538 matches
-
literare, să aducă limbajul poeziei În acea stare de absolută disponibilitate, deschisă oricăror modelări. În acest spațiu dinamic, „miliardarul de imagini” s-a cheltuit cu o generozitate dusă pînă la risipă, desfășurînd, cum s-a spus de atîtea ori, spectaculoase, sărbătorești focuri de artificii, care disimulau, abia, o originară neliniște. Lumina foarte multora dintre ele ajunge, Încă vie și proaspătă, pînă la noi. ARMURI FRAGILE Patmos și alte șase poeme nu e, totuși, ultima scriere a poetului În limba română. Ultima
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În aventura Întîlnirilor dintre obiecte, a unei viziuni dinamice a metamorfozelor, Voronca e mai puțin un explorator al spațiului propriu-zis oniric, al subteranelor obscure ale inconștientului. Regimul său imaginar e mai degrabă diurn, deschis, cum am văzut, spre feeric și sărbătoresc, Între repere ce nu eludează referința „realistă”, oricîte straturi ale fanteziei ar acoperi-o. Abia În Patmos ajunge de fapt În pragul vizionarismului oniric, ce substituie În mare măsură freneziei de „operator al limbajului” ambiguitatea specifică a unor stări de
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o rară acuitate, participînd fără rezerve la spectaculoasa lor desfășurare. Versurile, proza poetică, publicistica militantului avangardist certifică, la o lectură oricît de exigentă, rezistența multora dintre paginile ce le compun, - mereu inventive și pline de o neliniștită vitalitate În spațiul sărbătoresc al „imagi-NAȚIUNII”, fervent pasionate În afirmarea, de către unul dintre cei mai nesiguri și mai agitați dintre poeți, a „singurei certitudini” a poemului. Era, așadar, momentul ca puținelor Încercări mai noi de a le scoate dintr-o nedreaptă marginalitate să li
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
la el din mai multe peisaje. Ici (În Doine) e vorba de „lunca Înverzită”, de „valea tăinuită”, colo ( În Lăcrimioare) de cîmpia cu „dulcea-i liniștire”. În Mărgăritarele apare „plaiul frumos”, „plaiul Îngeresc”, Într-un sonet este divinizat lacul turistic, sărbătoresc. În multe poezii pătrunde spectaculos marea cu munții spumegători de valuri, marca „vastă și triumfală”, „nemărginit safir”, „cuib [de] smarald” etc. Admirația este totală, viziunea este feerică, nimic pe lume nu absoarbe mai bine gîndul și nu Încîntă mai mult
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Pedro Gìron, duce de Osuna, ce nu mai era pe placul Spaniei datorită unor prietenii suspecte, sosi la Napoli pe 3 iunie 1620 cardinalul Gaspare Borja y Velasco. Primirea lui în orașul a fost, ca întotdeauna la sosirea unui străin, sărbătorească și emoționantă. Comentariile erau contradictorii, unii spuneau că fusese o gravă eraore încredințându-se faptele cele mai delicate ale Imperiului unui om al Bisericii; confruntarea de păreri, impresii, presupuneri se răspândea din casă-n casă, din cârciumi în instituțiile publice
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de a asista la nașterea libertății lui. 16 august Sânt la Paris de două-trei zile. Este "aniversara" lui Virgil, născut pe 15 august, dar înregistrat "oficial" pe 16 august. Locuiesc la Mihnea, plecat cu ai lui la Veneția. Pentru cina sărbătorească de diseară de la Ierunci pregătesc salată de vinete, singura bucurie (gastronomică) pe care i-o pot face lui Virgil, pentru că Monica, cu care tocmai am vorbit la telefon, îmi mărturisește că Virgil suportă din ce în ce mai greu zilele sale de naștere. Acum
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de delegațiuni mirene și clerice, salutat în cale-i de preoții și credincioșii pe al căror teritoriu trecea, primit la gara de Cernăuți de toate autoritățile înalte ale Bucovinei și făcându - și intrarea în capitala țării după un anume program sărbătoresc, în cântările corurilor și aclamațiile mulțimii, bătrânul călugăr au avut o zi de glorie omenească care li se 'ntîmplă la puțini oameni pre pământ. Fie ca aceste ovațiuni oficiale și neoficiale, aceste slăviri cari pier fără de urmă și cărora scriptura
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ERNA: Ha-ha, și uite așa iar ajungem la Wottila Karli. Sfârșitul primei scene Scena a doua Din nou în bucătăria Ernei. Lucrurile sunt aranjate la fel, dar parcă spațiul ar pluti. A devenit neimportant pentru caracterizarea socială, are un aer sărbătoresc, ceva care te duce cu gândul la bâlciuri. Pe masă stă o sticlă deschisă, trei pahare exagerat de mari și un coș cu chifle uscate. Televizorul e în priză și arată mira. Se stă comod și se gustă cu vârful
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
flăcări Firește!! Păpușa muzicală e cauza presei muzicale Păpușa este cartea de vizită a măgarului Și proasta creștere e intrarea la vite Păpușa noastră moartă și veselă Materialul pestriț din mase PIANISTA (face mișcări de dans cu compozitorul): Șuvițe roșii sărbătorești tăiate ca la nebuni luminații difuze smoc vopsit strălucitor un punct de vedere drapat grinzi grele pentru înfulecat dar delectarea psihică duce dorul la așa ceva... să fie reținut îndelung COMPOZITORUL (o împinge brusc pe pianistă departe de el): Sincronizarea presei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
la fel și de una singură... din nou egală între egali, singură. Economia realizează asta, generoasă și privată, face totul egal și singură, și privat, privat, privat. COMPOZITORUL: Și totul a devenit de unul singur Singur, și nu în piața sărbătorească să fii sărbătorește în plină sărbătoare, și nu de nimic și unic și bun la toate în muzică. PIANISTA: O să vină ziua. Venirea e în zi. Și cine vine e așteptat la sfârșit. Eu am apă de robinet, în sus
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și microvinoteca sa personal pasională "Ambrozie și nectar") pe care le-a înființat, dezvoltat și slujit cu har. Deține înscrise în cărțile "de aur" gânduri și aprecieri ale unor mari personalități ale spiritualității românești și străine (înnobilate cu o degustare sărbătorească aforistică umoristică de A.D.T.) de la Păstorel Teodoreanu, M. Ralea, C.C. Giurescu, Gr. Moisil, Marin Preda, C-tin Ciopraga, E. Simion, Ov. Drîmba, până la Gr. Vieru, Nichita Stănescu, Adr. Păunescu, Fănuș Neagu, V. Silvestru sau Toma Caragiu, Tamara Buciuceanu, Puiu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
mai ales, cu ceea ce ar fi trecut de previzionarea făcută de conducere"3. Soluția aleasă a fost, în final, veridică și sobră: s-au citit fragmente din discursurile politice rostite la 1 decembrie 1918, pe fond muzical de Chopin. Atmosfera "sărbătorească" părea definitiv compromisă. "Salvarea" a venit însă din faptul că direcțiunea prevăzuse în program și un cor de la Palatul Copiilor, care să întrețină publicul cu sârbe tradiționale. Ei au constituit "succesul serii", și nicidecum tinerii care încercaseră să reamintească, pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu reușește să fie festivă. Copiii par să fi învățat pe de rost doar cuvintele (cu unele defecțiuni, care provoacă stânjeneală sau amuzament), nu și afectele corespunzătoare. Toți participanții sunt îmbrăcați modest, ca într-o zi de școală obișnuită, decorul sărbătoresc nu există. Corul are bunăvoință, dar efortul său prelungit produce o dizarmonie hilară. Și de această dată, serbarea pare să fi fost aproape compromisă, nici publicul și nici actorii nelăsându-se pătrunși de solemnitatea momentului. De altfel, chiar specialiștii cu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
sărbătoare națională". Din tot ceremonialul obișnuit, rămăsese doar Te-Deum-ul la care participau reprezentanții oficialităților locale 213. Probabil că această atitudine s-a perpetuat, de vreme ce la 1 decembrie 1923, regina Maria era surprinsă să vadă la Brașov o atmosferă neobișnuit de sărbătorească. Se afla acolo din întâmplare, într-o excursie cu câțiva apropiați. În trecere prin oraș, a fost plăcut impresionată: "n-am știut că era o sărbătoare națională, unirea vechiului regat cu Ardealul! Orașul era împodobit festiv cu steaguri și mulțimea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de abuzurile regimului. Fiica unui deținut politic, deportată împreună cu familia în nordul Moldovei (în anii '50) și exclusă o vreme din școală, își amintea că la 23 august "nu că mi-ar fi plăcut să defilez, dar era o atmosferă sărbătorească și mă gândeam să mai ieșim din cotidian" (Lăcrămioara Stoenescu, op. cit., p. 67). 145 Oferirea buchetelor de flori era atent regizată, iar copiii bine selectați și pregătiți în prealabil. Programul oficial al vizitei cuplului prezidențial în orașul Pașcani, în septembrie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru copiii lor, întocmind o listă de prieteni și prietene ale căror familii sunt dincolo de orice fel de îndoială. Acești copii vor desfășura diferite activități în comun până la sfârșitul vârstei adolescenței. Astfel, acești tineri învață, prin ieșirile colective, prin serate sărbătorești, să identifice și să iubească, fără putința de a greși, pe cei de același fel ca ei. Fericitul ales va fi întâlnit "printr-o întâmplare extraordinară", cum se spune de obicei, și cum, de cele mai multe ori, chiar se crede [Merllié
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
copilului în școală, prima zi de școală. Părinții și învățătorii trebuie să facă din prima zi de școală o sărbătoare pe care copilul o așteaptă cu emoție și bucurie. În acest scop, școala trebuie să îmbrace o haină cu adevărat sărbătorească. Dacă în prima zi de școală copiii sunt primiți cu flori, cântece și voioșie, aceasta lasă asupra lor o impresie de neuitat și le sporește atracția față de școală. Încă din prima zi de școală, copiii primesc anumite sarcini, primele lor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
zi de școală o sărbătoare, pe care copilul o așteaptă cu bucurie și emoție. Ziua în care copilul pășește pentru prima dată pragul școlii trebuie să fie o sărbătoare pentru întreaga familie, iar școala să îmbrace o haină cu adevărat sărbătorească. Dacă în prima zi de școală copiii sunt primiți cu flori, cântece și urări de bun venit, aceasta lasă asupra lor o impresie de neuitat și le sporește atracția pentru școală. Cu câtă obidă își amintește Ioachim Botez de școala
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a poporului românesc (Blaga, 1936/1985, p. 275). Într-o remarcabilă pagină de literatură, Blaga descrie imaginea românilor ca o defilare de păpuși etnografice însuflețite: Parcă ar ieși dintr-o biserică acest mic popor, atât e de vioi și de sărbătoresc. A pornit ceata spre iarmaroc sau se împrăștie numai după un joc zgomotos și fierbinte, într-o duminică mare de sat? Iată o țărăncuță din Gorj, cu zigzaguri galbene, cu iia de coloarea zăpezii; aceea cu catrință neagră și cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și cetăți și ele se pleacă supuse ca în fața zeului Pan: "Puieții sunetelor se aplecau/ la trecerea Ochiului, la trecerea/ lui prin ostroave." Deși ciclul care dă titlul volumului ("Ochiul lui Zamolxe") încheagă un sens, restul poemelor trăiesc prin haina sărbătorească a cuvântului, puterea lui de a semnifica rămâne însă izolată. În poezia lui Dan Mutașcu ideea întârzie să se rostească, iar cele rostite se repetă până la epuizare. Așa de exemplu "Numerele de aur ale ochiului lui Zamolxe" și "Zamolxe ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la cișmele și-i damblagesc pe cei care vor să se răzbune, și-i lasă betejiți ca pe Grigore cel cu mâna moale. Refugiul în această lume este generat de căutarea purității pierdute. Neînvinsa nevoie de puritate explică și înfățișarea sărbătorească, strălucitoare a satului, la anumite date. Astfel, în zilele lui de sărbătoare, la lăsata secului, satul are ecoul cel mai înalt și gerul persistă, lumea se află într-o stare de încremenire și poetul deapănă întâmplarea. "E ger, noaptea e
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
patul" din fața porții, dumineca când afli ce au făcut lupii, ce a visat Gaga Rita, Țața Anica și alte vecine. Sătenii privesc sus pe deal, pe unde oamenii trec în haine de sărbătoare (lumea albă este lumea primenită în haine sărbătorești). Poemele cu aparență de cronică sunt epice și pline de mișcare și viață, ele materializează spiritul satului: "Săriți lume, țipa Leana./ Nea Dumitre, Nea Ioane,/ Duceți-va, dați fuga-n/ Vale după ăl nebun./ Ticu, Bag Samă Cazaca, Mitărănoaia, tot
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
să scriu acest text la timpul prezent. Așa e: îl întâlnesc pe Alexa Visarion o dată la nu știu câți ani, de fiecare dată în fugă, pe fugă eu, el în alergare. De fiecare dată îl întâlnesc din nou. Natura ființei lui e sărbătorească, prezența lui translucidă. Văd într-o clipă mândria gândului care se naște și umilitatea față de propriul gând, văd elanul sanguin al gândului rostit și suspendarea interogativă care-l menține într-o irezolvare frenetică. În prezența acestui om, deîndată devii apt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
prezintun interes deosebit pentru elevi. Ca să-i ajut pe micii școlari sse integreze mai ușor în regimul de viațal școlii, am organizat diferite activități comune cu elevii mai mari, de clasa a V-a, ocazionate îndeosebi de aniversările și momentele sărbătorești: „1 Decembrie -Ziua 22 naționala României"; „Uite, vine Moș Crăciun!", „Colegii noștri -prietenii noștri, „8 Martie Ziua Mamei". Ele au avut ca efect rezultate pozitive la învățăturși în comportamentul elevilor. Au început sprindcontur relații de prietenie, de respect, de colaborare
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
prin satele cu oameni gospodari numite Generozitate, Respect pentru a ajunge la un drum numit Exactitate pe care, urmându-l, la Orașul Bunătăți ajungeai. Ce complicații fără rost în Epoca de Aur,când era suficient să te pătrunzi de atmosfera sărbătorească în care erau scăldați locuitorii României. O lume în care sunau zi și noapte aceste minunate stihuri 125, solo-coralizate în stare de extaz de toată suflarea din hexagonia interseptcolinară pe promenada Bașilor 126 pierduți, anluminată de Siby-Nabal-Aïcha, zugrăvița favorită din
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]