5,454 matches
-
citi tone de cărbune - a intrat de mai multe ori în subteranul minelor și al carierelor de suprafață. * În anul acela primăvara venise mai timpuriu și pădurea de pe dealul Șomaneștilor înverzise. Corcodușii și merii de pe la porți și de prin curțile sătenilor erau îmbrăcați în mantia florilor albe/rozarii, parfumând cu polenul lor aerul satelor care scăpaseră de năpasta iernii și a excavatoarelor demolatoare, le dădeau aspectul unor imense păpădii. Gospodarii rămași acasă trebăluiau prin grădini adunând gunoaiele netrebuincioase pentru a le
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1493979779.html [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
și porni spre prundul vacilor, unde se împărțeau oile. Nu dorea să-și murdărească costumul de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
de mers la biserică. Cu banii necesari în buzunar și cu o sticlă cu vin la el să-l cinstească pe cioban, se alătură celorlalți săteni ce se îndreptau spre prund. Lume multă, ca și mioarele grase și frumoase. Fiecare sătean aștepta să-și aleagă oile din cârd. Venindu-i rândul și lui moș Constantin, acesta constată că-i lipsește o mioară. Luându-l la întrebări pe cioban despre oaia lipsă, acesta dădea din colț în colț că ar trebui să
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
exemplu a fost salvat de un stol de gâște. Portițe de ieșire există în mediul social - politic inventat de Ion R. Popa. Doi tineri, învățătorul Cosma Udrescu și Tudor Viașu, care fuseseră în fruntea răzvrătiților, „după ce descoperiseră șiretlicul prin care sătenii ar fi urmat să semneze înființarea geaceului Timpuri Noi din satul Crângași”, sunt salvați, în timp ce încearcă să fugă în Serbia, de niște gâște care atrag pe urmăritori, activiști de partid și soldați, prin larma produsă, într-un loc diferit față de
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-r-popa-in-umbra-otetarului-roman-cronica-de-dan-ionescu-2/ [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
Doamne / Ce turme de oi s-o scos / Pa Rătutu cel frumos! / - Da la turmă cine-și umblă? / - Umblă-și Lariu, păcurariu, / C-on topor încolțurat, / C-on fluier înverigat. (Păcurarul sătul de oi, vechi colind popular ardelenesc) Cuvinte cheie: sătean, Ignat, sărbătoare, ritual, tradiție, animal, deusian, sanctificat, sacrificiu Keywords: villager, Ignat, celebration, ritual, tradition, animal sacrifice, glorified as a Saint, deusian Summary: Switched to Christianity, the ancient inhabitants of the Earth, our ancestor have linked the ritual slaughter of the
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
for the preparation of food for Christmas are sacrificing pig, bred in the yard of host cam through February of the year after that, on 20 December, to find the end. Ziua de Crăciun are o semnificație importantă în viața săteanului creștin, cutume păstrate cu multă aplecare spre tot ceea ce tradiția strămoșească a încondeiat în sufletul golit de lumesc a țăranului, din largul cuprins a hotarului românesc, când zilele se coborau odată cu lăsatul secului și până în ziua nașterii Mântuitorului, când evlavia
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
popular). În tradiția populară românească iarna începea odată cu Sânmedru, acel fecior de o rară frumusețe, crescător de animale și stăpân al spiritelor morților. În ajunul sărbătorii de Sfântul Dumitru, la sate se aprindeau focuri mari, numite chiar focurile lui Samedru. Sătenii alegeau un brad verde, simbol al vieții veșnice, care era jertfit nopții pe care o lumina cu lemnul lui, ales de cetele de copii însoțite de câțiva tineri cu câteva zile înainte de ritual. Copiii, considerați element pur al vieții, vor
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
lor se simțeau, cu fiecare zi petrecută a postului, curățate și alinate de durerea grijilor de peste an. Toată această durere a fost preluată de cel care avea să se nască pentru binele lumii, iar ziua nașterii trebuia să însemne pentru săteanul pătruns cu adevărat de credință o curățire vremelnică de nevoi a trupului și sufletului lumit. Dezlegarea la pește, din timpul postului premergător sărbătoririi nașterii lui Iisus, este tocmai ce datina dorește să sugereze: ofranda. În timpul istoric al miracolelor credinței, imagistic
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
pentru prepararea mâncărurilor de Crăciun se sacrifica porcul, crescut în ograda gospodarului cam de prin luna februarie a anului în care urma ca, în ziua de 20 decembrie, să-și găsească sfârșitul. Tradiția strămoșească spune că în ziua de Ignat săteanul nu făcea altceva decât pregătirile de sacrificare a porcului iar din bătrâni se credea că omul care nu avea porc gras de Crăciun și cuțit în vremea pepenilor nu aveau cum să cunoască fericirea, pentru că în ziua de Ignat, o
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
fruntea alaiului imitând glasul zeului jerfit auzit și astăzi de români la Ignatul Porcilor. Când momentul tăierii porcului se înscria în evenimentul sacrificării acestuia pentru pregătirea mâncărurilor de Crăciun, toți membrii familiei gospodarului, chiar dacă nu locuiau în aceeași casă cu săteanul, dar și prietenii, se adunau, participând la ritualul producerii efectului gastronomic, contribuind laolaltă pentru a ajuta la desfășurarea tradiționalului obicei. Se mai spune că, atunci când tăiau porcul, oamenii aveau obligația să rostească cuvintele: Ignat, Ignat / Porc umflat, iar înainte de sacrificare
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
mari eforturi. A fost pătruns de dorință fierbinte a românului care-și iubește glia strămoșească, limba, portul și tradițiile... având dorința nestrămutată de-a făuri pentru tinerele generații Universitatea - altar sfânt de pomenire pentru știință și cultură. Fiind cunoscut de săteni și de colegi ca (argintu’ viu), iubitor de carte și de semeni, pot să-l definesc o „flacără vie pentru generațiile viitoare”, fiindcă o viață întreagă a luptat pentru o idee, un vis pe care și l-a împlinit cu
ÎN MEORIAM ION SMEDESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1451309572.html [Corola-blog/BlogPost/368254_a_369583]
-
coteț, ripostă neconcludent și cam anemic, bietul gospodar. - Lasă cî mă duc io neni Aristicî, rosti spre uimirea tuturor Luță despre care se știa sigur că nu poate să vorbească, sau mă rog, cel puțin nu în limba știută de sătenii din Răstoaca, aceasta deoarece, cunoștea doar toată suflarea satului, Luță nu era chiar Luță, fiindcă fusese schimbat cu un alt copil când inconștienta de mă-sa se dusese să nască la spitalul orășenesc din capitala județului, ignorând la rândul ei
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
poate se zbătea, dar nu mai contează fiindcă totul era acoperit de zâmbetul vrednicului om, același de când venise însoțit de târnăcop. Deși domnul Aristide își dădu seama că-l are-n față pe vestitul hoț de găini care tulbura viața sătenilor pe rază de trei comune în jur, de mai mult de cinci ani, nu putu să nu-și exprime admirația pentru modul profesionist în care rezolvase o problemă, pentru el deosebit de dificilă, că de mult nu mai încăpea pe ușa
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
s-a organizat petrecerea de sfințire a fântânii, recunoscută acum ca monument important al satului și denumită Sfinții Împărați, fără să se spună care. Slujbă mare, în care ctitorii au fost tămâiați, apoi masa la care au fost invitați toți sătenii, inclusiv cei care sfărâmau printre dinți înjurături, foarte meseriașe, demne de cartea recordurilor. Nu lipseau desigur nici meșterii cei vestiți, mai vestiți chiar decât magii biblici, numiții Lae, Luță și Lică. Ultimul bandajat încă la cap, dar fără nici o urmă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Toate Articolele Autorului RAIUL DOBROGEAN Toamna frumoasă și bogată Este o Doamnă minunată. Într-un noiembrie de vis, Trei zile-am fost în Paradis. Pe Dunărea bătrână și în Deltă, La pescăria permanentă, Între prieteni dobrogeni Am petrecut cu mulți săteni. Cu duba să pluteși pe ape, Să uiți de rele și de toate, Să te afunzi în stufăriș, Să îți transpui viața în vis. Plecați la pescuit pe seară, Se-ntorc trudiți acasă iară, Lipovenii, cu duba și gabara, De
RAIUL DOBROGEAN de IONEL GRECU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1447869165.html [Corola-blog/BlogPost/373632_a_374961]
-
pe când și soarele e dezgustat de mocirla de pe străzi care te poate înghiți de viu,vâjâiau ceva vorbe prin satul anglican.Se spunea că o fată vreo nouăsprezece ani,a deschis Poarta și a intrat. Individa purta numele de Victoria,sătenii o cre- deau ciudată pentru că se îmbrăca doar în negru și era foarte tăcută,nu emana nicio expresie facială mai deosebită. Pe lângă toate acestea deținea și numele preaadoratei regine. Oame- nii din sat aveau și ei motivele lor să rămână
MĂREAŢA POARTĂ NEAGRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1456984776.html [Corola-blog/BlogPost/363629_a_364958]
-
48 de tineri sunt aduși aici,24 de fete și 24 de băieți.Vor rămâne 12,adică 6 fete și 6 băieți. Victoria pleacă de la biserică și se îndreaptă spre pădure.Din păcate,are de înfruntat din nou prejudecățile celorlalți săteni. Unii scuipă când o văd,alții încep a se ruga. Ajunsă la locul stabililt,fata înearcă să își păstreze calmul și să rămână insipidă.Restul de 47 de tineri sunt și ei acolo.Privirile lor semănau ca ale unor lupi
MĂREAŢA POARTĂ NEAGRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1456984776.html [Corola-blog/BlogPost/363629_a_364958]
-
vecinului său și-și cântă doar amarul la cârciumă plângând aplecat pe umărul lui, deși capra nu i-a murit și lui, va trăi prost din subvenții masive făcute de orășean. Or orășeanul este pendinte de păpica realizată integral de sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om cu om. Nu în hulitele CAP-uri unde pământul și utilajele erau ale statului iar săteanul era scos cu biciul la munca câmpului. Astăzi săteanul proprietar de pământ se asociază adică ară
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399309213.html [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
prost din subvenții masive făcute de orășean. Or orășeanul este pendinte de păpica realizată integral de sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om cu om. Nu în hulitele CAP-uri unde pământul și utilajele erau ale statului iar săteanul era scos cu biciul la munca câmpului. Astăzi săteanul proprietar de pământ se asociază adică ară peste hatul limitativ în holde cât vezi cu ochiul. Are astfel mijloace să irige pământul, să-l îngrașe cu ce trebuie. Da! Dacă are
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399309213.html [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
este pendinte de păpica realizată integral de sătean. Asta e dilema! Unirea se referă la om cu om. Nu în hulitele CAP-uri unde pământul și utilajele erau ale statului iar săteanul era scos cu biciul la munca câmpului. Astăzi săteanul proprietar de pământ se asociază adică ară peste hatul limitativ în holde cât vezi cu ochiul. Are astfel mijloace să irige pământul, să-l îngrașe cu ce trebuie. Da! Dacă are cel puțin mintea cimpanzeului. Din păcate la răsărit de
TELEENCICLOPEDIE 2 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399309213.html [Corola-blog/BlogPost/365938_a_367267]
-
fi fost nevoie. „Un prost și un milog, băga-l-aș în p ... a mă-sii de caraliu! Trebuie să-l învăț eu ce să spună șefilor? Nu există mașină cu numărul ăsta în comuna mea. Scurt! Nu există nici un sătean asemănător celui din poză. Scurt! Dar, bine că m-a avertizat, totuși. Trebuie să-i conving pe țigani că fata merită „educată”. E marfă bună și dacă ei se hotărăsc, de mâine am scăpat de ea. Iau banii și plec
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_4_.html [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
o legendă (Ei și? Ce-i păsa ei de legende?) sau în Șerban, care își nesocotise jurământul făcut ei. Poate așa ar scăpa de sentimentul de vinovăție ce-i măcina sufletul. Era convinsă că o dată ce povestea va ajunge la urechile sătenilor, nimeni nu ar fi de partea ei, nimeni nu i-ar arăta nici cea mai mică urmă de compătimire. Nici măcar Sănica cu ... Citește mai mult CAPITOLUL 5Maria își deschise ochii și își surprinse soțul zâmbind. Instinctul ei de femeie îi
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
o legendă (Ei și? Ce-i păsa ei de legende?) sau în Șerban, care își nesocotise jurământul făcut ei. Poate așa ar scăpa de sentimentul de vinovăție ce-i măcina sufletul.Era convinsă că o dată ce povestea va ajunge la urechile sătenilor, nimeni nu ar fi de partea ei, nimeni nu i-ar arăta nici cea mai mică urmă de compătimire. Nici măcar Sănica cu ... XIX. DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU), de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1152 din 25 februarie
HELENE PFLITSCH by http://confluente.ro/articole/helene_pflitsch/canal [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
greu să te recunoști în ochii altuia. Marin Preda a refuzat să fie idilic, el a zugrăvit lucrurile după măsura conștiinței sale, indiferent de impactul pe care l-ar fi putut avea din partea oamenilor. Nu e de mirare că unii săteni i-au reproșat inexactitatea unor amănunte lipsite de semnificație și n-au prins conturul întregului, semnificația și esența acestei geniale fresce a satului românesc inter și post belic, cu schimbrile dramatice care au avut loc în viața politică și în
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1400126328.html [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
-o dracului pe curviștina de Didina, domnule, i-a venit mintea la cap: n-a mai pus pivătură de băutură pe limbă. Dacă Năocă nu bea, conașu' nu-l păcălea; și să știți că-i apreciat și respectat de toți sătenii lui, fiindcă muncește cot la cot cu ei. Nici nu vrea să audă ca să i se spună coane, că Naie le răspunde râzând: „Nu-mi spuneți coane, că destul purtai coarne!” Sfârșit 13 Decembrie 2012 Referință Bibliografică: Partea a XI
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_xi_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1360225742.html [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]