1,766 matches
-
a maeștrilor francezi. Ministrul nu prea mai era atent la spusele omului fiind ocupat cu un nou lavaj bucal. De sub masa unde zăcea sommelier-ul se zbătu de câteva ori. Se dovedea a fi mult prea sensibil pentru o asemenea meserie. Sărmanul... - Doriți și un desert, ceva... - Bă, să știi dă la mine, aia cu desertele e pentru muieri! Mie, după o masă ca lumea, îmi place să trag o țâgare d-aia dă foi, cubaneză! Da’, n-aveți voi așa ceva, că
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
Astfel, am pus chiar într-un poem această realitate care ține de actul meu de creație: „Ecouri ale propriei mele dăltuiri, îmi sunt dăltuirile, Sărmane întruchipări, galbene, albe. Eu nu sculptez, eu reverberez, Șoaptele iubirii se împiedică și în mine, sărmanul. Ți dacă astfel e dat, ce alta pot face sub soare, A face mai bun decât marelui flutur și alb, Cutie de rezonanta, eu sunt.” Dacă actul de creație ar fi o expresie a lumii mele - așa cum cei mai mulți artiști încearcă
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348058_a_349387]
-
-i. Rămas singur în camera lui, Mihai începu să scârme prin lădoaiele lui și să citească manuscripte. Avea o groază de poezii începute șI neterminate., acum era prilejul să le pieptene și să aleagă câteva pentru Convorbirile literare... Citește manuscripte... Sărmanul Dionis... Egipetul... Înger și demon... Floare albastră... Ochii ei cei mari, albaștri, de blândețe dulci și moi, Ce adânc pătrund în ochii lui cei negri furtunoși! Și pe fața lui cea slabă trece-ușor un nour roș - Se iubesc... Și ce
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
să-și continuie studiile la Berlin. Pe data de 1 septembrie Eminescu era la Iași cu câteva manuscripte-n buzunar. Mersese direct la Maiorescu unde se țineau ședințele Junimii și citi câteva fragmente din Diorama și anume Egipetul și nuvela Sărmanul Dionisie. Rătăci o săptămână încheiată pe străzile orașului în speranța că o va întâlni pe Veronica, dar în zadar... Pe 7 septembrie, de data aceasta la Pogor, citi două poezii care făcură o impresie bună. Erau Înger și demon și
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
dă de veste Și fiecare merge, Grăbit sau nu, pe drum... Doctori docenți, în acte, Dau lecții de citire, Doctori decenți de-o vreme Dau lecții de morală, Cunoscători de toate, Dar prea uituci din fire, Nici ei nu știu, sărmanii, Ce-au buchisit la școală... Sunt om, ca voi, prieteni Și gândul vă-nțelege, Cel care mă întreabă- Perfecțiunea ce-i? Desăvârșite Unul, Cel mai presus de lege, În lumea asta plină, Preaplină de atei... Fără... 4 Aprilie 2011, spre
DESĂVÂRŞIT E UNUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348173_a_349502]
-
de front”, Editura Virgil Montaureanu, Tel Aviv 1968 - „Florile nisipului”, Proză și versuri, Editura Virgil Montaureanu, Tel Aviv 1970 - „Răspântii”, Proză și versuri, Editura Menora, Ierusalim 1977 - „Cu mâna pe inimă”, Colecția Asociației Scriitorilor, Editura Izvoare, Tel Aviv 1981 - „Războiul sărmanilor”, Proză și versuri, Colecția A.S., Editura Izvoare, Tel Aviv 1984 - „Târziu”, Colecția Asociației Scriitorilor, Editura Izvoare, Tel Aviv 1989 - „Poezii de nerostit”, Colecția Asociației Scriitorilor, Editura Izvoare, Tel Aviv 1990 - „Din coastă de vis”, Volum apărut în limba ebraică, (traducerea
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
spaima și foamea îl chinuiau. Când nu mai îndură singurătatea și foamea, ieși din vizuină și porni prin pădure. Negăsind nici pe-acolo ceva care să-i potolească urâcioasa foame, îndrăzni să iasă în poiană, pornind-o spre sat. Așadar, sărmanul de el trecea pe ulița satului, cu pași mărunți, când mai repezi, când poticniți, adulmecând cu năsucul lui firav aerul din curțile gospodăriilor pe lângă care trecea, apoi pleca mai departe. Însă, la un moment dat, în dreptul unei gospodării nu prea
POVESTEA PUIULUI DE VULPE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347663_a_348992]
-
ci temeinic, inventând mai mereu alte unelte considerate mai bune, sau mai ușor de folosit. Uitaseră de înțeleptul concept: „las-o, bă, că merge și-așa” iar acum trudeau ca proștii zi și noapte ca să le fie, chipurile, mai bine. Sărmani dezaxați! Acumulaseră bunăstare și uitaseră că asta aduce trufie, ură, dorință de jaf din partea celor tradiționaliști, războaie și, în ultimul timp, imigrație. Pe lângă alte cataclisme: cutremure, potopuri, uragane, sau înghețuri cumplite asta, imigrația deci, părea cea mai cumplită osândă pentru
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
era un mistic, nu era un contemplativ; n-a avut vreo "vedenie" în timp de rugăciune, el a avut parte de o apariție fizică! Episcopul l-a ascultat aferat (se înțelegeau prin translator), nu credea de fel că un indio sărman a avut parte de o apariție divină. Și l-a expediat repede. Juan Diego s-a întors la locul unde-i apăruse Fecioara, ca să raporteze eșecul său. Astfel are loc a doua apariție a Maicii Domnului, care l-a ascultat
OCTAVIO OCAMPO de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350099_a_351428]
-
Miracolul trandafirilor” („Miracle of the Roses”) și „Doamna din Guadalupe” („Lady Guadalupe”). http://uploads 1.wikiart.org/images/octavio-ocampo/miracle-of-roses.jpg!Blog.jpg Se observă în „Miracolul trandafirilor” tocmai scena descrisă în povestea de mai sus. Îl putem identifica pe sărmanul Juan Diego, mai ales după sombrero-ul specific mexican, cum își desface mantaua (ayate) în fața episcopului. Acesta din urmă este cu spatele, așeat pe un divan și privește uimit cum dintre trandafirii aduși în manta, se ivește chipul strălucitor al
OCTAVIO OCAMPO de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350099_a_351428]
-
Lucrul cel mai... rău făcut„. De vă place, măi flăcăi, Să strigați de trei ori „hăi„ Hăi, hăi, hăi ! Bravo, românașii mei ! 2016 - un an încătușat. Ar trebui de-acuma împușcat, Că nici pensii, nici salarii Nu cresc la români, sărmanii ! Ei sunt marii vinovați, Că la urne ca votanți, Păcăliți c-o pungă de pufuleți, Au votat toți borfașii hrăpăreți. Patru ani n-ai ce le face. Legea-i lege! Dorm în pace. Ne mai bagă mâna-n gât, Știind
URARE DE ANUL NOU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350236_a_351565]
-
stăvili, al unor suferințe, decepții și trădări pe care nu le putem accepta, ne dăm seama că am intrat într-un joc din care nu mai putem da înapoi. Și nu știm dacă am făcut mereu alegerile corecte. Biete efemeride! Sărmani muritori! Mândri descendenți ai zeilor, dar posedați, de la naștere până la moarte, de un instinct animalic, ce nu se deosebește de cel al fiarelor sălbatice! Suntem pe Pământ pentru a-l cuceri. Dar și pentru a învăța legea iertării, a împăcării
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
altceva decât o înșiruire a descătușărilor de astfel de energii, benefice sau malefice, care se succed unele după altele, se repetă la infinit într-un șir asemănător samsarei din religia hindusă, folosindu-se de noi și apoi lăsându-ne goliți, sărmani muritori, prizonieri pe o planetă a blestemelor, suferinzi de o boală a cărei origine nu o cunoaștem, incapabili să înțelegem tainele magiei ai cărei simpli purtători am fost preț de doar câteva minute, vidați de suflu și de energie vitală
INELUL BLESTEMAT de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350197_a_351526]
-
încearcă de fapt parafe alături de cel ce semnase simplu dar dramatic la viața sa, creatorul.În situația noastră actuală când poetul este analizat cu admirație, ori cu îndoială, ajungându-se până la denigrare, mă duce cu gândul la ce spunea autorul”Sărmanului Dionis”:”Ce-au fost românii pe când eu n-am fost, ce vor fi ei când eu n-oi mai fi? “ Aprecierea, respectul, adorația, admirația sau contrarele lor caută cu ustensile pe măsura celui ce începe arheologia poetică eminesciană. Superlativul ar
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
sine, Când fără-a le păsa de rana cărnii lor Rău cărnii lor își fac să fie altora mai bine ... Sunt oamenii care se nasc în Cer și-n Cer Vii se întorc la îngeri, dar morți în misiuni ... Deși, sărmanii, zilnic mor câte puțin, nu pier, Căci noi cei mulți aleși, nu credem în minuni. Sunt ca și voi și lângă voi zidar De ziduri mari ce nu s-au mai zidit Pentru cupolă, cruce și altar Înaltului POEM FĂRĂ
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
bidon de trei vedre plin cu vin, îmi făceam socoteala cât timp aveam eu să mă delectez cu această licoare a lui Bachus, pietonii care mă văd venind în viteză se retrag și totuși... Și totuși se încumetă un invalid, sărmanul de el, parcă-l văd ca acum, cu mâinile pe cârje și îmi barează drumul. Calc disperat frâna și aud cum mi se răstoarnă bidonul cu vin. Opresc, sar din mașină și fuga în spate. Când a văzut bietul de
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
Țării Mitropolit ! La Argeș, Râmnic și Buzău, când era Mitropolit Ierarhi pentru credincioși și Preoțime, a numit ! Cu grijă de Cărturar, în fiecare Eparhie A înființat câte-o Școală, cu profil Teologie ! Hirotonit-a Preoți vrednici și ajutat-a pe sărmani Cu adăpost, hrană și carte, la fel văduve, orfani ! A fost Locțiitor de Domn...când taxe noi, n-acceptat La Chișinău și la Buzău, Căldărușani, fu exilat... După o vreme, Capii Țării, asupra lui, au revenit Și în Țara Românească
SF.NICOLAE CABASILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221]
-
somitate în domeniu, apăreai pe coperta revistelor de specialitate și, deși în privința propriilor copiii lucrurile rămâneau la fel, toată lumea știa că înaltele tale preocupări te fac puțin cam distrat deci numai bun de dat exemplu altor soți care nu aveau sărmanii de ei decât vechea pasiune a bețiilor cu amici dubioși la cârciuma de peste drum. Ori poate fuseseși colecționar de monede vechi. Ce oroare! Acum erai numismat, umpleai casa de clasoare cu monede și bancnote, făceai schimburi cu alții din felurite
HOBBY de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365899_a_367228]
-
Profetul nostru. Simțeam nevoia să cred că ceea ce am simțit la Putna n-a fost decât întâmplătoarea neputință... Pe postul național, uzând de banii publici, un grup erudit, de traficanți ai spiritului creștin-național, sărbătorea moartea poetului, nu nașterea sa! Neștiind sărmanii de ei, „orfanii licurici”, că de fapt moartea Profetului nostru năștea viața nemuririi lui! Cei care-l denigrază cu năduf își sărbătoresc în fapt moartea lor sprituală, cea fără înviere... Anul trecut în 2014, aceeași exaltați științifiști și deliranți humanoizi
LACRIMILE LUCEAFĂRULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366038_a_367367]
-
apoi de pușcării, V-ați îtrebat vreodată ce e cu voi pe-aci ?? Mă adresez și vouă, pretinse mame, încă... Văd plânsetele țării lovind în voi ca-n stâncă Iar voi plimbați poșete de mii de euroi, Atât cât ia sărmanul pe-un an... sau poate doi. Voi, plini de doctorate... facute la minut, Rostiți atâtea vorbe că-'ncap într-un strănut. Aveți măcar decența să vă priviți în față Să puneți întrebarea... ce v-ați dorit în viață ?! Dac'-ați
SCRISOARE FĂRĂ PLIC de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365482_a_366811]
-
fierul, gara insalubră cu sau fără peroane neiluminate, a apus de mult epoca hulitelor dictaturi, orice intrare într-un oraș e o carte de vizită a unui profesor primar fie el și un Johannis, care nu o să vândă copii de sărmani români, în fața căminului studențesc doi chinezi învățând mersul pe rotile, își reîntregesc cercul printr-un sărut, deschid televizorul și pe toate canalele numai de regi și împărați nomazi, sau copii sfâșiați de câini înfometați, trag jaluzeaua și în fața geamului meu
MIRIAPODELE DECADENŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365025_a_366354]
-
nu prea o cunosc și nici nu mă interesează în vreu fel sau altul. Pe mine altceva mă frământă: unde-și face veacul justiția, domnilor ? Pe ce coclauri hălăduiește ? Cu cine se tot întinde , de n-o mai zărește niciun sărman? Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (145) Referință Bibliografică: LA PÂRNAIE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1134, Anul IV, 07 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LA PÂRNAIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364814_a_366143]
-
corp, se confunda cu un lujer de iarbă pe care vântul îl mișcă pas cu pas până la trunchiul unei sălcii bătrâne ale cărei ramuri spanzurau deasupra râului. Se agăță sprintenă de o ramură în timp ce Beran o urmărea cu ochi speriați. “Sărmanul, tremură pentru mine!” îșî spuse în timp ce mâinile îi pipăiau cu finețe scoarța tăiată în cicatrice adânci. “Aici înfipsese Alexandru odată un ghimpe; eram împreună și ne PLIMBAM PRIN PLOAIE. Ploua mărunt și mie puțin îmi păsa că arătam atunci ca
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
politruci, foști activiști, se dau astăzi capitaliști. Din mari intenții declarate, ei le-au bulibășit pe toate , Și-n sărăcie ne-au adus, făcând, spunând, ce au de spus. Politica o fac cu banii, strânși cu mult chin de toți sărmanii; Au secretare, limuzine și toți se vor oameni de bine! Se ceartă între ei ca chiorii, cu-atâta sârg că-ți dau fiorii, Iar țara au lasat-o baltă , cu multe biruri și îndatorată. Nu au obraz, nici vreo rușine
CIOCOII POLITICIENI de NELU PREDA în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366209_a_367538]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > SĂRMAN ROMÂN, CU TRAISTA-N BĂȚ... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului sărman român, cu traista-n băț, n-ai niciun strop de demnitate! e prea târziu să te învăț, că-n
SĂRMAN ROMÂN, CU TRAISTA-N BĂŢ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361698_a_363027]