375 matches
-
este de mirare că Iorga a făcut declarații violente împotriva "Mioritismului și Sofianismului ocult" și a misticismului ortodox al Legiunii! Iorga era romantic, dar în nici un caz un mistic abstract. Națiunea lui era o "ființă imensă" tangibilă și rațională. "Omul sămănătorist al lui Iorga nu este identic cu "Noul om" al Legiunii. Drept urmare, asemănările dintre naționalismul lui Iorga și "Noul naționalism" al Legiunii erau superficiale, dar diferențele sînt fundamentale. La început (în primăvara lui 1931), Codreanu a salutat numirea lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
economică; ea nu este nici produsul unor tratate (care au creat-o), ci un suflet, o ființă elementară, aproape mistică"169. În conferința lui anticarteziană ținută în punctul culminant al controversei lui cu Noua școală, Iorga punea în antiteză spiritul sămănătorist cu cel al junimismului, cu spiritul raționalist al vechiului său dușman, Maiorescu: "Ar trebui oare să interpretăm istoria prin prisma unui raționalism formal și tern, golit de viață sau de conținut spiritual? Sau prin cea a sufletului național, care reprezintă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Maiorescu?!"170 Ion Dimitrescu a scos în evidență faptul că: "pentru profesorul Iorga, totul este sau alb sau negru". El afirma că toți criticii lui Iorga nu atacau atît operele lui cît entuziasmul orb al "Neamului românesc" și inițiativele sămănătoriste. Dar detaliile și greșelile minore nu trebuie să diminueze prestigiul lucrărilor lui. Să nu ne pierdem însă în amănunte lipsite de importanță 171. Prima ediție a Istoriei românilor a lui Giurescu este alcătuită din trei volume. Primul volum (București, 1935
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca să le cîștige voturile! Chiar a publicat pamflete electorale în idiș, expunînd programul Partidului său Naționalist Democrat și a încercat să formeze un corp electoral evreiesc. Situația evreilor era atît de precară încît ei nu-și puteau permite vise romantice sămănătoriste. În perioada interbelică, mai exista o problemă pe care Iorga și majoritatea românilor trebuiau să o ia în considerație: simpatiile comuniste ale evreilor săraci lipiți pămîntului. În anii '30, au existat destule manifestări de sprijinire a URSSului și a stalinismului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Rebreanu încălcase regula "realist-naționalistă" a lui Iorga. El zugrăvea într-o manieră realistă (demoralizatoare, după părerea lui Iorga) satele așa cum erau ele, renunțînd la rolul esențial al literaturii (tot conform lui Iorga) de a educa, de a prezenta satul ideal sămănătorist, așa cum trebuia să fie! Lovinescu avea dreptate afirmînd că operele de critică literară ale lui Iorga reprezintă "fie principii estetice vagi, fie considerații etice și naționaliste"112. Pozitivismul nu i se potrivea lui Iorga mai mult decît Descartes. Gheorghe Bogdan-Duică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
apărea în format mic și în culori țipătoare. Așa cum sugera numele publicației, "Bilete de papagal", era tînără și lipsită de respect, scriind despre lucruri sfinte într-o manieră profanatoare, lucruri de care Iorga îndrăznea să se apropie doar cu dragoste sămănătoristă. Iorga menționa că Arghezi se uită la toate și vede realitatea prin prisma unei interacțiuni dintre o demență morală și una intelectuală. Dar oamenii nu pot trăi decît într-o stare de sănătate mintală, lucru valabil și pentru societatea română
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu întîrziere, ca prim-ministru, scriind o lucrare elogioasă în două volume despre poezia lui Eminescu, Poezia lui Eminescu (București, 1931-1932). A continuat totodată să-și publice ziarele literare "Cuget clar", "Noul sămănător" și "Neamul românesc literar" întru susținerea crezului sămănătorist. Pe lîngă curentele moderne din literatură și artă, Iorga și-a manifestat întotdeauna antipatia față de aspectele urîte ale civilizației moderne. El prezicea evoluția urîtă a sporturilor departe de idealul clasic al dictonului mens sana in corpore sano. A prezis și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Alina. Iorga se mutase la Văleni ca să-și găsească liniștea și, asemenea eroilor din antichitate care se refugiau la sînul Mamei Gea și-și recăpătau puterea, el spera într-o regenerare. Devotamentul său față de Văleni ca un fel de sat sămănătorist era foarte asemănător celui al lui De Gaulle față de Colombey les deux Eglises, unde acesta se retrăgea ori de cîte ori avea ocazia. Dar comparația se oprește aici. Alegătorii din Colombey l-au votat în proporție de 100% pe De
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai curînd în gradul de coeziune decît în privința genului. Dmowski era mai realist și mai puțin romantic decît Iorga. Pentru Iorga, a explica prin violență sau a aplica un naționalism cu brutalitate erau de neconceput. El rămînea la visurile lui sămănătoriste. Similaritățile dintre Iorga și gîndirea unui alt istoric politician, F. Tuchman, președintele Croației, sînt frapante: Tuchman crede și el în evoluția organică a națiunii; el numește națiunea (care rezultă din acest proces organic) un "individ colectiv" (foarte aproape de "Ființa gigantică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în contextul deja discutat mai sus. Iorga a fost adesea acuzat de inconsecvență și de înclinație spre paradox. Paradoxuri, da, dar nu au existat nici inconsecvențe și nici contradicții în activitățile sale dacă avem tot timpul în fața ochilor credința sa sămănătoristă. Iorga a fost foarte consecvent în naționalismul său cultural, toate aparentele inconsecvențe și contradicții fiind tactici puse în slujba strategiei sale sămănătoriste. Un politician mult mai bun decît Iorga, Bismarck, atunci cînd a pus capăt așa-numitei Kulturkampf ca să nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au existat nici inconsecvențe și nici contradicții în activitățile sale dacă avem tot timpul în fața ochilor credința sa sămănătoristă. Iorga a fost foarte consecvent în naționalismul său cultural, toate aparentele inconsecvențe și contradicții fiind tactici puse în slujba strategiei sale sămănătoriste. Un politician mult mai bun decît Iorga, Bismarck, atunci cînd a pus capăt așa-numitei Kulturkampf ca să nu se ajungă la divizarea nouîntemeiatului Reich și a fost acuzat de "inconsecvență" și "că se contrazice", a replicat: "O voi face din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
antisemitismul rasist din Germania, Austria și Ungaria față de comunitățile evreiești asimilate și patriotice ale acestor țări. Asemenea comunități patriotice și asimilate era ceea ce își dorea Iorga. El i-ar fi primit bucuros pe evreii care voiau să se alăture României sămănătoriste. Îl ataca pe orice român (pe Caragiale, pe Maniu și pe alții) care nu iubea România cu o dragoste "destul de adîncă" (sămănătoristă). Acesta este motivul pentru care Brătianu și liberalii îl urau din tot sufletul. După 1918, Iorga a devenit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ceea ce își dorea Iorga. El i-ar fi primit bucuros pe evreii care voiau să se alăture României sămănătoriste. Îl ataca pe orice român (pe Caragiale, pe Maniu și pe alții) care nu iubea România cu o dragoste "destul de adîncă" (sămănătoristă). Acesta este motivul pentru care Brătianu și liberalii îl urau din tot sufletul. După 1918, Iorga a devenit susținătorul evreilor (mai bine zis, al asimilării evreilor). Atunci cînd se referea la asimilarea evreilor, el se gîndea la Franța. Din nefericire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
impună "realismul naționalist" cu aceeași automulțumire cu care sovieticii au încercat să-și impună "realismul lor socialist". Atît Iorga cît și Stalin au eșuat în dorința lor de a crea un om și o societate nouă (una bazată pe Omul sămănătorist, cealaltă pe marxism). Nici unuia dintre ei nu-i păsa de efectul acestui fapt asupra artei și literaturii. Dimpotrivă! Aceasta era singura funcție acceptabilă a literaturii și artei! Iorga era suficient de mulțumit de sine ca să recunoască asemănările dintre atitudinea sa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe țărani, să creeze unitatea națională și să-i invite pe evrei să intre în rîndurile națiunii. Intenția lui era înălțarea întregii națiuni. Iorga considera sămănătorismul drept un mod de viață. După triumful naționalismului său cultural (revoluția culturală), noul Om sămănătorist creat de acesta urma să poată rezolva aproape orice problemă a poporului român. Încerca oare sămănătorismul să întoarcă timpul înapoi? Modernizarea a fost făcută în România nu de voie (într-un mod organic), ca în Occident, ci sub forma unui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu rigiditate visul, lipsa lui de flexibilitate semănînd cu deviza lui De Gaulle: În ciuda a tot și a toate". Era un efort disperat. Văleni, bastionul lui cultural, loc pe care Iorga îl considera ca fiind cel mai aproape de un sat sămănătorist, număra puțini oameni sămănătoriști, transformîndu-se în schimb într-o fortăreață legionară. Dar Iorga rămînea inflexibil. În timpul vieții lui Iorga era imposibil ca un politician romîn să găsească o soluție constructivă, iar situația aceasta s-a menținut mult după ce el părăsise
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui de flexibilitate semănînd cu deviza lui De Gaulle: În ciuda a tot și a toate". Era un efort disperat. Văleni, bastionul lui cultural, loc pe care Iorga îl considera ca fiind cel mai aproape de un sat sămănătorist, număra puțini oameni sămănătoriști, transformîndu-se în schimb într-o fortăreață legionară. Dar Iorga rămînea inflexibil. În timpul vieții lui Iorga era imposibil ca un politician romîn să găsească o soluție constructivă, iar situația aceasta s-a menținut mult după ce el părăsise scena. O asemenea soluție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-și pierde însă simțul critic, autorul se lansează în descrieri evocatoare ale tablourilor, adevărate ekphrasis care însuflețesc imaginea absentă cu ajutorul cuvântului. O serie de capitole excelente sunt dedicate basmului și mitului în pictura simbolistă românească, în care lucrări discreditate ca sămănătoriste, integrate în contextul lor originar, își pierd haloul negativ care le-a însoțit constant în istoria artei, apoi Saloanelor decadente și casei muzeu, temei țigăncii corelată cu orientalismul, sau Salomeii în arta românească. Revista Ileana, prima revistă de artă românească
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bengesco, Virgil Cioflec, Ștefan Popescu, Leon Bachelin, Alexandru Bogdan-Pitești, cărora le urmează Theodor Cornel, Apcar Baltazar, Dimitrie Karnabatt, Tudor Arghezi, Francis Șirato, Adrian Maniu, Sigmund Maur etc. De asemenea, printre contextele luate în considerație este și cel al unui idilism sămănătorist, de care simbolismul se detașează păstrând însă ca reper folclorul ca mitologie populară de care uzează G.D. Mirea, Kimon Loghi, Ștefan Popescu etc. Simbolismul european, dar și cel al Central și Est-european reconsideră elementul mitologic și cel al folclorului național
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
configurează un profil cristic-martirologic poetului, cu puternice accente orfice, continuarea unui proces de simbolizare declanșat anterior. În special după Primul Război Mondial, iconografia poetică eminesciană asimilează și o componentă naționalistă, care nu se va diminua niciodată, prelucrată incipient în cadrul direcției sămănătoriste, rusticismul iorghist recuperând simbolic figura "poetului nepereche" înainte ca un George Călinescu să-i confere poziția canonică centrală poetului romantic ca "Poetul național" înregistrat printre "marii clasici". Eminescu devine nu numai "omul deplin al culturii românești" (Constantin Noica)257, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Eminescu, considerat ultimul mare romantic european Încheind, așadar, romantismul universal. (Nu trebuie uitat că la 1883 Victor Hugo publica „Legenda secolelor”; În același an, Mihai Eminescu publica „Luceafărul”) Postromantismul s-a manifestat prin imbinarea elementelor romantice cu trăsături simboliste sau sămănătoriste, perioadă În care se Înscrie opera scriitorilor Alexandru Macedonski, Octavian Goga, George Coșbuc, Șt. O. Iosif, Barbu Stefănescu Delavrancea.etc Caracteristicile romantismului Romantismul introducere În artă noi categorii estetice, opuse frumosului, grațiosului, sublimului și tragicului: urâtul, diformul, grotescul, comicul. Inedite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
realitate Înconjurătoare. Modernismul lui Lovinescu era, nici mai mult, nici mai puțin, decât o reație antitradiționalistă, cu răspunsul cuvenit din partea revistei „Gândirea” și „gândirismului” lui Nichifor Crainic. Nu trebuie să se uite că, paralel cu acestea, continuau tendințele poporaniste și sămănătoriste, chiar dacă nu la nivelul celor de la Începutul secolului al XX-lea. Fiecare din aceste mișcări nu priveau latura teoretică a literaturii, ci tocmai ceea ce era socotit actualitate sau nu. Modernismul este o exagerare a actualității și negarea totală a tradiției
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Mare LIVIU REBREANU - „ION” Imaginea monografică a satului ardelean arta narativă „Ion” este o capodoperă a creației literare a lui Liviu Rebreanu și un punct de referință În evoluția romanului românesc. Eugen Lovinescu Îl consideră o adevărată revoluție față de lirismul sămănătorist, eticismul ardelean și atitudinea poporanistă de la Începutul sec. al XX-lea. Elita criticii literare a vremii a văzut În acest roman un punct de răscruce În evoluția speciei, dar și o reflectare a imaginii satului și a țăranului român dintr-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
arătat, cuzismul își are antecesorul său doctrinar în ceea ce am numit a fi "pedagogia bărnuțiană a xenofobiei", în miezul căreia vibra cu intensitate febricitantă principiul anti-străinismului. Iar în relativă sincronie cu procesul de geneză culturală a cuzismului se coagula programul sămănătorist al cărui arhitect ideologic a fost Nicolae Iorga. Revista Neamul Românesc, fondată de N. Iorga în 1906, a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existau deja în tradiția istoriografică românească. Aceasta ar putea fi numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]