374 matches
-
și asociat pe durată nedeterminată în București: Ștefan Iulia Silvia din 11.06.2013. 1 notar public numit în Adâncata și asociat pe durată nedeterminată în București: Corici Maria Cristina Theodora din 24.04.2013. 1 notar public numit în Sălcia și asociat pe 5 ani în Urziceni: Dan George din 03.03.2010. 2 notări publici numiți în Letca Nouă și asociați pe 5 ani în București: Dănilă Alexandra Irina din 02.05.2011 și Nica Sanda din 02.04
ORDIN nr. 3.692/C din 27 noiembrie 2013(*actualizat*) privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale pentru anul 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260247_a_261576]
-
și asociat pe durată nedeterminată în București: Ștefan Iulia Silvia din 11.06.2013. 1 notar public numit în Adâncata și asociat pe durată nedeterminată în București: Corici Maria Cristina Theodora din 24.04.2013. 1 notar public numit în Sălcia și asociat pe 5 ani în Urziceni: Dan George din 03.03.2010. 2 notări publici numiți în Letca Nouă și asociați pe 5 ani în București: Dănilă Alexandra Irina din 02.05.2011 și Nica Sanda din 02.04
ORDIN nr. 3.691/C din 27 noiembrie 2013(*actualizat*) privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public în anul 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260376_a_261705]
-
sunt influențate în mare măsură de condițiile de sol și umiditate specifice luncilor râurilor și depresiunilor intramontane. Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana). Vegetația ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajiști distincte: Agrostis stolonifera (iarba- câmpului), Alopecurus pratensis (coada-vulpii), Poa pratensis (firuța), Lolium perenne (iarba de gazon
NORME METODOLOGICE din 11 decembrie 2013 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
și asociat pe durată nedeterminată în București: Ștefan Iulia Silvia din 11.06.2013. 1 notar public numit în Adâncata și asociat pe durată nedeterminată în București: Corici Maria Cristina Theodora din 24.04.2013. 1 notar public numit în Sălcia și asociat pe 5 ani în Urziceni: Dan George din 03.03.2010. 2 notări publici numiți în Letca Nouă și asociați pe 5 ani în București: Dănilă Alexandra Irina din 02.05.2011 și Nica Sanda din 02.04
ORDIN nr. 3.692/C din 27 noiembrie 2013(*actualizat*) privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale pentru anul 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256959_a_258288]
-
și asociat pe durată nedeterminată în București: Ștefan Iulia Silvia din 11.06.2013. 1 notar public numit în Adâncata și asociat pe durată nedeterminată în București: Corici Maria Cristina Theodora din 24.04.2013. 1 notar public numit în Sălcia și asociat pe 5 ani în Urziceni: Dan George din 03.03.2010. 2 notări publici numiți în Letca Nouă și asociați pe 5 ani în București: Dănilă Alexandra Irina din 02.05.2011 și Nica Sanda din 02.04
ORDIN nr. 3.691/C din 27 noiembrie 2013(*actualizat*) privind actualizarea numărului posturilor de notar public destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public în anul 2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256908_a_258237]
-
Se inserează un titlu și se adaugă următorul alineat nou: "Zona protocolului" (a bis)[renumerotată (b)] "(b) Bazinul hidrologic al zonei Mării Mediterane" Lit. (b) devine lit. (c). Lit. (c) devine lit. (d) și se modifică după cum urmează: "(d) Apele sălcii, apele sărate de coastă, inclusiv bălțile și lagunele de coastă, și apele freatice care comunică cu Marea Mediterană". F. Art. 4 Se inserează un titlu și alin. (1) lit. (a) și (b) se modifică după cum urmează: "Aplicarea protocolului 1. Prezentul protocol
jrc4042as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89205_a_89992]
-
intre în contact cu acesta în timpul utilizării sale: - ca lemn de structură în clădiri publice și agricole, în clădiri de birouri și construcții industriale, - în poduri și construcția podurilor, - ca lemn de construcție în zonele cu apă proaspătă și apă sălcie, de exemplu în diguri și poduri, - ca bariere de zgomot, - în controlul avalanșelor, - în gardurile și barierele de siguranță de pe autostrăzi, - ca stâlpi rotunzi din lemn decojit de conifere pentru gardurile de împrejmuire a animalelor, - în structurile de susținere a
jrc5981as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91153_a_91940]
-
al râului Moldova, de la confluența ei cu râul Humor în amonte, până în dreptul locurilor de la Piatra Pinului, se întinde o luncă, numită, din vremuri vechi, „pe Șaiba”. Cele aproximativ 25 de hectare ale luncii erau folosite ca loc de pășune. Sălcii, înalte și rămuroase, umbreau din loc în loc iarba săracă a luncii. Furtunile puternice, mai ales dezlănțuite dinspre vest, au doborât cea mai mare parte a sălciilor, iar viiturile râului, cu puterea apelor dezlănțuite, au smuls stratul subțire de pământ fertil
Gura Humorului () [Corola-website/Science/297026_a_298355]
-
de pădure până la cernoziom. Vegetația naturală este specifică zonei de stepa cu coline arse de soare în timpul verii,bătute de crivatul aspru în timpul iernii.Vegetația variază în funcție de formele de relief.Pe vale se întâlnește o vegetație specifică mâlurilor apelor curgătoare:sălcia alburie,pipirigul,cucuta de apă,crinul de baltă etc.Coastele sunt acoperite cu plantații de salcâm. Fauna cuprinde o bogată și variată încrengătura de insecte:lăcuste,cosași,greieri,călugărițe;păsări:vrabia de casă,prepelița,graurul,cioară,coțofana,cucul,fazan;rozătoare
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
reprezentare, mojoritatea speciilor făcând parte din grupul de elemente eurasiatice caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de munte
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
primul rând turismul sportiv, dat fiind faptul că cei care poposesc pe aceste meleaguri practică alpinismul sau motociclismul montan, însă nu sunt de neglijat nici croazierele pe Dunăre. Accesul către comună Girla Mare este asigurat, în principal, drumul național DN56C Sălcia - Gârla Mare - Gogoșu. Populația comunei la 1 iunie 2005 a fost de 5550 locuitori. În prezent, populația comunei este de 3256 locuitori. Ca amplasare, localitatea Gârla Mare se află în sud-vestul Olteniei, chiar pe malul stâng al Dunării la 80km
Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934]
-
Vegetația pe teritoriul satelor comunei Lunca este în funcție de sol. În satele Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
canina) pe dealurile mai joase. Alături de stejar, în pădurile Buciog și Oblic din vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni că știrul (Atriplex), știrița(Amaranthus
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
lor era absolut ingenioasă prin panțele care le aveau. Pădure/ Floră: Există o zonă mare de pădure alcătuită în special din stejar cu spetele lui. Cresc și carpenul, alunul, arțarul, teiul, părul și mărul sălbatic iar în zona de lunca sălcia și plopul (spre dispariție). Din 1911 a fost introdus și salcâmul pt. perdele de protective și cu utilizare că lemn de esență tare cu ritm mai mare de creștere. Bureții iuți, mânătărcile și ferigile se află în păduri. Tot felul
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
Picea abies), brad (Abies albă), larice (Larix decidua), pin (Pinus sylvestris), ienupăr (Juniperus communis). Dintre speciile rare se mai întâlnesc cu totul excepțional exemplare de tisa (Taxus baccata). Alte specii rare din categoria foioaselor sunt mesteacănul pitic (Betula nana) și sălcia pitica (Salyx repens) - relicte glaciare. Dintre formațiunile ierboase ocrotite sunt de menționat: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), bulbucii de munte (Trollius europaeus), limba siberiana (Lingularia sibirica), trifoiul lutrei (Manyanthes trifoliata). Nu este lipsită de interes nici prezenta plantelor medicinale și aromatice
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
pășunilor consumată regulat de erbivorele domestice. Cel mai des întâlnit copac autohton din Islanda este mesteacănul nordic ('), care în trecut forma păduri ce acopereau mare parte din țară, alături de plopi tremurători, sorbi ('), ienuperi și alți copaci mai mici, mai ales sălcii. La începutul colonizării umane, insula era extensiv împădurită. La sfârșitul secolului al XII-lea, , Ari cel Înțelept, o descria ca „împădurită de pe munți până la țărmul mării”. Colonizarea umană permanentă a perturbat mult ecosistemul izolat de soluri vulcanice în strat subțire
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
zonă specii rare de păsări din Ucraina și Europa și anume : prundărașul de sărătură "Charadrius alexandrinus", ciovlica ruginie "Glareola pratincola" sau cormoranul mic "Phalacrocorax pygmeus" . Prin schimbarea hidrobiologică a apei limanului, ihtiofauna marină a fost înlocuită cu fauna de apă sălcie și stătătoare, unde domină biomasa larvelor de "Chironomus", tăunii și țînțarii. În Sasîk supraviețuiesc totuși 47 de specii de pești, care fac parte din 12 familii ("Acipenseridae, Clupeidae, Cyprinidae, Esocidae, Cobitidae, Siluridae, Atherenidae, Gasterosteidae, Percidae, Gobiidae, Syngnathidae, Pleuronectidae"). Dintre speciile
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
peisajului. Suprafața terenurilor acoperite cu vegetație forestieră în arealul comunei Carașova este de 6.637 ha. Zona stepei și silvostepei În luncile râurilor întâlnite în arealul acestei comune cresc arbori specifici cum ar fi, cum ar fi: plopi (Plopus alba), sălcii (Salix alba, Salix trianorla), ulmi (Ulmus campestre). Zona pădurilor Pădurile de fag ocupă suprafețe întinse în comună pornind de pe culmea Certej -Pușcașul Mare spre nord, ajungând în arealul sudic al comunei, prelungindu-se pe toată partea estică a acesteia și
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
2000 și iulie 2002, izolat depășind maximele istorice. În zona de pe malul Prutului, pe o fâșie restrânsă s-a conservat, datorită gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
fag se întâlnesc pășuni, livezi, fânețe și locuri cultivate. Vegetația intrazonala ocupă spații reduse, areale insulare sau fâșii. Vegetația de lunca corespunde mai ales albiilor majore ale râului Sucevița. Această vegetație este alcătuită din arborete: zăvoaie de arini (Alnus icana), sălcia (Salix purpurea), cătina și dintre arbori plopul. Dintre speciile ierboase cresc plante hidrofile că: rogozul (Carex riparia și Carex hista) și specii de trifoi (Trifolium campestre). În perioada 2000-2010, populația comunei Volovăț a cunoscut o creștere în prima parte a
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Primește multe laude din partea tuturor pentru frumusețea picturii."- bibliografie album VASILE PĂSCU O VIAȚĂ PENTRU ARTĂ - autor Roxana Bărbulescu Pictează crucifixul din stantul altar de la biserica dibn Nicoresti, Tecuci, si o serie de icoane pentru mănăstirea Mosinoaia și biserica parohiala Sălcia Nouă. Începe pictură la biserică Sf. Precista din Focșani. în 1950 pictează doar iconițe pentru întreținerea familiei. În septembrie aceluias an, pleacă pentru a începe lucrările se spălate, răzuire și renovare a picturii bisericii Sf. Nicolae din Matcă, Tecuci. În
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
lor produc guano, foarte prețios ca îngrășământ. În China și Japonia cormoranii sunt dresați în vederea pescuitului. Sunt păsări monogame. Trăiesc în colonii simple (cormoranii mari) sau mixte (cormoranii mici). Coloniile ajung, uneori, la mărimi considerabile. Cuiburile le fac în arbori (sălcii etc.), pe stânci sau pe sol. Puii sunt nidicoli și ies din ou golași și de regulă orbi, și au nevoie de o îngrijire îndelungată până ce pot părăsi cuibul. Fosilele sunt cunoscute din eocenul inferior (acum 54 milioane ani). Falacrocoracidele
Falacrocoracide () [Corola-website/Science/332070_a_333399]
-
vârsta de 14 ani și ulterior și-a schimbat numele din Florin Moldovan în numele de scenă simplu Naomy, la sugestia artistei Loredana Groza și a lui Mircea Zara. În 2008, Florin Moldovan a participat la Mamaia Music Festival cu melodia "Sălcia", scrisă de Ionel Tudor, și grupul său Naomi Internațional, cu care a realizat și un album jazz în toamna aceluiași an. Ulterior tot în 2008, ea a primit un premiu pentru promovarea culturii lesbian, gay, bisexual și transgender. De asemenea
Naomy () [Corola-website/Science/337187_a_338516]
-
Îndoială (la pian Margareta Cuciuc) Gloria Tronel: J. Offenbach - "Aria Păpușii" din Povestirile lui Hoffman George Virban: C. Gounod - „Ah, leve-toi soleil” din Romeo și Julieta Dimitri Malignan: S. Prokofiev - "Extrase din Șase piese" după Cenușăreasa Gloria Tronel: Ț. Rogalski - Sălcia Dimitri Malignan: D. Lipatti - Preludiu și două Nocturne George Virban: S. Pautza - Din vise dragi poeme Gloria Tronel: L. Delibes - "Aria Clopoțeilor" din Lakme George Virban: P. Sorozabal - No puede ser Gloria Tronel & George Virban: E. de Curtis - Non ți
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]