388 matches
-
de NaCl în apa lacurilor și fântânilor de aici. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită (plantă adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate), prezente în sărăturile de la Jabenița, certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Satul este situat în principal pe dreapta râului Gurghiu pe o terasă afectată de alunecări de
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
sare la suprafață, exploatări arhaice de mici dimensiuni, au existat în majoritatea suprafețelor salifere. Microrelieful suprafețelor respective, cu numeroase excavații sau surpări (prăbușiri), ocupate azi de bălți, mlaștini cu apă dulce sau numai vegetație specifică unei umidități ridicate, prezente în sărăturile de la Coștiui, Ocna Șugatag, Figa, Jabenița, Orșova, certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4 și 15 m, iar adâncimi de până la 10 m; așa zisele “gropi de sare”..."
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
Zona curativă și de agrement cu șase lacuri de la Durgău-Valea Sărată (totodată rezervația naturală "Sărăturile Ocna Veche") se află situată la nord de municipiul Turda. Lacurile s-au format prin umplerea cu apă a unor foste mine de sare prăbușite. Complexul lacustru de la Durgău este format din următoarele șase lacuri: Fostul Lac 1 („Lacul Carolina
Lacurile Durgău () [Corola-website/Science/307301_a_308630]
-
de reproducere. Cuibăresc printre ele specii în pericol de dispariție cum sunt pelicanul alb "Pelecanus onocrotalus" și gâsca cu piept roșu "Branta ruficollis". Pe lângă acestea, migrează prin zonă specii rare de păsări din Ucraina și Europa și anume : prundărașul de sărătură "Charadrius alexandrinus", ciovlica ruginie "Glareola pratincola" sau cormoranul mic "Phalacrocorax pygmeus" . Prin schimbarea hidrobiologică a apei limanului, ihtiofauna marină a fost înlocuită cu fauna de apă sălcie și stătătoare, unde domină biomasa larvelor de "Chironomus", tăunii și țînțarii. În Sasîk
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
ca plantă de zi lungă, creșterea sa fiind redusă în condiții de zi scurtă. Solulurile potrivite pentru năut sunt cele cu textură mijlocie, luto-nisipoase sau nisipo-lutoase, bogate în special în calciu, fiind contraindicată utilizarea solurilor cu aciditate mare și a sărăturilor. Nu sunt recomandate solurile cu textură argiloasă sau cele cu exces de umezeală. Cernoziomurile îndeplinesc toate cerințele de creștere și dezvoltare. Pentru năut, condițiile cele mai favorabile de creștere și dezvoltare sunt cele din zona de sud a țării. În
Năut () [Corola-website/Science/303111_a_304440]
-
ajunsă la suprafața solului, apa se va evapora, dar sărurile aduse de apă se vor depune la suprafața solului ducând progresiv la o acumulare de săruri. Terenurile pe care se produc asemenea acumulări de sare se numesc terenuri sărăturate sau sărături. Circuitul natural al apei este afectat de anumite procese geologice. El nu a fost identic cu cel din diferite ere geologice. Modificările geologice ale circuitului apei se produc relativ lent. Acțiuni antropogene de diferite genuri, cum ar fi emisia de
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
atunci Naracon stoma) și Sf.Gheorghe (pe atunci Hieron stoma) din Delta Dunării. Este posibil, după Grigore Antipa, ca toponimul "Peuce" să corespundă cu actualul grind Caraorman care a izolat de mare lacurile Gorgova și Isacov, sau cu actualul grind Sărăturile care a izolat lacurile Lumina, Roșu și Puiu de mare. Formarea acestor grinduri, astfel devenite parte integrantă din deltă, s-a prelungit spre sud în fața capului Pteros (Πτεροϛ Ακρα, "capul aripilor" în grecește, azi promontoriul de la Dunavățu de Jos) și
Insula Peuce () [Corola-website/Science/310971_a_312300]
-
această insulă. Celelalte două insule posibile sunt (sau Cuciur) și mai cu precădere Insula Șerpilor (cunoscută și ca "Leuce" sau "albă", "luminoasă" în grecește), unde rămășițele unui templu antic există, pe când nici-o ruină antică nu se găsește pe grindurile Caraorman, Sărăturile sau Tendra. 1. Litoralul românesc în documente cartografice
Insula Peuce () [Corola-website/Science/310971_a_312300]
-
numeroase specii xerotermofile. În stratul arborilor predomina gorunul în asociate cu teiu pucios, teiul argintiu, teiu cu frunză mare, carpenul, frasinul, ulmul. Local apare și fagul. Tot aici mai cresc și diverse specii de arbuști: alunul, cornul, păducelul. Vegetația de sărătura se află răspândită în câmpia litorala a Razimului și în Deprsiunea joasă a Ceamurliei.Plantele sunt scunde și au frunzele dese, groase și cărnoase adaptate la uscaciune.Dintre acestea:brânca sau iarbă sărată, ghirinul cu frunze mici ghimparița. Vegetația de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
mai umedă o constituie versanții nordici ai Munților Elbrus (1000-2000mm/an), datorită aerului umed adus de deasupra Mării Caspice. Hidrografia: râurile sunt rare, au un regim torențial în cursul superior și seaca în cel inferior, unde debușează în mlaștini și sărături. Lacurile sărate mari punctează zone joase ale unora în depresiunile interne, cum sunt: Lacul Namek, Nahtegan, Task. Vegetația este dominată de stepe uscate, formațiuni deșertice și xerofile montane. Pădurile sunt prezente doar pe unii versanți exteriori ai munților (Elbrus, Kopet
Geografia Iranului () [Corola-website/Science/305979_a_307308]
-
pe suprafața județului Constanța relieful de platformă este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite. Pe podișul litoral, văile sunt orientate nord-vest/sud-est în sectorul nordic și vest/est în sectorul sudic. Dintre cele mai importante văi, amintim Telița, Casimcea, Sărăturile, Nuntașii și Topolog, Cichirgeaua. Văile sunt înguste, având în partea superioară aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat, uneori adânc, în șisturile verzi paleozoice ale soclului metamorfic. Podișul Litoralului conține mari cantități
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
județului Constanța]] relieful de platformă este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite. Pe latura litorală văile sunt orientate NV-SE în sectorul nordic și V-E în sectorul sudic. Dintre cele mai importante văi amintim - [[Râul Casimcea|Casimcea]], [[Râul Sărături|Sărături]], [[Râul Nuntași|Nuntași]], [[Râul Topolog - Saraiu|Topolog - Saraiu]], [[Râul Cichirgeaua|Cichirgeaua]]. Văile sunt înguste, în partea superioară, având aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat in șisturi verzi. [[Categorie:Relief]] [[Categorie
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
Constanța]] relieful de platformă este fragmentat de numeroase văi cu orientări diferite. Pe latura litorală văile sunt orientate NV-SE în sectorul nordic și V-E în sectorul sudic. Dintre cele mai importante văi amintim - [[Râul Casimcea|Casimcea]], [[Râul Sărături|Sărături]], [[Râul Nuntași|Nuntași]], [[Râul Topolog - Saraiu|Topolog - Saraiu]], [[Râul Cichirgeaua|Cichirgeaua]]. Văile sunt înguste, în partea superioară, având aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat in șisturi verzi. [[Categorie:Relief]] [[Categorie:Geografia
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
ce se fac cu făină, cu unt, cu lapte, cu brânză, cu carne și cu zahăr; "pogace" se zic acelea ce se fac numai cu unt și făină, fără carne, adică plăcintă fără carne; "mezelicuri" și "mezele" se zic uscăturile, sărăturile și altele asemenea, cum ghiudem, pastramă, cașcaval, migdale, năut și zaharicale ce se pun la masă pe la sfârșitul bucatelor și "poame" cele ce se mănâncă necoapte, nefierte la foc, cum mere, pere, prune, struguri. Unele dintre categoriile și tipurile de
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și Câmpia de Vest. Delta Dunării este cea mai joasă regiune a țării, sub 10 m altitudine, cu întinderi de mlaștini, lacuri și stuf. Ceva mai înălțate sunt grindurile fluviale și maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile) pe care se grupează satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numeroși oameni de știință ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Bătrân. Delta Dunării a fost introdusă în lista patrimoniului mondial al UNESCO
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
a acestei câmpii sunt răspândite solurile cernoziom carbonatic, iar în partea de est cele brun închise de pădure cernoziomice pseudorendzinice, acestea din urmă favorizând dezvoltarea vegetației forestiere. Pe arii mai restrânse în special în văi pot fi întâlnite lăcoviști și sărături, pe terase soluri aluviale care favorizează culturile de cereale, iar în lunci soluri hidromorfe și solurile de mlaștină. Datorită factorilor fizico-geografici vegetația este diferențiată în funcție de zonarea altitudinală. Din perspectiva aspectelor floristice județul Mureș poate fi încadrat în provincia dacică, partea
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localității Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lăcoviști și sărături. Repere geografice în țară: Repere geografice în străinătate: Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C. Cantitatea medie multianuală de precipitații este de
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
orașului este podul peste râul Olt. Există păreri împărțite cu privire la proveniența numelui orașului. O primă variantă sugerează că numele Slatina este de origine slavă, derivând din cuvintele „slam” (pământ) și „tina” (sărat); astfel numele s-ar traduce prin „pământ sărat”, „sărătură”, „apă sărată”, care se referă la apa râului Olt. Această ipoteză pare să fie argumentată de toponimia slavă a unor zone din oraș și din împrejurimi, precum și a unor localități din apropiere (Obrocari - azi strada Tudor Vladimirescu, Dealul Grădiștea, Clocociov
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
specii de păsări migratoare: lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), chiră neagră ("Chlidonias niger"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâsca cu piept roșu ("Branta ruficollis"), prundaș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), piciorongul ("Himantopus himantopus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), ferestraș mic ("Mergus albellus"), stârcul purpuriu ("Ardea purpurea") și rața roșie ("Aythya nyroca"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), țigănușul ("Plegadis falcinellus").
Mlaștina Hergheliei () [Corola-website/Science/329017_a_330346]
-
forma unei uriașe ciuperci. Dealul a fost secționat de apele părâului Corund încă din Cuaternarul târziu, formând un canion de sare și rezultând un deal mai mic (Corbul Mic-Kisholló), separat de cel mare. Vegetația caracteristică este cea halofilă (plante specifice sărăturilor ) - cantonată în jurul izvoarelor sărate și în vecinătatea masivelor de sare - cu un exemplu strălucit de adaptare la solurile sărate: ("Salicornia europaea"), cunoscută și sub denumirea de brâncă sau brădișor de sărătură. Ca o curiozitate trebuie să amintim că primul tratat
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
cel mare. Vegetația caracteristică este cea halofilă (plante specifice sărăturilor ) - cantonată în jurul izvoarelor sărate și în vecinătatea masivelor de sare - cu un exemplu strălucit de adaptare la solurile sărate: ("Salicornia europaea"), cunoscută și sub denumirea de brâncă sau brădișor de sărătură. Ca o curiozitate trebuie să amintim că primul tratat botanic despre zona Praidului a apărut în manuscrisul botanistului Benkő József (1740-1814) în care descrie o plantă numită “brădișor” Lycopodium selago. Prima lucrare botanică despre flora Ardealului, apărută sub formă tipărită
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
Curmătura 1.610 m), doline, lapiezuri, chei, văii. Masivul Hășmașul Mare este locul de obârșie a mai multor cursuri de apă ce brăzdează întreaga zonă muntoasă, astfel: Râul Olt cu afluenții adunați în amonte (valea Fierului, Fagu Oltului, Șerpatacul, valea Sărăturii, râul Șandru); Râul Mureș cu afluenții: Mezeș, Otveș, Boteni, Voșlăbeni, Cindeni sau Chirtaegher; Râul Bicaz cu afluenții: pârâul Oii ("Hăghimașul"), Bicăjel, Surduc, râul Vereșcheu, valea Suhardului, Cupaș, Lapoș, Șugău sau pârâul Micloșenilor. Clima rezervației naturale Masivul Hășmaș, Piatra Singuratică - Hășmașul
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
gmelinii"), gărdurăriță ("Nitraria schoberi"), păpădie ("Taraxacum bessarabicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), garofiță ("Dianthus guttatus"), limba mielului ("Halimione verrucifera"), stânjenelul de baltă ("Iris sintenisii ssp. brandzae", specie endemică pentru acest areal), păducherniță ("Lepidium ruderale"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), colilie ("Obione verrucifera"), iarbă de sărătură ("Puccinellia distans ssp. limosa"); precum și comunități vest-pontice cu "Camphorosma annua" și "Bupleurum tenuissimum".
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
cafeniu-lutos cu pete lunguiețe mai închise, pieptul și abdomenul sunt albe. Ciocul este fin și drept. Picioarele sunt foarte subțiri și lungi. Se hrănește cu pești mici, viermi, crustacee, moluște și insecte acvatice și terestre. În România cuibărește rar în sărăturile și grindurile înierbate din Delta Dunării și jurul lacurilor dobrogene; este mai numeros în pasaj.
Fluierar de lac () [Corola-website/Science/329598_a_330927]
-
al UNESCO. Aria naturală reprezintă o zonă umedă (lacuri, bălți, pajiști sărăturate, păpuriș, stufăriș) ce adăpostește și asigură condiții de hrană și cuibărire pentru păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, cu specii de: chiră de baltă ("Sterna hirundo"), prundaș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus", barză albă ("Ciconia ciconia"), pelican comun ("Pelecanus onocrotalus"), stârc purpuriu ("Ardea purpurea") și rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris") sau erete de stuf ("Circus aeruginosus"). În arealul
Sărăturile Murighiol () [Corola-website/Science/329773_a_331102]