: E.S. Ionuț Silaghi de Oaș, Cristian Enache, Ionuț Tripon, Eugen Tripon, etc. Tot din anul 1998, începe colaborarea cu Casa
Maria Tripon () [Corola-website/Science/330698_a_332027]
-
Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum", săbiuță ("Gladiolus illyricus"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), măciuca
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
arealul sitului: "Jurinea mollis ssp. transylvanica" și "Peucedanum tauricum" (alte două specii endemice pentru această zonă), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic ("Allium albidum"), sipică ("Cephalaria uralensis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), popilnic ("Asarum europaeum"), crestată ("Aposeris foetida"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), omag galben ("Aconitum anthora"), salvie ("Salvia transsylvanica"), gălbinare ("Serratula radiata"), mărgică ("Melica nutans"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), pecetea lui Solomon ("Polygonatum latifolium"), veronică ("Veronica teucrium"), cinci-degete ("Potentilla alba"), sulițică ("Dorycnium herbaceum"), bălbișă
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
Cerasus avium"), tei pucios ("Tilia cordata"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), sorb ("Sorbus torminalis"), clocotiș ("Staphylea pinata"), alun ("Corilus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul galben de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), narcisa ("Narcissus stellaris"), sânziana albă ("Galium rotundifolium"), sânziana de pădure ("Galium vernum"), mărarul porcului ("Peucedanum rochelianum"), cucuta de baltă ("Circaea lutețiana"), floarea „Paștilor” ("Anemone ranunculoides"), sănișoara ("Saniculea europaea"), dalac ("Paris quadrifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Tilia cordata"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), sorb ("Sorbus torminalis"), clocotiș ("Staphylea pinata"), alun ("Corilus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"); Flori și ierburi: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), crinul galben de pădure ("Lilium carniolicum ssp. jankae"), narcisa ("Narcissus stellaris"), sânziana albă ("Galium rotundifolium"), sânziana de pădure ("Galium vernum"), mărarul porcului ("Peucedanum rochelianum"), cucuta de baltă ("Circaea lutețiana"), floarea „Paștilor” ("Anemone ranunculoides"), sănișoara ("Saniculea europaea"), dalac ("Paris quadrifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), colțunii-popii ("Violă silvestris"), flămânzica
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Eftimie Luca, Episcopul Romanului (și Hușilor în acea vreme) paroh fiind preptul Ioan Apetri. Din 24 iunie 2002 Hramul Bisericii coincide cu Ziua Comunei, prilej de bucurie și întâlnire cu fiii satului în cadrul manifestărilor religioase, artistice și sportive. Coronița de sânziene purtată de tineri, în această zi de sărbătoare, reînnoiește tradiții și obiceiuri străvechi legate de Ziua de Sânziene. Se spune că aceasta aduce noroc în iubire și fereste pe cei care o poartă de "Dragaică" și de "Iele", întruchipări ale
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), orhidee sălbatică (cu specii de: "Dactylorhiza fuchsii ssp. fuchsii, Dactylorhiza incarnata"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), salba moale ("Euonymus latifolius"), pufulița ("Epilobium angustifolium"), ipcărigă de stâncă ("Gypsophila petraea"), năpraznică ("Geranium robertianum"), limba cucului ("Gențiana bulgarica"), sânziene ("Galium kitaibelianum, Galium baillonii"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), nopticoasa ("Hesperis matronalis ssp. cladotricha"), spânz ("Helleborus purpurascens"), trei-răi ("Hepatică nobilis"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), iedera ("Hedera helix"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), azalee de munte ("Loiseleuria procumbens"), crin
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
foioase compusă din anin ("Alnus incana"), paltin ("Acer pseudoplatanus") și carpen ("Carpinus Betulus"). În afară de arbori mai regăsim aici și arbuști cum ar fi păducelul ("Crataegus intermedia") și alte plante ocrotite precum piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), crinul de pădure ("Lilium Martagon"), sânziene ("Galium vernum"), floarea paștelui ("Anemone nemorosa"). Suprafața parcului este de 32663 ha, din care 60% fond forestier și 30% pajiști alpine. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. Vezi și: Parcul Natural Bucegi. Rezervațiile naturale mixte Orzea - Zănoaga
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se întâlnesc și plopul
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
fost secretară, manechin într-un magazin de haine, făcând parte și dintr-o trupă de dans. Din 1998 joacă pe scenă Teatrului Național din București. În stagiunea 2009-2010 a jucat în "Visul unei nopți de vara", "Take, Ianke și Cadîr", "Sânziana și Pepelea", "Molto, gran'impressione" și "Comedia norilor". Monica Davidescu a jucat în filme ca "Natures mortes" în 2000, "Vlad" trei ani mai târziu, în 2007 "Ticăloșii". A jucat și în câteva seriale TV cum ar fi "Cu un pas
Monica Davidescu () [Corola-website/Science/330296_a_331625]
-
audiții realizate împreună cu diverși compozitori și muzicologi (printre ei numărându-se Ștefan Niculescu și Radu Stan) în care se realiza o excelentă simbioza între muzică clasică, jazz sau muzică progresivă. A asigurat, într-o primă vresiune, ilustrația muzicală a piesei „Sânziana și Pepelea” pusă în scenă în anul 1971 la Studioul Casandra al IATC de către regizorul Alexandru Tocilescu, ca mai apoi cenzură comunistă să interzică acest fundal sonor (albumul „Ummagumma” al celebrului grup britanic Pink Floyd). După absolvirea Politehnicii din București
Șerban Stănciulescu () [Corola-website/Science/309703_a_311032]
-
osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis campestris"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), armeria ("Armeria alpina"), lăptișor ("Androsace villosa"), ceapă-de-munte ("Allium victorialis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), gălbenuș ("Crepis sibirica"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), clopoței
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
prelucrare de pe litoral unde se tipăreau la imprimante locale. Dintre "pionierii" CCMT pot fi amintiți (în paranteză, locul unde locuiesc în prezent): Dan Leonte (Anglia), Emil Motolici (Franța), Valeriu Popescu (SUA-California), Dan Steru (decedat în SUA), Camelia Ionescu, Mariana Popescu, Sânziana (Gază) Luchian, Miki Uhlyarik (Canada-Toronto), Theodor Vascauteanu (USA-New Jersey), Dumitru (Bebe) Rusu, Bebe Somnea (Germania), Traian Iordănescu, Mircea Popescu (SUA-Florida), Sandu Stuparu, Cornel Rusen, Traian Nadolu (USA-Nevada), Gheorghe (Gigi) Pușcașu, Alexandru (Ică) Ciolca. După mutarea în noul sediu, în echipa
Centrul de Calcul al Ministerului Turismului () [Corola-website/Science/318654_a_319983]
-
Valoarea fitogeografică a rezervației constă în numărul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice, cît și în existența speciilor endemice carpatice și dacice continentale. Dintre acestea, enumerăm trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmișoara (Cilamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), sînziene de munte (Galium anisophyllum), ciuboțica ursului (Cortusa matthioli). Rezervația geologică și de peisaj cascada Putnei este cu mult mai restrînsă față de celelalte (aproximativ 10 ha) și cuprinde o porțiune a defileului rîului, dăltuit în aval de satul Lepșa, în formațiuni
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
stimuleze dramaturgia românească pentru copii, să sprijine autorii, oferindu-le posibilitatea de a-și face cunoscute creațiile și de a fi reprezentate pe scena Teatrului: Câștigătorii edițiilor de până acum au fost: Ediția I, 2007 - " Când jucăriile spun pa!" de Sânziana Popescu Ediția a II-a, 2008 - "Povestea copilului care a salvat poveștile" de Ștefan Mitroi Ediția a III-a, 2009 - "Taină orașului invizibil" de Victor Cilinca Ediția a IV-a, 2010 - "Carolina și poneiul" de Laurențiu Budau Programul Educația Timpurie
Teatrul „Ion Creangă” din București () [Corola-website/Science/309390_a_310719]
-
a mai multor specii de reptile (țestoase, șopârle, șerpi) și de broaște. Vegetația este constituită din elemente floristice cu specii de plante (meridional-continentale și xero-mezofile) rare, printre care: centaurea ("Centaurea jankae" - aflată pe Lista roșie a IUCN și "Centaurea tenuiflora"), sânziană ("Galium humifusum"), garofiță ("Dianthus pseudarmeria"), coșaci ("Astragalus vesicarius"), valentiță ("Tanacetum millefolium") sau măselariță ("Hyoscyamus niger") În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Capul Doloșman () [Corola-website/Science/329776_a_331105]
-
vine din import. Toate sărbătorile legale din Finlanda sunt stabilite prin lege. Există sărbători legale creștine, inclusiv Crăciunul, [[Boboteaza]], Paștele, [[Înălțarea Domnului|Înălțarea]], [[Rusalii]]le și [[Sărbătoarea Tuturor Sfinților]], iar sărbătorile seculare sunt Ziua Muncii, Ziua Independenței, Anul Nou și Sânzienele. Crăciunul este cel mai fastuos sărbătorit, și cel puțin zilele de 24 și 26 decembrie sunt de obicei libere. [[Fișier:Finlandbronzecelebration2010WinterOlympics.jpg|thumb| este una din cele mai bune din lume, campioană mondială de două ori (1995 și 2011) și
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
Alunecând într-o prună”, „Iubirea unui iceberg”, „Domnul de Ciocolată”, precum și „Viața ca o poveste”, varianta radiofonică - sunt produse și difuzate de Teatrul Național Radiofonic. Astfel, în 1999, la prima ediție a Concursul de scenarii radiofonice organizat de Radiodifuziunea Română, Sînziana Popescu câștigă două premii: premiul I la secțiunea de teatru pentru copii, cu scenariul „Alunecând într-o prună”, produs ulterior, în stagiunea 2000-2001 în regia lui Mircea Albulescu, și premiul III la secțiunea de teatru pentru adulți, cu textul „Iubirea
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
montat tot la Teatrul Național Radiofonic, în cadrul aceleiași stagiuni, sub bagheta regizorului Mihai Lungeanu. „Alunecând într-o prună” reprezintă și debutul în volum al Sînzianei Popescu, piesa fiind publicată în antologia de teatru a Asociației Scriitorilor din București. În 2002, Sînziana Popescu face parte din echipa de scenaristi a primului serial de drama din România post-decembristă - „În familie”, produs de Prima TV. Apoi, în 2003, scenariul de scurt metraj „Despre eroi și muște”, scris de Sînziana Popescu, primește Diploma de merit
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
Scriitorilor din București. În 2002, Sînziana Popescu face parte din echipa de scenaristi a primului serial de drama din România post-decembristă - „În familie”, produs de Prima TV. Apoi, în 2003, scenariul de scurt metraj „Despre eroi și muște”, scris de Sînziana Popescu, primește Diploma de merit din partea Uniunii Producătorilor de Film și Audiovizual din România și este produs scurt-metrajul omonim în regia Didonei Pantazi. Filmul este prezentat în cadrul festivalului CineMaIubit . În 2005, în cadrul Concursului de dramaturgie oganizat de Asociația Scriitorilor București
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
Copii „100, 1.000, 1.000.000 de povești”. Premiera oficială a spectacolului, în regia lui Attila Vizauer are loc în 21 noiembrie 2008, spectacolul fiind inclus în stagiunea 2008-2009 a Teatrului Ion Creanga din București. În luna august 2008, Sînziana Popescu publică la Editura Mediamorphosis primul volum al seriei Andilandi - „Călătoria lui Vlad în Celălalt Tărâm”, un fantasy pentru copii și adolescenți având drept personaje principale cele mai importante figuri ale mitologiei românești: iele, strigoi, zmei, blajini, solomonari, căpcăuni, uriași
Sînziana Popescu () [Corola-website/Science/299717_a_301046]
-
care oamenii sunt obișnuiți cu teatrul. Nu poți să o ții langa în lumea ta. Oamenii sunt foarte vii și prezenți, și îți cer același lucru. Exista o scenă în spectacol în care Andreea era la catedră, era profesoara, și Sânziana și cu mine ne alăturam publicului, devenind elevi. Lucru care funcționa perfect, pentru că toată lumea participa și oamenii nu ne mai percepeau pe noi ca pe cei de pe scenă. Eram acolo, lângă ei, ne dădeam bilețele, adică exact ca la ore
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]
-
care noi am propus-o prin proiectul depus la Minister, din păcate ignorat - lucrurile nu se continuă așa cum ar fi de dorit. Interviu realizat de Mihaela Michailov [1] Echipa proiectului: Andrei Sever Bârzan, Andreea Eșanu, Bogdan Georgescu, Alice Monica Marinescu, Sânziana Nicola; documentare: Vlad Georgescu, Bogdan Paraschiv. [:en]Interview with <b><i>Andrei Sever Bârzan, Andreea Eșanu and Alice Monica Marinescu</i></b> “I’m not ashamed to work. We all have the right to work to make ends meet. I
În teatrul comunitar „nu poți să o ții langa în lumea ta!” () [Corola-website/Science/295738_a_297067]