1,873 matches
-
mine, Eu îmi luasem picioarele în cârcă să-L caut în orele rămase Pe Dumnezeul meu ce-L simt aproape, dar nu vine. Se lăsase o tăcere adâncă în juru-mi ca zeama de struguri Jucată în lin pe rit de sârbă de picioare tinere, frumoase, Undeva spre apus înaltul cerului aprinsese ruguri Când eu îl căutam pe Domnul cu neodihna în oase. Urcam pe-o scara împletită cu lumină tot mai sus Și tot mai departe Dumnezeu era, tot mai departe
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356779_a_358108]
-
ghicească, dar deja ditirambele ei erau atît de previzibile, încît pînă și acei gură cască, obișnuiți cu datul ei în stambă și cu ridicatul poalelor, își vedeau de treabă, da' nici ea și, mai ales, nici dom' colonel, care juca sîrba pe pod și se acompania cu țipuituri ca oșenii, nu se clinteau de pe pod pînă nu-și revărsau oful din suflete, și tocmai în clipa în care dom' colonel și-a reluat dansul, parcă mai cu foc, și a început
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
-său din grădină, ca să-și îndeplinească datoria de bun cetățean, după cum îi ceruse lui Uniunea Europeană pe toate programele de radio, că televizor n-aveau și, cînd cauta un post nou, dădea peste corul UE de la Roma, concertul filarmonicii UE și sîrba bătuta pe loc a UE. A vrut atunci Roua să-l întrebe pe bărbatu-său de ce se numea ea ca el, ce, erau căsătoriți?! dar s-a jenat de profesoară și apoi s-a luat cu treaba și a uitat
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
Au jucat popa prostu și, cînd s-a terminat vișinata, Bibi a dat fuga și a cumpărat o sticlă de vin de la un butic, o tămîioasă care i-a întărîtat și mai rău pe toți trei și au tras o sîrbă săltăreață în jurul mesei, dărîmînd scaunele și răsturnînd paharele și crăpînd de rîs cînd își ridicau picioarele, pentru că le venea la toți trei să cadă pe spate și se țineau unul de altul și, mai ales, amîndouă fetele de Bibi, pe
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa cea fără de taină” au fost traduse în limbile engleză și sârbă. Volumul „Cerul meu de hârtie” a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa cea fără de taină” au fost traduse în limbile engleză și sârbă. Volumul „Cerul meu de hârtie” a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa cea fără de taină” au fost traduse în limbile engleză și sârbă. Volumul „Cerul meu de hârtie” a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu, în urma primirii Marelui Premiu la Festivalul Internațional de Poezie. Am publicat poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, Familia Română
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
ascut vârfurile direct în nori,privind de sus la Bucegi ,munții din dreapta ,ale căror culmi au rămas un pic mai mici. - Știi cum e o căsnicie ? îmi întrerupe Marian eterna contemplare. - Cum ? - Căsnicia e ca un dans popular. Întâi e „sârbă” ,adică tropoteală mare, încet,încet ,te liniștești la „horă” și poți ajunge în final, chiar și la o „ bătută”. Iar ele trec direct la „brașoveanca ”. Asta se joacă câte doi și tu nu ești niciunul dintre parteneri. Cred că a
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
noștri sunt uimiți de profesionalismul și virtuozitatea orchestrelor populare precum „Lăutarii”, „Folclor”, „Mugurelul”, „Frații Advahov” ș.a. Sunt considerate cele mai bune în spațiul românesc. Printr-un miracol, fiind rusificați și interzicându-ne limba și literatura română, tradițiile, horele și doinele, sârbele și bătutele, folclorul s-a conservat la țăranii noștri care nu au frică de nimic, doar de Dumnezeu. Am renăscut, renaștem ca iarba sau floarea ce răsare din asfalt. Dar s-a muncit enorm, cu dăruire, cu fanatism chiar. Eu
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
și să colindăm! Bună seara la Ajun. Mâine, la Crăciun! Am venit și noi odată, la mulți ani cu sănătate! În urma sa, vesela nuia sălta tot mai sus și tot mai des, obligând pe bietul lup să joace și el sârba lui Tudorel. Bineînțeles, în contra sens, ca să nu-l pălească excesul de fericire al nebunaticei nuiele. Vă închipuiți că jocul ăsta îl înfuriase peste măsură pe lup și-l făcuse chiar să-și piardă răbdarea. Până când?!... Așa că lupul se pregăti de
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
învățat limba germană și acum o redă refugiaților. Poartă cu mândrie costumul popular din localitate, costum moștenit de la mama sa, regretata profesoară Angela Bădescu, și deseori le prezintă străinilor o mică parte din identitatea ei, ducând și acolo hora și sârba muntenească. Lansarea a fost una cât se poate de atrăgătoare, într-un decor care a reușit să aducă aproape ceva din parfumul satului Arefu, datorită fotografiilor surprinzând elemente din lumea satului natal, a costumelor tradiționale cu mare vechime, a florilor
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
dar și dezamăgiți. Șiroaiele de transpirație se scurgeau de-a lungul trupului, udând cămășile uzate de prea multe spălări. Lăutarul intonă „Mulți ani trăiască” de mai multe ori, în vreme ce câteva aplauze se auziră firav în cinstea câștigătorilor. Apoi interpretă o sârbă de prin partea locului. Localnicii porniră veseli să-și scuture praful din încălțărilor văcsuite din ajun. O stare euforică plutea prin spațiul încăperii. Premiații își priviră trofeul cu nedumerire. Piatra strălucea de parcă ar fi fost plină de licurici. Ieșiră în
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
corpul. Apoi trupul i se zgudui din ce în ce mai tare, transformându-se treptat într-un urlet. Speriat de întorsătura lucrurilor,secretarul se topi în întuneric. -A fugit,a fugiiit! îngăimă pontatoarea,oprindu-se din plâns. În interior,lăutarul își încinse strunele cu sârba ce părea să fie pe placul tuturor din moment ce colbul se ridicase în toata sala. ------------------------- Gheorghe Andrei NEAGU Focșani, septembrie 2016 Referință Bibliografică: Gheorghe Andrei NEAGU - BALUL TINERETULUI / Gheorghe Neagu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2083, Anul VI, 13 septembrie
BALUL TINERETULUI de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362726_a_364055]
-
se termină hora, tot alaiul de nuntă, în frunte cu Soare-Împărat și Speranța, cu Mărțișor și Primăvara, s-a îndreptat pe valea pârâului, spre lac, în poiană. Vorniceii chiuiau și pocneau din bice, iar tarafurile de lăutari cântau hore și sârbe. Un iepuraș isteț sări în fața Primăverii, care râse și-l întrebă: - Tu ce vrei, mă? - Vleau și eu mălsisoale! - Ce să faci cu ele? - Să le duc la pădule! Primăvara îi umplu lăbuțele și urechile cu mărțișoare. Iepurașul o zbughi
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
molcovi și Noloselul patlu! Eee! Toți făcură ochii mari, privindu-l cu invidie. Iepurașul striga cât îl ținea gura, cu clienții după el: - Ia mălsisoale! Ia mălsisoale! Ce să vă mai spun? Că în poiană s-au încins hore și sârbe mai aprinse decât cele din sat? Că au venit din câmpie toate ciocârliile și i-au cântat lui Soare-Împărat până seara târziu, iar când s-a dus la culcare i-au cântat, în schimbul doi, privighetorile? Nu mai știu... Că și
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
le-a terminat la Zagreb, unde s-a specializat în pediatrie. După întoarcerea în Kosova a lucrat un timp ca ziarist pentru cotidianul Rilindja, iar mai târziu, în calitate de pediatru, la Spitalul General din Prishtina. A fost persecutată de către forțele paramilitare sârbe (1999) și eliberată prin intervenția forțelor comunității internaționale și NATO. În calitate de scriitor a publicat volumele Verma emrin tim (Pune numele meu), Prishtina 1973, Bimë e zë (Planta și voce, 1979), Luleborë (Flori de gheață, Tirana, 1988), Mat e çmat (Măsoară
POEZIE ALBANEZĂ FLORA BROVINA (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353512_a_354841]
-
cu tot ca la bordeluri. Nu! Fetele de măritat își târguiesc ele înșele, fără aportul tutelar al părinților, perechea sortită. Nu numai dintre flăcăii prezenți acolo ci pot face comparații cu cunoștințe mai vechi. Este o ocazie unică să joace sârba în doi mai liber, flăcăul putând strivi sânul fetei de trupul său vânjos. Și mâinile pot coborî cu puțin sub brăcinar, lucru interzis de puritanele satului care n-au ce căuta la acest târg al tinereții. Un întreg comerț a
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN. VOL.1 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352827_a_354156]
-
țări arabe. Prăbușirea comunismului a dus la reafirmarea statelor naționale în Europa de Est și la dezmembrarea unor state multietnice. Dacă Cehoslovacia s-a divizat pe cale pașnică, dezmembrarea Iugoslaviei a fost sângeroasă și a creat sentimente antioccidentale și antiamericane în rândul populației sârbe. Ulterior, cooptarea țărilor estice în Uniunea Europeană a dus la stabilitate politică și la garanții de libertate și democrație, dar și la inechitate economico-socială, ceace a creat multe nemulțumiri. Personal, am constatat, de exemplu, că unii români regretă regimul trecut, sunt
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
încă mai discutau, mai puneau treburile comunei la cale, erau mai reținuți. Cum în încăperea în care s-au așezat cele două mese lungi, pentru a încăpea cât mai multă lume, nu era loc de dans, doritorii de hore sau sârbe au trebuit să intre în sala căminului cultural și să danseze pe scenă în sală fiind montate băncile pentru spectacole sau filmele de sâmbătă și duminică, date de Gligoraș, responsabilul cu cinemateca comunei. Așa nu îi deranjau cu nimic pe
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
vioara fraților Oprea. Scena era din lemn de brad, negeluită, dar data cu motorină să nu se ridice praful în timpul dansului. După câteva pahare de rachiu trase pe gâtul său mereu însetat, Petrică ataca melodie după melodie, când tangouri, când sârbe, când geamparale dobrogene. La vals nu știa decât „Valurile Dunării”. Nu cunoștea bineînțeles textul sau autorii acestei melodii pe care o învățase după ureche. Învățase melodia din filmul cu același nume al lui Liviu Ciulei apărut pe ecrane cu aproape
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
dans, invitație acceptată de soția sa, mai ales că stăteau de atâta timp pe scaun. Petrică și taraful său improvizat scotea râuri de transpirații de pe frunțile dansatorilor. Cei patru tineri abia sosiți pe scenă nu s-au avântat în ritmul sârbei cântată de taraf, ci au luat-o mai ușor cu pașii, până schimbau melodia. Trecând pe lângă lăutari, Viorel le-a cerut ceva de muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
ritmul sârbei cântată de taraf, ci au luat-o mai ușor cu pașii, până schimbau melodia. Trecând pe lângă lăutari, Viorel le-a cerut ceva de muzică ușoară, să o lase mai moale cu populara și, la sugestia sa, Petrică finalizând sârba, a anunțat: - Pentru familia Axinte un tango special! Și imediat a schimbat repertoriul, iar tinerii intelectuali cu perechile lor frumoase au ocupat centrul scenei. Sătenii, din respect, i-au lăsat să se desfășoare și ei, până își trăgeau un pic
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
cu tot ca la bordeluri. Nu! Fetele de măritat își târguiesc ele înșele, fără aportul tutelar al părinților, perechea sortită. Nu numai dintre flăcăii prezenți acolo ci pot face comparații cu cunoștințe mai vechi. Este o ocazie unică să joace sârba în doi mai liber, flăcăul putând strivi sânul fetei de trupul său vânjos. Și mâinile pot coborî cu puțin sub brăcinar, lucru interzis de puritanele satului care n-au ce căuta la acest târg al tinereții. Un întreg comerț a
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
urmă, sunt câteva dosare nerezolvate pe care sperăm să le soluționăm, cum este situația românilor din Ucraina și Serbia. Avem cazul Episcopiei Ortodoxe Române „a Daciei Felix”, cu sediul la Vîrșeț, în Serbia, care încă nu este recunoscută de autoritățile sârbe, și nici de Biserica Ortodoxă Sârbă, cu toate că Statul român a recunoscut Episcopia Ortodoxă Sârbă, aparținând canonic de Patriarhia Serbiei, drept cult distinct. Mă preocupă așadar soarta românilor de pe hotare și îmi propun ca instituția pe care o conduc să facă
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
scrisă în acea limbă este mult mai cunoscută și promovată pe mapamond. În acest context, mai trebuie să se țină seama și de faptul că literatura română este situată într-o lume înconjurătoare de literaturi învecinate, cum ar fi maghiara, sârba, ucrainiana, bulgara, ce o influențează sau care sunt influențate de ea. Urmărirea atentă a acestor influențe constituie obligația istoriei literaturii noastre implantată într-o lume de literaturi. De la o epocă la alta se exercită noi influențe; Franța a influențat literatura
ISTORIA LITERATURII COMPARATE PARTE INTEGRANTĂ A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353180_a_354509]