359 matches
-
inclusiv Ion Luca Caragiale, care a scris unele din cele mai bune comedii românești, povestitorul Ion Creangă și Barbu Ștefănescu Delavrancea, și-au publicat lucrările în această perioadă. Astfel au coexistat curente literare diverse, de la Romantism, la Poporanism sau chiar Sămănătorism. După înfaptuirea unității naționale în 1918, în literatura română a debutat ceea ce se poate numi o adevărată epocă de aur, caracterizată prin dezvoltarea romanului. Societatea tradițională și recentele evenimente politice au influențat opere precum "Răscoala" lui Liviu Rebreanu publicată în
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
a adoptat ideologia realistă, rivalul său era prea influențat de romantism. Atitudinea lui Lovinescu, după cum nota criticul Ion Simuț, se datora parțial faptului că Sadoveanu a avut de la început și de câștigat și de pierdut din înregimentarea sa temporară în sămănătorismul lui Iorga. În 1962, în cadrul revistei "Time" apare un articol în care scrie că stilul său era „învechit”, fiind mai aproape de cel al lui Leo Tolstoi și Ivan Turgenev, „deși nu are puterea sau abilitățile niciunuia dintre ei.” Și pentru
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
1991: Ion Negoițescu, "Istoria literaturii române. Vol. 1 (1800-1945"), Editura Minerva, București, p. 77, 131, 145, 154, 160, 165, 167, 168. NEGOIȚESCU 1997: Ion Negoițescu, "De la Dosoftei la Ștefan Aug. Doinaș", Editura Dacia, Cluj Napoca, 1997. NICOLESCU 1959: G. C. Nicolescu, "Sămănătorismul", în „Viața românească”, XII, nr. 11, 1959, p. 111. NICOLESCU 1960: G. C. Nicolescu, "Discuții în jurul simbolismului", în "Studii de literatură universală", vol. II, Ed. Științifică, București, 1960, p. 363. OLTEANU 2010: Aurică Gheorghe, "Poezie simbolistă românească", Editura Lucman, București
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
română între 1900-1944. Sensuri ale evoluției", Editura Imago, Sibiu, 1999, p. 6,86,106,107,109,112,119,147-149,171,222. OPREA 2004: Ion N. Oprea", Bucovina în presa vremii, Cernăuți 1811-2004", Editura Edict, Iași, 2004. ORNEA 1970: Z. Ornea, Sămănătorismul, Editura Tineretului, București, 1970, p. 42, 212, 218. PAMFILE 1919: P. T. (Pamfile, Tudor), "Notiță", în „Florile dalbe”, Bârlad, I, nr. 2, 15 ianuarie 1919, p. 32. PANĂ 1934: Sașa Pană, "Sadismul adevărului", Editura Unu, București, 1936 (Ștefan Petică), p. 261-267
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
de adversarii săi politici. Nicolae Iorga a fost fondatorul (1920) și director al Școlii Române din Paris ("„Fontenay-aux-Roses”"). A editat și condus numeroase ziare și reviste („Neamul românesc”, „Revista istorică”, „Revue Historique du Sud-Est-Européen”, „Floarea darurilor” etc.). Unul dintre doctrinarii sămănătorismului (a condus revista „Sămănătorul” în perioada 1905-1906). A întocmit numeroase volume de izvoare, documente ("Notes et extraits pour servir à l'histoire des Croisades au XV-e siècle", 6 vol., "Studii și documente cu privire la istoria românilor", 31 vol. ș.a.). Deși structural
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
criticii postume: Subsecretar, apoi secretar de redacție la "Viața românească", aflată sub influența lui Ibrăileanu, Topîrceanu cunoaște și colaborează cu scriitori de frunte, precum Sadoveanu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu, grupare aflată în luptă polemică cu "sămănătorismul" lui Nicolae Iorga sau cu "modernismul" estetizant și importat de la "Sburătorul" lui Lovinescu. Din această perioadă din ajunul Primului Război Mondial datează parodiile după Ion Minulescu, Nicolae Davidescu - promotori ai "simbolismului" și ai "modernismului" - sau după Dimitrie Bolintineanu și Mircea Dem. Rădulescu
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
epocii proletcultiste în literatură, înțeleasă ca un instrument al ideologiei comuniste, promovând deschis lupta de clasă împotriva burgheziei. În "prezentarea succintă", el disocia tranșant între „forțele progresiste" și „pozițiile reacționare", considerând, de pildă, drept „curente diversioniste" și „retrograde" nu doar sămănătorismul și poporanismul, dar și simbolismul. În acest spirit sunt „reconsiderați", în antologii și prefațe, corifeii Școlii Ardelene, Alecu Russo, Alecu Donici, chiar și Miron Costin. Insa, autorul căruia i-a consacrat cea mai mare parte a activității de editor este
Emil Boldan () [Corola-website/Science/326016_a_327345]
-
1910 săptămânală. Revista avea o orientare autotohtonist-tradiționalistă, promovată de revista literară săptămânală Sămănătorul, concepută de către George Coșbuc și Alexandru Vlăhuță și care apăruse la București la 2 decembrie 1901, devenind promotoarea curentului ideologic și literar care i-a purtat numele - "Sămănătorismul", curent teoretizat de Nicolae Iorga. La 10 decembrie 1914, revista "Ramuri" a fuzionat cu revista "Drum drept", luând denumirea acesteia și avându-l ca director pe Nicolae Iorga, până în 1927. A reapărut câteva luni, în refugiu la Iași (martie iulie
Ramuri (revistă) () [Corola-website/Science/322838_a_324167]
-
multă seriozitate concepției scriitorului italian”". El cunoștea scrierile lui H.G. Wells și J.-H. Rosny și a scris recenzii ale unor opere literare SF precum "În cetatea idealului" (1920) a lui Dem. Theodorescu. Scriitorul român a criticat tendințele exclusiviste ale sămănătorismului și poporanismului de a promova doar operele cu specific național, ignorându-le sau respingându-le pe celelalte. Într-un eseu din 1923 inclus în "Mic tratat de estetică sau lumea văzută estetic" (1929), Aderca întreba retoric: "„Un scriitor de pură
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]