3,569 matches
-
trimite lucrările dumneavoastră pentru CONCURSUL NAȚIONAL DE POEZIE (ȘI PENTRU COPII), EPIGRAMĂ, PROZĂ, PROZĂ SATIRICĂ, ESEU, TEATRU, REPORTAJ LITERAR, PICTURĂ, „DOR de DOR” EDIȚIA a-IX-a (DOR-MĂRUNT - ediția -II-a) În condițiile integrării țării noastre în Uniunea Europeană, unele elemente tradiționale ale mediului sătesc și ale sufletului românului sunt în pericol de a cunoaște mutații sau de a dispărea. În scopul menținerii, măcar în memoria creațiilor artistice, a acestui izvor de trăiri autentice, revista literară fondată în urmă cu 9 ani , ,,DOR de DOR
CONCURS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361641_a_362970]
-
până la groapă, sunt detalii vii ale unui monument editorial de valoare, sigur, europeană. Noi, generațiile care încă mai avem o legătură prin rudele în viață, sau prin crucile din țințirime, cu ceea ce a mai rămas autentic din tradiția de odinioară, sătească. Etnologii Vasile V. Filip și Menuț Maximinian au executat un exercițiu de restituire a unor valori colosale și care, nedescoperite la timp, ar fi riscat să se piardă. Profesioniști și mânuitori de condei de mare clasă, autorii nu s-au
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
un adaos absolut necesar la bibliografia pe care o strâng întru confirmarea unei importante teze istorice: Aceea că vechimea și stabilitatea neamului nostru în spațiul său vital din totdeauna, a fost girată și menținută tocmai prin forma originală a obștilor sătești. A acestor firești comunități umane care, conducându-se după învățătura creștină ce-i oferea calea cea mai curată și în spiritualitate și în administrarea obștească, a lăsat mai puține urme acolo unde istoria clasică le caută, adică în monumentele de
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
noastre în mileniul negru al năvălitorilor care ardeau urmele vechii Europe, pretinzându-se descălecători pe un ținut bogat, care li se oferea lor prin nelocuire și nu prin izolarea sau înrobirea celor de obârșie. Este vorba de studiul despre „Obștile sătești - leagănul neamului românesc” al profesorului doctor George Baciu, deopotrivă cărturar asiduu și delicat poet, angajat în frumosul demers cultural al apariției acestei reviste. Studiu care mi-a întărit intuiția mea de om venind dintr-o familie cunoscută în satul ei
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
respectarea calendarului agrar; iar, atunci când era chemată la arme oastea cea mare a țării, se puneau militărește și în fruntea celor cu care plecau să se alăture armatelor ce înfruntau dușmanul, devenind „popi de tabără”. La modul acesta, structura obștii sătești cu matca ei răzeșească păstrată neclintit până la blestemul colectivizării, a girat o existență continuă a micilor obști independente, cu fruntașii lor moșneni independenți, pe toate locurile cu istoria ștearsă de năvăliri. Prin atari argumente, documentarea istoriei noastre coboară cu secole
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
fântânițele în care susură folclorul neamului. Surâd de șaizeci de ani nemuritoarele cântece ale maestrului Benone Sinulescu, iar pietrele din izvoare, mai rare și cu mistere mai fermecătoare ca giuvaerul, întorc de sub unde surâsul! Pietrele acestea-s anii culturii noastre sătești în care s-au strâns, ferite de stihiile orașului, cântecele maestrului Benone Sinulescu, într-o viață de om, într-o viață de artist, ca apa rece și curată în ulciorul de lut, mai scump decât pocalul de aur, pentru că-i
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
ruda lui Nicolae Lupan (când Cârlan spune minciuna: „Autorul principal e Dabija”, ea zice: „N-am auzit de asta”), cu o Maria Buruian, directoarea Gimnaziului „V. Teleucă” (V. Teleucă participase și el la acea emisiune), care fusese președinte al sovietului sătesc pe atunci. Cârlan întreabă: „Ați participat?” „Da. Nicolae Lupan a fost învinuit că a părăsit țara, dar, cu toate acestea, satul a înflorit, s-a dezvoltat.” „Regizor a fost Dabija?” „Îmi pare că da”, zice ea speriată de Cârlan, care
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
Ex Libris SA), timp de 30 de ani, în perioada 1975-2005 (anul pensionării). Pe linie culturală putem aminti faptul că a fost membru, membru fondator și conducător al unor asociații și societăți culturale locale și regionale: fondator al „Cenaclului literar sătesc” Valea Răii - Vâlcea (1956); membru al Cenaclului literar vâlcean (1957), devenit Cenaclul literar „Anton Pann”; membru fondator și președinte al Societății Culturale „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea; membru în consiliul de conducere al Asociației Folcloriștilor din Oltenia; membru fondator al Cercului
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
sens de tradițional. Cromatica se diversifică mai întâi prin utilizarea mărgeluțelor colorate pentru a completa decorul ales cu negru, iar apoi prin pătrunderea la sate a coloranților textili de sinteză, arniciului colorat, mulineului, adus de la oraș sau procurat de la magazinele sătești, mai ales după 1950. Față de modelul clasic în care altița este separată de încreț, se observă o inovație strict tehnică unde altița are lucrată în partea ei de jos și fâșia ce reprezintă porțiunea încrețului, aceasta la rândul ei fiind
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
alte centre universitare; tocmai susținându-le pe acestea în ciuda opresiunilor bolșevice de la Chișinău și raliindu-ne lor pentru a crea ecou în toată românimea. Primari patrioți și Consilii locale au organizat propriile lor manifestări în orașe și comune, în școli sătești cu învățători care n-au uitat trăirea simțirii românești a înaintașilor întrunind ca pe vremuri clasele și cinstind sărbătoarea în careul școlii, în cântec și joc, spre bucuria părinților și, mai ales a bunicilor care-și aminteau ce trăire patriotică
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
cu salarii decente pentru munci necalificate și cu servicii sociale corecte, inclusiv muzee vii, tv didactic, colecții de cărți bune și mediateci. Prin urmare, în sfera axiologică, vedem și încremenim că tocmai capitalul român și străin desăvârșește dizlocarea matricii etnice sătești mioritice, începută de bolșevici prin colectivizarea industrială forțată. Acum, noi postacii, postănacii, cameleonii, chibiții, zdrențele, tablagiii, cocalarii, popândăii, cârcotașii, ratonii, tonomatele și sconcșii, ca nechezoli potențial virtuali, deosebim cu mâhnire între Cărturar, Diplomectual, Microintelectual și Intelectual. Cărturar este iubitorul de
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
de 100%. Față de toate aceste realizări școlare și cultural-obștești, în anul 1959 Ministerul Învățământului și Culturii acorda colectivului didactic al școlii rucărene Diploma cu nr. 38 "pentru sprijinul deosebit dat de înfăptuirea procesului înstructiv-educativ ca și în răspândirea culturii maselor sătești". O serie întreagă de distincții, decorații, titluri și gratificații acordate membrilor colectivului didactic din Rucăr de până la începutul anulor'70, confirmă cu claritate sârguința și crezul în nobila meserie a dascălului dintotdeauna Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
Istorie > ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Prin afișul caimacamului Alexandru Dimitrie Ghica, din 11 ianuarie 1857, se hotărâse deschiderea școlior sătești. Pentru ocuparea posturilor de învățători, Eforia Instrucțirei Publice instituise concurs. Dorind a-și continua activitatea în școala rucăreană, Ion D. Petrescu se prezintă la concurs. Deși a obținut calificativul "prea bine", dovednd o pregătire superioară, postul de la Rucăr a fost
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
fiecare locuitor să știe în curând a scrie și a ceti." În gazeta pe care o scotea și pe care o intitulase "Instrucțiunea publică", August Treboniu Laurian susținea "lățimea învățământului elementar cât se va putea de tare". Dacă în mediul sătesc nu fusese deschsă nici o școală, din 1852 până în 1858, în anul 1859 existau în țară 1381 școli sătești cu 35.450 de elevi, iar în anul 1861 se găseau 2129 școli cu 53.850 elevi, pentru ca în 1862 numărul acestora
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
pe care o intitulase "Instrucțiunea publică", August Treboniu Laurian susținea "lățimea învățământului elementar cât se va putea de tare". Dacă în mediul sătesc nu fusese deschsă nici o școală, din 1852 până în 1858, în anul 1859 existau în țară 1381 școli sătești cu 35.450 de elevi, iar în anul 1861 se găseau 2129 școli cu 53.850 elevi, pentru ca în 1862 numărul acestora să se ridice la 2157, iar al elevilor la 56460. De asemenea, se hotărâse ca în școlile de la
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
în 1862 numărul acestora să se ridice la 2157, iar al elevilor la 56460. De asemenea, se hotărâse ca în școlile de la sate să capete instrucție și fetele învârstă de la 6 la 12 ani. În propunerile de organizare a școlilor sătești intrau și cele privind școlarizarea învățătorilor și profesorilor. August Treboniu Laurian subliniase, în câteva articole răspândite în presa timpului, necesitatea unei mai bune salarizări a învățătorilor. Eforia Instrucției Publice stabilise chiar trei categorii de învățători și anume: învățători de clasa
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
atât V.Boerescu cât și I.Maiorescu, în calitatea lor de directori ai Eforiei Înstrucțiunii Publice, propusesră înființarea de noi școli. Se preconiza înființarea de școli normale la București, Buzău, Râmnic și Argeș. Pregătirea învățătorilor rămăsese în grija inspectorilor școlilor sătești. La Rucăr, Constantin Georgescu rămăsese învățător până în iunie 1859. El a fost înlocuit cu Ioan D. Petrescu care dovedise atâtea calități didactice și o bună pregătire. De la această dată și până în noiembrie 1860 în Rucăr a profesat ca dascăl revoluționarul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
a bătut pe umăr în loc de rămas bun. S-a ridicat ca un abur, s-a dus cu tot cu povara păcatului spus . Aici îmi vine în minte poezia Vedenia a lui Marin Sorescu din volumul La Lilieci , un magistral tablou de viață sătească în care țărăncile, la istorisirea lui Lungu, căruia i se arătase Dumnezeu noaptea în pătul, pe când asculta rumegatul vitelor și sta așa în capul oaselor , nu se prosternă, nu bat mătănii, ci-l trag de mânecă pe fericitul care a
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
garantate de cuvântul viceprimarului Aurel Sfârlogea. În contrapartidă, Mosser a cerut grajdurile fostei Cooperative Agricole de Producție (C.A.P.). Discuțiile cu privire la definitivarea afacerii s-au purtat la domiciliul consilierului din Pojoga, Marin Iacob, în prezența altor doi membri ai comitetului sătesc. După întâlnire, viceprimarul a adus un expert care a evaluat grajdurile la 28 milioane de lei. Între timp, francezul a promis că va aduce și un tractor U665 în valoare de 9 milioane și un plug de 3 milioane. Țăranii
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
după utilajele agricole promise. De acolo l-a sunat pe viceprimar și l-a anunțat că prețul combinei este de 14 milioane de lei. Peste o săptămână, același utilaj valora cu 5 milioane mai mult. În aceste condiții, membrii comitetului sătesc i-au transmis lui Mosser că n-au nevoie de combină. Fără să țină seama de refuzul țăranilor, "francezul"a adus utilajul la Pojoga, spunând că valorează 26 de milioane lei. Sătenii n-au vrut să se atingă de combină
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
un plus evident de avantaje și priorități pentru școlile din mediul oășenesc. Nu a fost respectat îm mare nici principiul unității. De exemplu, școala de la oraș avea mai mult un caracter teoretic, pregătind elevi pentru a urma cursurile secundare. Cea sătească, avea un caracter mai mult practic, absolvenții acesteia reușind anevoios să pătrundă în școlile secundare. Abia Legea din 1883 a lui Take Ionescu avea un caracter evident mai practic. Ea introduce în programa de învățământ, lucrul manual și practica agricolă
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
o nedisimulată atitudine critică. Ștefan Michăescu, fost organ de control al învățământului arăta, că în 1884, mortalitatea infantilă atinsese în lumea satului procentul de 29,7%, că în ceea ce privește pregătirea învățătorului aceasta este tot cea din 1838. Menționează totodată că școlile sătești sunt frecventate doar de fata arendașului, a preotului, a crâșmarului și a câtorva bogătani. El critică de asemeni sistemul lancasterian, monitorial, care tot se mai întâlnea în școala sătească, învățarea mecanică. După cum se știe, sistemul monitorial a fost supus unei
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
învățătorului aceasta este tot cea din 1838. Menționează totodată că școlile sătești sunt frecventate doar de fata arendașului, a preotului, a crâșmarului și a câtorva bogătani. El critică de asemeni sistemul lancasterian, monitorial, care tot se mai întâlnea în școala sătească, învățarea mecanică. După cum se știe, sistemul monitorial a fost supus unei severe critici de către Barbu Ștefănescu Delavrancea, în celebra schiță "Domnul Vucea". În aceste condiții, s-a dezvoltat și școala din Rucăr în acest răstimp. Datorită unor vrednici învățători și
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]
-
Istrate (Baranga) și Ion Grozescu. Pe la 1832 era aici dascălul Dulamă. Anul 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale. 1838 este un an crucial în devenirea școlii, este anul unor măsuri speciale privind școala sătească cu deosebire, de adaptare și integrare a ei în curentul novator declanșat de ideile revoluției franceze de la 1789 în domeniul instrucției și educației maselor, modernizării conținutului curicular al învățământului, al pregătirii formatorilor și al construcțiilor edificiale de școli, al dotărilor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
al strategiilor didactice și al activității de îndrumare și control. Dacă înainte de 1838 am cunoscut la Rucăr dascăli care au dat învățătură de carte pe cale particulară, începând din anul 1838 se iau măsuri speciale privind organizarea instituțională propriu-zisă a școlii sătești, comunitare. Se știe că prin Regulamentul Organic, aplicat în principate începând din primii ani ai deceniului al patrulea al secolului XIX se prevedea, între altele, și înființarea de școli naționale, publice, în fiecare reședință de județ. Statul a început să
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]