9,201 matches
-
genială a lui Wagner ridică în fața punerii în scenă și a interpreților probleme delicate. Într-un timp nedefinit, într-o lume măruntă, obișnuită, apariția eroului-damnat, Olandezul, aduce fascinația supranaturalului. Regăsim aici toate marile motive literare wagneriene: alteritatea, demonismul, puterea absolută, sacrificiul femeii, remușcarea, statornicia, mântuirea prin moarte. Într-una din scrierile sale, Wagner a indicat în amănunțime cum dorește să-și vadă înscenată opera, sugestii care pot fi urmate îndeaproape, cu rezultate foarte bune. Ceea ce se petrece și în spectacolul vienez
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
fapte pe care nu le înțeleg pentru că au altă dimensiune decât cea a omenescului. Cu excepția Sentei, apăsată de lumea reală, ea aspiră către o altă viață; fascinată de chipul eroului legendar, își trăiește aievea fantasmele alături de el înaintând somnambulic către sacrificiul suprem pentru izbăvirea lui. Tânăra soprană Susan Anthony i-a dat Sentei toată candoarea, luminozitatea, exaltarea, amestecul de fragilitate și tumult ce o definesc. Vocea pură, cristalină și totuși densă, rezistentă, frazarea largă susținută de o vibrație interioară intensă, o
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
teatru" a învingătorului-învins echivalînd cu o lecție de morală căci e rezultatul unei exemplare loialități față de sine însuși, dar și față de cei pe care i-a condus la bine și la rău, față de prieteni cărora își permite să le ceară sacrificii, așa cum are grijă să le apere și vulnerabilitățile, față de noul venit pe care a avut răbdare să-l determine să descopere singur adevărata bucurie de a juca și spera împreună. Două ore și douăzeci de minute, "scorul" este urmărit cu
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
la fel de vechi și de rezistent ca și patriotismul tradiționalist. Literatura e plină de larma lui precum cîmpul de bătălie din Scrisoarea a III-a de bătutul ritmic în scările de lemn al călăreților lui Mircea. în locul acestei teme a luptei, sacrificiului și jertfei, ar fi timpul ca școala s-o așeze pe aceea a managementului și ecologiei moderne. A fi patriot trebuie să însemne a administra corect bunurile publice, a apăra habitatul de poluare, a conserva natura. Țara noastră e cea
Ce fel de patriotism cultivă școala by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16976_a_18301]
-
ambivalența sa, hospes/hostis, dezvăluie fantasma înghițirii, a devorării, a canibalismului. Să fii oaspete, înseamnă să te lași pradă unei disoluții a eului, ceea ce Derrida notează în legătură cu ospitalitatea absolută sau incondițională. Între logica darului și a contra-darului și cea a sacrificiului, există o legătură de complementaritate paradoxală. Derrida crede că ospitalitatea absolută sau incondițională "presupune o ruptură cu ospitalitatea în sensul curent, cu ospitalitatea condițională, cu dreptul sau pactul de ospitalitate". El vede în aceasta "o pervertibilitate ireductibilă". Povestea încearcă să
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
ruptură cu ospitalitatea în sensul curent, cu ospitalitatea condițională, cu dreptul sau pactul de ospitalitate". El vede în aceasta "o pervertibilitate ireductibilă". Povestea încearcă să figureze și să pună în scenă această constelație paradoxală a ospitalității, între propriul interes și sacrificiul de sine, pragmatism și utopie. Legea ospitalității pare să dicteze într-adevăr că ospitalitatea absolută trebuie să rupă cu ospitalitatea ca drept sau datorie, cu "pactul" de ospitalitate. "Ospitalitatea absolută pretinde ca eu să-mi deschid casa și să dau
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
Dumnezeu, cerându-i Acestuia îngăduința de a-i numi pe sfetnicii lui drept sfinți. În sfera semantică a termenului, se nominalizează ființe pământești, a căror structură sufletească a tins, în permanență, să gândească pe Cel Atotputernic, să-l slujească până la sacrificiu de sine. De aceea, în rândul sfinților, se află nume de pământeni cu puțină cultură, alții, cu studii teologice, în țară, în străinătate, alții, diriguitori de înalte prestații religioase ș toți însă convinși că în afara credinței, a Bisericii sau chiliei
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
contruiește locuri speciale? De ce e ocupate piețele de mafioți? De ce nu se gândește că vine Paștele și n-are unde vinde carnea proaspătă? Am și eu dreptul la un miel, la câte îndur de la ăștia! Să se construiască piețe de sacrificiu!" Va să zică, "piețe de sacrificiu"! Expresia trebuie reținută, măcar pentru că "piețele de sacrificiu" sunt de mult construite în România. Trăim, zi și noapte, într-o "piață de sacrificiu", mioritici sau nu, ciobănași sau oițe bârsane. Mai trebuie să aflăm cine sunt
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
e ocupate piețele de mafioți? De ce nu se gândește că vine Paștele și n-are unde vinde carnea proaspătă? Am și eu dreptul la un miel, la câte îndur de la ăștia! Să se construiască piețe de sacrificiu!" Va să zică, "piețe de sacrificiu"! Expresia trebuie reținută, măcar pentru că "piețele de sacrificiu" sunt de mult construite în România. Trăim, zi și noapte, într-o "piață de sacrificiu", mioritici sau nu, ciobănași sau oițe bârsane. Mai trebuie să aflăm cine sunt "ei" (cei care nu
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
gândește că vine Paștele și n-are unde vinde carnea proaspătă? Am și eu dreptul la un miel, la câte îndur de la ăștia! Să se construiască piețe de sacrificiu!" Va să zică, "piețe de sacrificiu"! Expresia trebuie reținută, măcar pentru că "piețele de sacrificiu" sunt de mult construite în România. Trăim, zi și noapte, într-o "piață de sacrificiu", mioritici sau nu, ciobănași sau oițe bârsane. Mai trebuie să aflăm cine sunt "ei" (cei care nu "construiește" și nu "gândește"). Evident, guvernul, parlamentul, primăria
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
la un miel, la câte îndur de la ăștia! Să se construiască piețe de sacrificiu!" Va să zică, "piețe de sacrificiu"! Expresia trebuie reținută, măcar pentru că "piețele de sacrificiu" sunt de mult construite în România. Trăim, zi și noapte, într-o "piață de sacrificiu", mioritici sau nu, ciobănași sau oițe bârsane. Mai trebuie să aflăm cine sunt "ei" (cei care nu "construiește" și nu "gândește"). Evident, guvernul, parlamentul, primăria. Cum televiziunile interactive sunt, la noi, abia la început, am pierdut ocazia să-i replic
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
cine sunt "ei" (cei care nu "construiește" și nu "gândește"). Evident, guvernul, parlamentul, primăria. Cum televiziunile interactive sunt, la noi, abia la început, am pierdut ocazia să-i replic cetățeanului indignat că, de fapt, gândirea sa este tipică "piaței de sacrificiu"! într-adevăr, cine ar trebui "să se gândească" și "să construiască" în România? Doar clasa politică? Doar cetățeanul? E drept că cei mai răi și mai nesimțiți dintre noi ajung să se cațere pe cele mai înalte piscuri. Dar ei
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
La câte întâlniri cu primarii, cu consilierii, cu deputații și senatorii au fost, pentru a-i lua de guler și a le cere socoteala? Câți s-au întrebat în toamnă, nu cu trei zile înainte de Paște, "unde sunt piețele de sacrificiu"? Câți sunt conștienți că votul dat, la stânga sau la dreapta, poate modifica însăși direcția în care se mișcă țara? Prea puțini, firește. Am pierdut capacitatea de a raționa de la mână pân-la gură. Dezastrele ecologice se succed în ritm apocaliptic, dar
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
dat, la stânga sau la dreapta, poate modifica însăși direcția în care se mișcă țara? Prea puțini, firește. Am pierdut capacitatea de a raționa de la mână pân-la gură. Dezastrele ecologice se succed în ritm apocaliptic, dar nici unul din locuitorii "pieței de sacrificiu" nu-și pune problema originii lor. "Fatalitate!" E tot ce poți citi pe chipurile lor prostesc-resemnate. Nimeni nu face legătura între nenorocirile din ultima vreme și centralismul înfiorător de stat. Oamenii care acum stau cu mâna întinsă, ajunși la mila
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
cu biberonul mieii pe care, apoi, la marginea drumului, am să-i belesc plin de avânt?" Nu știm - pentru că n-a avut cine să ne spună - unde se sfârșesc drepturile și unde încep îndatoririle noastre. Orbecăim într-o "piață de sacrificiu", plini de aplomb și de conștiința că ni se cuvine totul, obsedați de îndestularea imediată și de căpătuiala rapidă, fără să observăm că rolurile s-au inversat de mult. în copaci, printre frunzele încă fragede ale stejarilor din marginea drumului
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
Să faci ca aici să se petreacă ceva". Absența e un miraj ce se mistuie pe sine, provocînd, de la un anume grad de saturație, un protest al spiritului creator ce i se substituie, nu fără a o încorpora precum un sacrificiu care-l nutrește. Reinstaurarea plinului în gol reprezintă, așadar, programul liric al Irinei Mavrodin. E o tentativă, am putea spune, de remitologizare spontană, de restituție a materiei umane recuperate în urma exploziei desacralizante, reorganizate în sensuri simbolic-estetice. Sau, spre a recurge
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
uscat./ Singur m-am învinovățit pentru plaga de neînțeles din preajmă/ Pe care n-am izbutit s-o tămăduiesc sau să-i micșorez cuprinsul" (Turnul febrelor). Deoarece e convins că "apoteoza Răului va dura" și că ea îi va cere sacrificiul, Orfeul contemporan își întrevede ispășirea în impersonalizare (o sinucidere simbolică a eului orgolios): "aș vrea ca numele meu să nu însemne mai mult decît urmele unei păsări necunoscute, întipărite în pulbere/ ceea ce implor clipă de clipă e să mă pierd
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
acest tratament), atipic se manifestă atunci cînd emite judecăți de valoare. Cezar Baltag este unul dintre poeții care-l conving să se exprime limpede în acest sens: el e "poetul ce a înțeles cel mai bine sensul pascal al creației: sacrificiul și învierea" sau "...psalmii lui Cezar Baltag sînt - cred - pragul cel mai înalt al liricii noastre actuale de interpelare a lui Dumnezeu". Al. Cistelecan își învinge rezervele și chiar maliția cînd comentează volumele lui Alexandru Lungu, Ion Horea, Dan Damaschin
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
dl. Jospin a dat o lecție de luciditate, de realism și, mai ales, de curaj și de onestitate. Oricât de amară e pastila servită de premierul francez, trebuie să admitem că singura cale a integrării presupune enorme eforturi și enorme sacrificii ale românilor. A sosit momentul să renunțăm la imagini prefabricate privind datoriile altora față de soarta noastră. Trebuie, totodată, să renunțăm și la contrarul iluziilor deșarte. Să ne scoatem din cap scenariul degradant că lucrurile merg prost în România pentru că străinii
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
treptat, am ajuns la bloc, la Cluj, pentru că aici aveau ai mei niște oameni mai apropiați. De aici vine această ocrotire de care vorbeați, adică am fost protejat tocmai din această grijă pentru a apăra ceva cucerit cu foarte mare sacrificiu. Dacă o familie de țărani își ia lumea în cap, pleacă, practic, cu bocceaua și începe o viață nouă, pentru a asigura o origine socială sănătoasă copilului lor, aceasta înseamnă, de fapt, că au avut într-adevăr dorința, voința de
Ion Pop: "Criticul ideal este cel care trăiește textul" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15952_a_17277]
-
care-l juca pe rege să stăm amîndoi în grămada de bălegar filosofic/ sînt multe lucruri invizibile, mulți oameni, iar eu încă nu am învățat limba invizibilă/ mă așteaptă Uriel, îngerul căinței/ în această lume bună, cu sfinți, extaze, morți, sacrificii, timp, cu respirații sau rugăciuni,/ cu poeți, cu femei gravide. lume bună, minunată, de la Dumnezeu? (un epilog). Parodiat fiind, absurdul e aici, am zice, un absurd de gradul doi. De altminteri, poetul pare a se afla mereu, prin suprarealism, într-
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
ieșiți din școală, fără oferte copleșitoare, obișnuiți cu nevoia de profesor-ocrotitor, tinerii au îmbrățișat pătimaș genul promovat de Puric, ca și însuși modelul pe care îl recunosc în el. Devoțiunea înseamnă și o muncă imensă, programată și susținută, istoveală și sacrificii, despre care nu aveau habar pînă acum. Costumele a atras atenția că Pantonimia și Toujours l'amour nu au fost întîmplări sau accidente, că este nevoie de mentor, de model, de figuri carismatice care, de ce nu, să fanatizeze. Made in
Made in România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15611_a_16936]
-
răsucesc asemenea fierăriilor unui edificiu distrus de o explozie. Interesantă, didactic de morală, scena de la sfârșit. O actriță tânără care oscilează între o carieră rapidă, ușoară, prin mijlocirea unui impresar bogat, influent, și adevărata chemare a artei, cu mizeriile, lipsurile, sacrificiile ei... Ea se decide, deodată, după succesul avut într-o dublură efemeră, alegând drumul spinos, autentic, al artei. În momentul în care ia hotărârea aceasta, ea se află pe scena goală, după spectacol, înaintea teatrului pustiu. Amantul bogat (însuși Diavolul
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
-i stai la dispoziție ca unui musafir pe care tu l-ai chemat, și nu îl ții în prag. Cititorul profesionist citește pe îndelete, temeinic, indiferent de sentimentul pe care i-l procură lectura: plăcere, iritare, entuziasm, furie, indiferență". ...și sacrificiu liber consimțit "Cărților le-am sacrificat cinematograful, cealaltă mare pasiune a mea, teatrul, expozițiile, muzica și chiar multe meciuri de fotbal, călătoriile, weekendurile, plimbările prin Paris. Dar era o disciplină de viață liber consimțită pentru o emisiune care merita un
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
consimțit "Cărților le-am sacrificat cinematograful, cealaltă mare pasiune a mea, teatrul, expozițiile, muzica și chiar multe meciuri de fotbal, călătoriile, weekendurile, plimbările prin Paris. Dar era o disciplină de viață liber consimțită pentru o emisiune care merita un asemenea sacrificiu datorită satisfacțiilor considerabile pe care mi le-a adus. De n-ar fi fost decît mîndria de a ști că, încă de sîmbătă dimineața, Apostrophes se continua în librării..." De vineri după-amiază pînă vineri seară Apostrophes a fost singura emisiune
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]