1,771 matches
-
de ce coperta propusă acestei cărți triste pline de umor, decolorat ne înfățișează un Tricolor, parcă bătrân pensionar părăsit de eroii săi mult batjocoriți, rulat pe lance de un vânt nebun și murdărit ca un șorț de smogul Capitalei. Parcă cerșește, sărmanul, înclinat ca Rugăciunea lui Brâncuși, schimbarea Zilei Naționale 1 Decembrie cu una mai puțin posomorâtă, de pildă 2 iunie 1997 de comemorat la orice colț de cotitură, în care zi liberă de aproape vară editorialiștii cosmopoliți cu cosmopolitele și cu
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1345628428.html [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
care decurge litera. Pomana făcută unu altuia nu este un titlu de proprietate deși dese ori ultimul deținător faptic are dreptul de folosință. Din această cauză a milui cu „ochiul dracului” cu alte cuvinte a da din milă un leu sărmanului care întinde mână este o greșeală și chiar un păcat creștinesc. Dacă într-adevăr dai din milă ceva unui nevoiaș dă-i o pâine, un șal, o gheată. În nici un caz un leu care, în fapt îi este imediat luat
STATUL ŞI POMANA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1414581194.html [Corola-blog/BlogPost/374487_a_375816]
-
arta picturii”... „Toată amărăciunea pictorilor monahi ortodocși români s-a exprimat în numele și chipurile pictate: Mehmed al II-lea, dușman al Moldovei și al creștinității; Lichinie și Maximilian, împărați iconoclasti..., bogatul din Evanghelie...,părintele Avraam, ce ține la sân pe sărmanul Lazăr..., Iuda, vânzătorul ucenic, Caiafa, nedreptul judecător fariseu al lui Hristos etc”. (Monahia Elena Simionovici - Sfânta Mănăstire Voroneț, vatră de istorie românească și de spiritualitate ortodoxă / Editura Mușatinii, Suceava, 2010). Este demn de reținut faptul că „Judecata de apoi”, care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414868588.html [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
încearcă de fapt parafe alături de cel ce semnase simplu dar dramatic la viața sa, creatorul. În situația noastră actuală când poetul este analizat cu admirație, ori cu îndoială, ajungându-se până la denigrare, mă duce cu gândul la ce spunea autorul „Sărmanului Dionis”: „Ce-au fost românii pe când eu n-am fost, ce vor fi ei când eu n-oi mai fi?” Aprecierea, respectul, adorația, admirația sau contrarele lor caută cu ustensile pe măsura celui ce începe arheologia poetică eminesciană. Superlativul ar
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_marele_noroc_al_litera_al_florin_tene_1357967162.html [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
ai spus; - Și ieri am fost la poarta ta, dar ai trecut, privind de sus! - Doamne, ieri nu te-am văzut! La poarta mea... un cerșetor, atât era, când am trecut. Și eu ce sunt, investitor? - Ai văzut? Acel biet sărman eram Eu, obosit, flămând; Un colț de pâine sau vreun ban, erau mult? M-ai lăsat plângând! Stropii ce cădeau rafală erau lacrimile-Mi grele! Căci tu Mă țineai afară, tu, creația mâinii Mele! Referință Bibliografică: tu, creația mâinii Mele
TU, CREAŢIA MÂINII MELE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tu_creatia_mainii_mele_.html [Corola-blog/BlogPost/340629_a_341958]
-
cu amândouă mâinile nu câștigă în câteva ore cât am primit. Sunt darnici oamenii. Proști, de darnici ce sunt. Dar și eu sunt un mare poet. -au impresionat versurile mele. Citește biletul cu glas patetic.) - „Ajutați un poet, unul din sărmani/ cu famile grea și fără bani/ Să muncesc nu pot, nu am o mână/ Fiți milostivi, s-aveți o viață bună!” (Către icoana Apostolului Iuda) - Sunt deștept, nu? Asta trebuie să învățăm! Să ni se dea! Aici, pe vas, să
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455017826.html [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
Acasa > Impact > Scrieri > POVESTEA SĂRMANULUI TRAGODAS - PARTEA A II-A Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1143 din 16 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Povestea sărmanului Tragodas - Partea a II-a (contnuare) Când s-a trezit și-a ascuns mantaua în galerie și s-
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392524178.html [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
Acasa > Impact > Scrieri > POVESTEA SĂRMANULUI TRAGODAS - PARTEA A II-A Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1143 din 16 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Povestea sărmanului Tragodas - Partea a II-a (contnuare) Când s-a trezit și-a ascuns mantaua în galerie și s-a pregătit să-și facă apariția pe străzile orașului. Era deja în plină zi. Tragodas își propusese să înceapă treaba dintr-o
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392524178.html [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
ce ducea în afara orașului. - Nemaipomenită șansă am avut găsindu-l pe acest umil, dar inimos, cerșetor! își zise regina, răsuflând ușurată în urma plecării lui. Se sădea astfel în inimile tuturor o nouă și neșteptată nădejde. (va urma) Referință Bibliografică: Povestea sărmanului Tragodas - Partea a II-a / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1143, Anul IV, 16 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392524178.html [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
mărinimia nu trebuie să se prefacă în acea jalnică și absurdă slăbiciune care să îngăduie ne-oamenilor să calce în picioare cele sfinte și mărgăritarele. (24) Îl slăvim pe Domnul poftind la cină pe cei desconsiderați, nu numai pe cei sărmani ci în general pe cei care nu se bucură de atenția semenilor, cei uitați sau părăsiți. Acestora să le dovedim gentilețe, cuviință, solicitudine. (25) Note bibliografice: 1. N. Steindardt, Jurnalul Fericirii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, pag. 19. 2. Ibidem, pag
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_incursiune_in_gandirea_crestina_a_lui_nicolae_steinhardt.html [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
privim cu dispreț și cu răutate căci, drumul vieții este presărat cu multe greutăți și oricând ni s-ar putea întâmpla să rămânem și noi fără casă, fără un adăpost... Cine gândește astfel, acela va ajuta cu siguranță pe cei sărmani. Doamne ocrotește sufletele singure, uitate de lume, fără adăpost și pline de suferință! Te mai rog ceva, Doamne! Ocrotește te rog și pe acei care gândesc cu inima și dăruiesc cu sufletul, o bucățică de...omenie, celor pedepsiți de...soartă
O ”BUCĂŢICĂ” DE...OMENIE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/O_bucatica_deomeni_doina_theiss_1383323094.html [Corola-blog/BlogPost/363108_a_364437]
-
Vezi băiatul acela? Îl cunoști? Este băiatul care face curățenie în bloc la noi... - Îl știu, răspunse Emanuela, oarecum mirată, privind lung către acel om. Oare de ce mătură la această oră? - Doamne! continuă Simona. Dacă ai ști ce poveste are, sărmanul de el, ce necazuri au, săracii de ei... Fetița lor, de numai șase luni, este bolnavă și nici n-a fost botezată... Am impresia că este și acum tot în spital... - Doamne, Dumnezeule! Tu vorbești serios, Simona? Nebotezată, la șase
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1421619855.html [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
soluție de suprimare a sărăciei. Poate trăi rău un om din cauza sărăciei? Da! Dacă nu găsește un loc de muncă! Putem să ne pronunțăm compasiunea pentru acești săraci care mor de foame. Expresia prin care putem exprima această compasiune este: Sărmanii, nu-și pot găsi un loc de muncă. Dar unii nu-și caută un loc de muncă în regiuni în care munca este căutate. Referindu-mă la ei pot, literar, afirma: Mizerabilii, nu vor să lucreze. Semantic vocabula mizerabil îmbracă
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1496825642.html [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
literar, afirma: Mizerabilii, nu vor să lucreze. Semantic vocabula mizerabil îmbracă atât un nevoiaș cât și un bogat dar care, dintr-un anumit motiv, nu respectă o regulă socială sau o cutumă. Potrivit operei amintite a lui Victor Hugo un sărman care nu-și găsea loc de muncă a devenit mizerabil, furând o pâine să-și potolească stringenta foame. În roman, după executarea pedepsei, mizerabilul este convertit social de un ierarh ecleziastic și, corectându-și atitudinile devine prin muncă cinstită bogat
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1496825642.html [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
ecleziastic și, corectându-și atitudinile devine prin muncă cinstită bogat, chiar magistrat al unei importante urbe. Similar un bogat, milionar în valută și stăpân al unor importante mijloace de producție este un binefăcător social deoarece în întreprinderile sale lucrează mulți sărmani care și-au găsit astfel locul de muncă. Insă același milionar, dacă înstrăinează averea spre a eluda plata impozitelor, este un mizerabil care nu creează locuri de muncă. În consecință mizerabilul la care românul se referă, voit defăimător, este în
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1496825642.html [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
au găsit astfel locul de muncă. Insă același milionar, dacă înstrăinează averea spre a eluda plata impozitelor, este un mizerabil care nu creează locuri de muncă. În consecință mizerabilul la care românul se referă, voit defăimător, este în fapt un sărman, uneori milionar, care nu respectă o regulă pe care defăimătorul o consideră esențială. Pe de altă parte românul nu mai consideră un om, fie el sărman sărăntoc sau politician de vază, drept mizerabil. Furtul, înșelăciunea și abuzul în funcție, toate
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/emil_wagner_1496825642.html [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
Cucu. CUCU: (se adresează Escrocului): Pleacă de aici că pe mine nu mă vede. TĂNĂRA SUBOFIȚER: De ce să nu văd, crezi că am albeață?! CUCU: Cu-cu. Cu-cu. Pe mine nu mă vede, pe mine nu mă vede. ESCROCUL: Sărmanul Cucu! CUCU: Nu mă vede, nu mă vede. (Tinerei subofițer): Nu mă vedeți, nu mă vedeți, nu-i așa? Cum să mă vedeți dacă eu sunt... TĂNĂRA SUBOFIȚER: Cum te văd și cum mă vezi. CUCU: Cum să mă vedeți
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Coana_mare_se_marita_3.html [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
Lucrul cel mai... rău făcut„. De vă place, măi flăcăi, Să strigați de trei ori „hăi„ Hăi, hăi, hăi ! Bravo, românașii mei ! 2016 - un an încătușat. Ar trebui de-acuma împușcat, Că nici pensii, nici salarii Nu cresc la români, sărmanii ! Ei sunt marii vinovați, Că la urne ca votanți, Păcăliți c-o pungă de pufuleți, Au votat toți borfașii hrăpăreți. Patru ani n-ai ce le face. Legea-i lege! Dorm în pace. Ne mai bagă mâna-n gât, Știind
URARE DE ANUL NOU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451653430.html [Corola-blog/BlogPost/350236_a_351565]
-
chiar pe o reflecție metafizică proprie. Poetul este conștient de limitele filosofice care sunt chiar limitele intelectualului uman, înțelegerea cât mai riguroasă a apriorismului kantian devine pretext de vis și, efectiv, se prelungește în visul fantastic al lui Dionis-Dan din "Sărmanul Dionis", scoțând posibilitatea desprinderii complete de schemele intuiției spațiului și timpului din chiar faptul transcedentalității lor. În extremis, iată și întrebarea fundamentală pe care și-o pune Eminescu: "Care este criteriul realității?... Poate că noi nu facem alta decât să
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
viitor, dezbracă pe om în arheu". La ideea acestui arheu ca spirit al Universului ajunsese - într-o viziune și versiune originală - și Eminescu în proza filosofică "Archeus", rămasă în manuscrisul 2269. E mai sigur, însă, că Macedonski să fi cunoscut "Sărmanul Dionis"(publicat în "Convorbiri Literare", la 1 decembrie 1872 - I - ianuarie 1873) și să fi fost impresionat e turnura problematică, estetică a nuvelei, privind ideea filosofică a "lumii ca teatru"între "epilogul"nuvelei eminesciene și ideea arheului diferența e, doar
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski.html [Corola-blog/BlogPost/342564_a_343893]
-
dragoste nemărmurite pentru cauza franciscană, ceea ce este și cazul traducătorului român Ștefan Acatrinei. Firul roșu care străbate lucrarea de față este, într-adevăr, devoțiunea Sfântului Francisc față de “logodnica” lui, Madonna Poverta, dar și spiritul caritativ de care era animat față de sărmani, bolnavi, năpăstuiți, spirit care mergea până la jertfa de sine pentru a-i ajuta și a le alina suferințele. Și aici sunt de consemnat: îngrijirea leproșilor, zidirea bisericilor, ajutorarea cerșetorilor, spiritul de înțelegere față de frățiorii bolnavi din mica familie franciscană, pe
TRADUCERE: PREOT PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI, O.F.M.CONV. (RECENZIE DE C de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hrana_pentru_suflet_o_carte_vrednica_cezarina_adamescu_1352898453.html [Corola-blog/BlogPost/345206_a_346535]
-
au apărut oameni înarmați, îmbrăcați în tunici din piele, și în casa bunicii Nadia. Mai întâi l-au trântit la podea pe unicul frate al mamei, Petrea, proaspăt căsătorit, și, în prezența întregii familii, l-au legat, călcându-l pe sărmanul nefericit în picioare, bătându-l cu patul armei, și apoi... l-au dus nu se știe unde pentru totdeauna. Până la acel moment fuseseră supuse represaliilor și sora mamei, câteva mătuși și unchi de-ai ei. Și iată că un alt
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431080734.html [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
puțin și se uită foarte mult-mult la mine în ochi, prin tăcerea în care s-ar fi putut citi un roman nespus, o poveste trăită întreagă... o dramă a unei femei cu soarta frântă și cu dorul neîmplinit, din păcate. ‘’Sărmanul meu, unica mea nădejde și mângâiere-mi ești, zicea cu voce tremurătoare mama.’’ Privirea ei de atunci eu am observat-o pe o fotografie veche comună. Eu cu greu am prelucrat-o, dar mărită am pus-o deasupra mesei mele
DE MAESTRO EUGEN DOGA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431080734.html [Corola-blog/BlogPost/369811_a_371140]
-
doar îți promisesem că ți-o ofer, pe-un munte... Acum dormim în vise cu pieile pe lînă Și cu prosoape ude îmbătrînim pe frunte. Hai, îmbătați cocoșul, cetatea e proscrisă, Tavernele și banii dezmoștenesc făptura! Mai pun în acatiste sărmanii cîte-o fisă, Se dă pe flori speranța, la balamuc, de-a dura. Înclin să cred, de-aceea, că ne rămîne marea, Și codrul ne așteaptă, cu lumînări pe masă. Izvoarele de lapte secătuiesc răbdarea, Dar sfinții n-o să calce cu
CETATEA PROSCRISǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1480762940.html [Corola-blog/BlogPost/382429_a_383758]
-
azilul, cer, refugiu de durere, scena sorții are rolul: ‚‚viață fără mângâiere". Vinovat ne e destinul, pentru că-i ‚‚trecu sorocul”, am închiriat doar chinul și ne-am îngropat norocul. Astăzi chiar și păpușarul, poartă-n suflet etichetă, cumpărat și el sărmanul, ca să-l faceți voi vedetă. Bâlbâitul grai politic, vrea scânteie să aprindă, sar din focul mioritic, cioburi sparte de oglindă. Cum se știe, n-aveți vină, doar destine de oratori, furtul pentru voi, rutină, să îngropați chiar și comori. Nu
MUCEGAI PE O PREFAȚĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1459578328.html [Corola-blog/BlogPost/369295_a_370624]