15,319 matches
-
și poeți, prețuindu-i darurile alese, forța de exprimare, strălucirea, vitalitatea, bogăția și diversitatea ei, au celebrat-o în creațiile lor. Vasile Alecsandri spunea că limba noastră este: „tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”. Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română", iar harul poporului nostru a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La loc de cinste stă făuritorul limbii române moderne, genialul
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
Arabia din zilele noastre este evident și din mărturia lui Evhemer de Messina, discipol al școlii filozofice din Cirenaica, un bărbat de o vastă erudiție, care a trăit pe la anul 316 î.H, și care ne spune în istoria sa sacră Hera anagrafi despre „Arabia de la Oceanos”, numită și „Arabia Felix” și locuită de doi (daci), scyți, ocheaniți și panchei (peucini), o țară traversată de o mulțime mare de râuri, cu recolte abundente, avută de turme, de mine de aur, de
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
în piept lucrurile care nu prea erau comode atunci și cred că ai rămas la fel de viu ca pe vremea când discutam între noi. În ceea ce privește comunicarea pe care vrei s-o faci, voi fi foarte bucuros<footnote Comunicarea Eminescu și cugetarea sacră, ținută la Congresul Românilor de Pretutindeni, ROMFEST (16-20 sept. 1998, București). footnote>. Te rog s-o trimiți la vreme și anunță-mă ca să intervin pentru tine, nu în sensul unei protecții, tu n-ai nevoie de așa ceva, dar vor fi
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
Nedelcea. Interferențe spirituale. Craiova, Fundația Scrisul Românesc, 2002, p. 364-371. footnote>. A fost încântat de revedere, dar mai ales de tema susținută de mine la Congresul organizat sub deviza „românii de pretutindeni, un cuget și un spirit”: „Eminescu și cugetarea sacră”. După atâția ani de când nu ne-am văzut față la față, l-am așteptat, cu emoție firește, la intrarea în Muzeul Național de Istorie. El a venit cu o mașină, la baza scărilor l-au așteptat mai multe măicuțe, trecătorii
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
unei esențializări a Răului, ce se evidențiază în spatele decorurilor de carnaval, a jocurilor histriotice. Woland, "domnul Diavol", are o prezență barocă: ține în mână un baston cu o măciulie ce întruchipează un cap de pudel, la gât îi atârnă scarabeul sacru, are "mâna grea, ca de piatră, fierbinte ca focul", unul din ochii săi e negru aidoma morții și pustiului, altul verde asemeni vieții, culorile lor valpurgice inversându-se în cursul nopții. Rolul său e de necromant, psihopomp, specialist în știința
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
un scurt popas până la Îmbrățișarea sa cu Brigach, la ieșirea din orașul Donaueschingen, și mai departe, câteva sute de kilometri, Dunărea se Înfățișează lumii ca singurul fluviu european ce curge de la vest la est, croindu-și drum pe un pământ sacru, Încărcat, timp de milenii, cu osemintele strămoșilor tuturor țărilor pe care le scaldă. De la rimele lui Hesiod și până la „Romantica” lui Strauss, de la referirile istoricului și etnografului grec Strabon din Amaseia la poetul roman Publius Vergilius Maro, peste Dunăre se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
r t u r i s e s c g r e ș e l i l e , Închinându-se cu fața smerită la pământ. Sărbătoarea se Încheie cu u ra rea : „Leshana Habaa Birushalaim!” = La anul la Ierusalim!, promisiunea sacră de a ajunge În „Eretz Israel” = Țara Israelului, Țara străbună. Dintre războaiele Israelului a fost și RAZBOIUL DE YOM KIPUR, În 1973, când luptele au fost declanșate de Egipt și Siria chiar În cea mai mare sărbătoare a evreilor, de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
parfumul Îmbătător al L isabonei . Orașul te Învăluie din primul moment În care se deschide ușa avionului. Este ciudat, Însă pretutindeni totul pare să pulseze a viață, emană o grație și Îți induce o stare specială, apropiată foarte mult de sacru. Mă plimb printre clădirile Înalte, privesc cum vechiul se Împletește cu noul și Îmi țin respirația. Totul este agitat, Însă agitația emite o liniște de catedrală. Statuia lui Am avut un vis. Se facea că rătăceam În Lumea Oglinzilor Cea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de o limbă interioară, ci de o gheară de metal exterioară clopotului, acționată electric la ore fixe - îți pătrunde în ureche asemenea unui pumnal. La nivelul al doilea stă Kunigunde, de aceleași dimensiuni, acordată pe nota si. Kunigunde e clopotul sacru la Bamberg, căci el nu bate decât în ceasuri de nenorocire: în fiecare vineri la ora 19.00, când se crede că a murit Hristos ori atunci când moare episcopul sau Papa. Kunigunde e clopotul funebru. Dacă din greșeală sau intenționat
O poveste cu clopote by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10297_a_11622]
-
de Pergolese), Concerto pour deux mandolinet et cordes (de Antonio Vivaldi) și Concerto grosso no. 6 (de Giuseppe Torelli), s-a înfățișat ca o manifestare inițial primitivă, ulterior elevată a dragostei, cu acroșări intempestive ale unei simbolistici când profane, când sacre ori cu treceri abrupte de la comic la tragic, de la lirism la prozaic, de la poetic la narativ. în fond, am asistat la trei elegii erotice în care au dansat cu ardoarea și pasiunea proprie îndrăgostiților Marie-Agnes Gillot și Manuel Legris, Myriam
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
o culme măcinata mereu de viscolul păcatului până ce dispare definitiv. 1091. Orgoliul este supunerea oarbă în fața speranței. 1092. Trufia este un șomaj al gândirii. 1093. Banii sunt modul cum percepem lumea. În cazul de față fără nici o valoare spirituală sau sacra ci doar profana și mercantila. 1094. Absurdul este unică pată de culoare a adevărului absolut lăsată acestei lumi. 1095. Mânia este o notă dezacordata a gândului. 1096. Jocul este cauza pentru care viața este așa cum este fiindcă se joacă cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
troițelor la țiganca și cu ajutatul călugărilor care dormeau întrun vagon părăsit și un cosciug în frig și ploaie? NP: Am plecat în 2001 în Basarabia, la țiganca și de atunci m-am dus acolo în fiecare an, pentru o sacra misiune. Vagonul de care pomeniți nu era chiar părăsit. Până nu de mult fusese folosit de preotul Vasile Burduja drept biserică, unde se adună satul duminică la Sf. Liturghie, apoi a fost donat celor doi călugări. țiganca, este un loc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește-n cer pâinea și vinul Și-mbătat de sânge sacru Iuda-și ia din nou tainul. Mai sperăm la Înviere Din mizeria minciunii; Viermii-așteaptă în tăcere Să plătim tribut genunii... NEMURITORI, POEȚII De dincolo de lume naște cantul În rimele visate doar de îngeri; Poeții și-au săpat în vers mormântul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Gheorghe Grigurcu Sacrul reprezintă, o știm prea bine, una din temele cele mai generoase ale artelor plastice. Dar raportul sacrului cu acestea, cu plăsmuirile artei în genere se cuvine abordat într-o perspectivă mai profundă ce ne îngăduie a împărtăși gîndul că arta
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
Gheorghe Grigurcu Sacrul reprezintă, o știm prea bine, una din temele cele mai generoase ale artelor plastice. Dar raportul sacrului cu acestea, cu plăsmuirile artei în genere se cuvine abordat într-o perspectivă mai profundă ce ne îngăduie a împărtăși gîndul că arta, indiferent de subiectul, de orientarea, de mijloacele sale, poartă un mesaj sacral, care, dacă nu e manifest
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
genere se cuvine abordat într-o perspectivă mai profundă ce ne îngăduie a împărtăși gîndul că arta, indiferent de subiectul, de orientarea, de mijloacele sale, poartă un mesaj sacral, care, dacă nu e manifest, așa cum adesea se petrece, corespunde acelui "sacru camuflat" despre care vorbea Mircea Eliade. Dacă depășim atmosfera de altminteri sclipitorului spirit voltairian, pe cea a pozitivismului cu greoaie articulații caracteristic secolului al XIX-lea (o urmare a acestuia fiind psihanaliza), ca și nivelatoarea stihie marxizantă din veacul abia
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
către o libertate ce-și află sorgintea în ecuația subiectivă, intimă, a fiecărui artist cu opera sa poate fi coroborată și cu celebra definiție kantiană a frumosului drept "ceea ce place în mod universal fără concept". Dimensiune capitală a vieții religioase, sacrul se manifestă în cîmpul estetic prin înzestrarea obiectelor cu sensuri pe care nu le posedă lumea profană, cu o aură ocultă. Se instituie astfel o realitate aparte, radical diferită de cea curentă, ilustrînd o transcendență sui generis. Ia naștere un
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
hierofanie al operei lor, care ne dă prilejul "să contemplăm Invizibilul", să comunicăm cu "Misterul care li s-a revelat și pe care astfel ni-l împărtășesc" și nouă: "Lucrarea artiștilor, aici convocați, mărturisește strădania de a împămînteni însemnele Cerescului, Sacrului. A picta starea de extaz, momentul de iluminare, clipa Revelației. A-l aduce pe privitor în intimitatea Harului, a stării de Grație". Starea de spirit a poetului e, la rîndu-i, pietatea. Dacă maeștrii în cauză "se roagă pictînd", acesta mărturisește
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
săi: "Dumnezeu este în afara tuturor, nerămînînd în afară; este în toate dar necuprins de ele; este mai presus de toate, fără înălțare; este mai jos de toate, fără coborîre; este în toate și, totodată, deasupra tuturor". Astfel putem realiza că sacrul este extrinsec și în același timp intrinsec creațiilor artistice. Rezultatul, în cazul de față, îl constituie un șir de tălmăciri din graiul culorii și al formelor plastice închinate credinței în cel poematic, astfel încît să nu se producă o suspensie
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
la "realitatea absolută". Ca de obicei, maestrul Niculescu atinge, prin maxima simplitate a mijloacelor componistice, zone ale celei mai înalte spiritualități, cuvintele fiind doar forma ei "întrupată". Întregul colectiv coral-orchestral și, deopotrivă, dirijorul Horia Andreescu au excelat în redarea esenței sacre a acestei veritabile capodopere.
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
o culme măcinata mereu de viscolul păcatului până ce dispare definitiv. 1091. Orgoliul este supunerea oarbă în fața speranței. 1092. Trufia este un șomaj al gândirii. 1093. Banii sunt modul cum percepem lumea. În cazul de față fără nici o valoare spirituală sau sacra ci doar profana și mercantila. 1094. Absurdul este unică pată de culoare a adevărului absolut lăsată acestei lumi. 1095. Mânia este o notă dezacordata a gândului. 1096. Jocul este cauza pentru care viața este așa cum este fiindcă se joacă cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
troițelor la țiganca și cu ajutatul călugărilor care dormeau întrun vagon părăsit și un cosciug în frig și ploaie? NP: Am plecat în 2001 în Basarabia, la țiganca și de atunci m-am dus acolo în fiecare an, pentru o sacra misiune. Vagonul de care pomeniți nu era chiar părăsit. Până nu de mult fusese folosit de preotul Vasile Burduja drept biserică, unde se adună satul duminică la Sf. Liturghie, apoi a fost donat celor doi călugări. țiganca, este un loc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește-n cer pâinea și vinul Și-mbătat de sânge sacru Iuda-și ia din nou tainul. Mai sperăm la Înviere Din mizeria minciunii; Viermii-așteaptă în tăcere Să plătim tribut genunii... NEMURITORI, POEȚII De dincolo de lume naște cantul În rimele visate doar de îngeri; Poeții și-au săpat în vers mormântul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
2003, p. 110. footnote>. Despre problema avorturilor vorbește și marele ierarh al Bisericii noastre Sfântul Vasile cel Mare. El hotărăște că femeia care cu bună știință distruge fetusul, va fi pedepsită pentru crimă<footnote Pr. Prof. Dr. John Breck, Darul sacru al vieții, Edit. Patmos, Cluj-Napoca, 2001, p. 193. footnote>, arătând astfel în mod cât se poate de clar că avortul este fără în mod cert o crimă. Un alt mare dascăl al Bisericii Sfântul Ioan Gură de Aur consideră și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
a spus marele Pavel, vede lucruri nevăzute și aude cuvinte nerostite”<footnote Ibidem, 40, 9-12. footnote>. A interpreta Cântarea Cântărilor înseamnă a fi atras de Sfânta Sfintelor. Tăcerea fără imagini a acestui sanctuar reprezintă realitatea cea mai interioară a textului sacru a cărui unic scop este de a conduce sufletul spre uniune. Am văzut că Sfântul Grigorie vede în aceasta o pedagogie explicită indicată exact pentru acest scop<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]