531 matches
-
oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pe spina iliacă antero-superioară. - creasta iliaca * pe marele trohanter femural. Este sub pielea coapsei. Acoperă parțial mușchiul cvadriceps Plexul sacral Acțiunea: 1. flexor al coapsei față de bazin, 2. abductor al coapsei, 3. fixează genunchiul aflat în extensie, 4. continua flexia gambei față de coapsă dacă acesta a fost începută de alte grupe musculare. MUȘCHIUL PIRIFORM Inserția de origine Inserția terminală Raporturi
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
fixează genunchiul aflat în extensie, 4. continua flexia gambei față de coapsă dacă acesta a fost începută de alte grupe musculare. MUȘCHIUL PIRIFORM Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe fața anterioară a osului sacrum, în vecinătatea găurilor de conjugare sacrale 2,3,4. Pe marele trohanter femural. Cu musculatura profundă a bazinului. Plexul sacral Acțiunea: 1. rotator în afară al coapsei, 2. abductor al coapsei, 3. extensor al coapsei pe bazin. MUȘCHIUL OBTURATOR INTERN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
fost începută de alte grupe musculare. MUȘCHIUL PIRIFORM Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Pe fața anterioară a osului sacrum, în vecinătatea găurilor de conjugare sacrale 2,3,4. Pe marele trohanter femural. Cu musculatura profundă a bazinului. Plexul sacral Acțiunea: 1. rotator în afară al coapsei, 2. abductor al coapsei, 3. extensor al coapsei pe bazin. MUȘCHIUL OBTURATOR INTERN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Acțiunea - fața medială a membranei obturatoare, - periferia osoasă a găurii obturatoare. Pe fața
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pe bazin. MUȘCHIUL OBTURATOR INTERN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Acțiunea - fața medială a membranei obturatoare, - periferia osoasă a găurii obturatoare. Pe fața medială a marele trohanter femural Cu musculatura profundă a bazinului. Nervul obturator intern din plexul sacral. Rotator în afară al coapsei. MUȘCHIUL OBTURATOR EXTERN Pe fața externă a conturului osos al găurii obturatorii. Marele trohanter femural. Cu musculatura profundă a bazinului. Din nervul obturator. 1. rotator în afară al coapsei, 2. menținerea capului femural în articulația
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Boțoghină: Armonia este sugerată și de notația din planul naratorului: „Vasile Boțoghină se însurase din dragoste.” Ca spații reprezentative pentru tipurile de familii, casa și "curtea” devin semnificative și pentru funcțiile pe care acestea le implică: afectivă,cognitivă, istorică și sacrală. Toate sunt încifrate într-un singur simbol, salcâmul, reprezentativ pentru Câmpia Dunării. Descrierea salcâmului, din nucleul narativ al tăierii salcâmului, implică mai întâi o funcție securizantă: Atitudinea sa protectoare, ca și cea a lui Moromete, nu este evidentă, ci doar
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
în Straja dragonilor și e încă o dovadă că silueta galactică este una imaginară; tot în debutul Autobiografiei, el pomenește de o bunică a sa, Filofteia, care imediat capătă un contur ideal de Philothée, adică de femeie fictivă și reprezentare sacrală; procesul de irealizare simbolică pe care îl declanșează e mărturisit fără echivoc: „Că purtătoarea lui (a numelui respectiv - n.n.), de pe îndepărtate meleaguri dunărene s-a arătat în viață destul de indiferentă față de Cel de sus nu schimbă nimic din respectul și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
bine de ce, în dezvoltarea lor istorică, religiile și culturile respective apar atât de organic legate între ele încât cele dintâi constituie fondul, iar cele din urmă formele de expresie ale aceluiași fenomen. Aproape fără excepție culturile vechi au un caracter sacral fiindcă sunt încorporări ale cultului religios sau prelungiri ale lui în viață. Am putea să amplificăm acest adevăr cu nenumărate exemple culese din religiile primitive, din cele superioare naturale și din creștinism. Fiind vorba însă de raportul genetic originar, el
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
separație între cultură și religie. Ele sunt date în simbioză cu distincția că ideea religioasă primează, iar formele culturale, născute sub impulsul ei, o slujesc. Cu alte cuvinte, cultura în acest stadiu are un caracter eminamente și pe de-a-ntregul sacral. Concordanța aceasta dintre felul primitiv și dintre concepția biblică despre originea și funcția culturii s-ar putea lămuri ipotetic prin unitatea nediferențiată, primordială, a neamului omenesc, iar în mod teologic prin acel fond comun al revelației divine dăruit primilor oameni
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
după doctrina teologică, monoteismul primar evoluează degenerescent în politeism, chiar atunci când omul, pierzând legătura cu adevăratul Dumnezeu, îi caută urmele în creație și-l confundă cu făpturile, religia și cultura continuă să trăiască în aceeași simbioză, unite în același caracter sacral. Am putea spune că nu există decât o singură formă de religie degenerată de monoteismul primar și anume: panteismul. Căci ce înseamnă oare divinizarea fenomenelor naturale, divinizarea mineralelor, a plantelor, a animalelor, din care au ieșit mitologia naturistă, fetișismul, animismul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
politeism stă un substrat de panteism, pe care apostolul Pavel îl numește cu expresia: „au confundat pe Creator cu creatura”. Istoria tuturor acestor forme de religie este totdeodată istoria culturilor corespunzătoare, care și în politeism continuă să aibă un caracter sacral. Când zicem idololatrie, exprimăm prin acest cuvânt simbioza naturală a religiei cu cultura. E interesant să amintim că Paul Deussen, scriind monumentala lucrare Allgemeine Geschichte cier Philosophie, cu inovația de a încorpora în această disciplină și gândirea indiană, chineză și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vorbi în creștinism de o divinizare a culturii? Aparențele ar putea să ne înșele, de vreme ce există o arhitectură sacră, o muzică sacră, o înțelepciune sacră, o știință sacră; și chiar vasele și odoarele cultice sunt sacre. Dar aceste multiple forme sacrale ale culturii, care participă la cult, nu trebuie să ne inducă în eroare. Care este sâmburele cultului? E unirea sufletului cu Dumnezeu. Liturghia culminează în euharistie, care e împărtășirea cu Hristos, adică taina prin care El ne asimilează ordinii sale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în acest proces de spiritualizare, mișcările noastre sufletești sunt ajutate, intensificate, înfierbântate de puterea ce se desface din plăsmuirile culturale convergente în cult. Putem spune că în momentul liturgic culminant, în momentul contemplativ sau unitiv, toate puterile geniului omenesc, înmănuncheate sacral, se ridică până la limita de sus a naturii create ca să împingă sufletul, dincolo de ea, mai sus, în îmbrățișarea cu transcendentul. Astfel, cultura în cult nu are un scop în sine; ea devine un mijloc omenesc, adecvat finalității religioase. Atât prin
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În ce privește artiștii, savanții și filosofii creștini, vom distinge două categorii, după destinația specială a operei lor. Astfel, din întâia categorie fac parte cei ale căror opere sunt destinate să fie încorporate în cultul bisericesc și să capete astfel un prestigiu sacral. Din a doua categorie fac parte cei care își creează operele cu destinația liberă de a sluji societății prin suflul lor religios și prin absența ideilor care contrazic învățătura creștină. Deosebirea dintre ele nu e o deosebire de grad, ci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e născută din libera conștiință religioasă și are un caracter facultativ. Un arhitect nu poate construi o biserică după bunul lui plac, ci numai în stilul la care îl obligă autoritatea bisericească. Arta lui, în cazul acesta, e o artă sacrală sau cultică. Dar un romancier de inspirație religioasă poate să-și construiască romanul exclusiv după normele artei lui, din moment ce opera lui nu e destinată cultului. În istoria ortodoxiei, atât cultura bisericească ori sacrală cât și cultura religioasă în sens mai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui, în cazul acesta, e o artă sacrală sau cultică. Dar un romancier de inspirație religioasă poate să-și construiască romanul exclusiv după normele artei lui, din moment ce opera lui nu e destinată cultului. În istoria ortodoxiei, atât cultura bisericească ori sacrală cât și cultura religioasă în sens mai larg se găsesc atât de strâns legate între ele încât cea din urmă pare o simplă prelungire în societate a celei dintâi. De la începuturile creștinismului până spre timpurile moderne, adică o perioadă de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai m multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la păsări
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda a asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai m multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la păsări. Centura scapulară: Prezintă două clavicule puternice și curbate
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
se descrie până în dreptul celei de a treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat (crista sacralis lateralis). Osul sacrum- fața posterioară 1. Găuri sacrate posterioare 2. Canal sacral 3. Proces articular superior 4. Tuberozitate sacrală 5. Creastă sacrată intermediară 6. Creastă sacrată mediană 7. Canal sacrat 8. Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De fiecare parte a crestei sacrate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat (crista sacralis lateralis). Osul sacrum- fața posterioară 1. Găuri sacrate posterioare 2. Canal sacral 3. Proces articular superior 4. Tuberozitate sacrală 5. Creastă sacrată intermediară 6. Creastă sacrată mediană 7. Canal sacrat 8. Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
descriere: -o suprafață auriculară (facies auricularis), în formă de pavilion de urechea situată în porțiunea anterioară și superioară, de fiecare parte; prin intermediul acesteia se realizează articularea cu osul coxal; -aropița ciuruită pentru vasele sanauine poziționată posterior față de suprafața auriculară; - tuberozitatea sacrală (tuberositae sacralis), suprafață ruaoasă pentru inserția liaamentelor sacro-iliace posterioare; - șanțul preauricular al osului sacrum situat anterior față de suprafața auriculară, în care se vor insera liaamentele sacro-iliace anterioare. Baza sacrumului (basis ossis sacri) prezintă următoarele detaliile: - median și anterior: se află
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în totalitate alcătuiesc creasta spinală. Fetele laterale prezintă vârful proceselor transversare, pediculii vertebrali, aăurile intervertebrale, porțiunile laterale ale corpilor vertebrali. Canalul vertebral rezultă prin suprapunerea aăurilor vertebrale. în sus se continuă cu cavitatea neurocraniului în timp ce inferior se deschide prin hiatusul sacral. Canalul vertebral urmărește toate inflexiunile coloanei vertebrale. Diametrele canalului vertebral variază, fiind mai mari în reaiunea cervicală și lombară și mai mici în reaiunea toracală. Coloana vertebrală îndeplinește trei roluri majore: 1. de protecția măduvei spinării; 2. static; 3. biomecanic
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cartilaj hialin. Ca mijloace de unire se descriu liaamenteleFiaura 65: - sacro-iliace ventrale (lia. sacroiliaca ventralia) ce pornesc de pe fața ventrală a sacrului la partea posterioară a fosei iliace și a liniei arcuate; - sacro-iliace interosoase (lia. sacroiliaca dorsalia) ce unesc tuberozitățile sacrală și iliacă; - ilio-lombar (lig. iliolumbale) care se inseră pe procesul transvers al lui L5, uneori L4 și apoi printr-un grup de fibre superioare, cu direcție spre creasta iliacă, și altele inferioare pe baza sacrului și pe tuberozitatea iliacă; - sacro-tuberal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
realizată prin intermediul nervului accesor și prin ramuri din plexul cervical. MUȘCHIUL LATISSIM (MARELE DORSAL) (m. latissimus dorsi) Originea este pe: - fața externă a ultimelor trei sau patru coaste (Figura 83); - apofizele spinoase ale ultimelor vertebre dorsale și lombare; - pe creasta sacrală mediană; - pe 1/3 posterioară a buzei externe a crestei iliace; - mai rar, la nivelul unghiului inferior al omoplatului. După formare fibrele se direcționează spre axilă sub forma unor fascicule musculare superioare (orizontale), mijlocii (oblice în sus și în afară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fiind un rest al mușchiului spinocostal sau dințat posterior. Fascia toracolombară (fascia thoracolumbalis) este o lamă aponevrotică dispusă în regiunea lombară și dorsală inferioară. Fascia se inseră: - medial: pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre toracale, lombare și la nivelul crestei sacrale; - inferior: ajunge pe creasta iliacă și pe marginea posterioară a osului coxal. Marginea laterală a fasciei toraco-lombare servește pentru inserția mușchiului marele dorsal; vârful este acoperit de mușchiul trapez. MUȘCHIUL EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE (m.erector spinae) Al treilea plan muscular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]