460 matches
-
textual de ansamblu, respectiv (c) funcțiile textemelor în construcția câmpurilor referențiale și a sensului global. Totuși, înainte de aceasta, considerăm că ar fi util să grupăm cele 17 capitole ale cărții în câteva macro-cadre narative. Astfel, putem susține că în romanul sadovenian există șase asemenea unități, care se delimitează după criterii de ordin spațio-temporal (sau cronotopic, în terminologia lui Mihail Bahtin). Primul macro-cadru (capitolul I) este acela al "prezentului" narativ (România anului 1926) și el constituie o "ramă" a acțiunii propriu-zise, adică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
suntem capabili să o sesizăm abia retrospectiv, pe măsură ce luăm contact cu adevărurile fundamentale expuse de Domnu Stamatin, constă în "depășirea" tensiunii NEBUNIE vs. MOARTE prin proiecția sensului pe un plan superior: a fi de pe ceea lume nu înseamnă, în romanul sadovenian, nici "a fi nebun", nici "a fi mort", ci "a fi inițiat", a avea acces la adevărurile sacre care se refuză cunoașterii profane. 2.1.2. Din motive de spațiu, nu vom putea să analizăm la fel de amănunțit microarticularea tuturor textemelor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în secțiunea de față ne vom mulțumi să identificăm câteva dintre textemele proeminente ale romanului și să degajăm succint câteva dintre sensurile lor, care ne vor pregăti astfel terenul pentru explorarea modului de macroarticulare a câmpurilor referențiale. Revenind la textul sadovenian, e de semnalat că primul capitol/macro-cadru al romanului vehiculează încă trei texteme, chiar dacă mai dificil de sesizat. Primele două sunt camuflate în descrierea Magului străvechi de la care Domnu Stamatin pretinde că ar fi învățat calea "de a pătrunde nesilit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cu-aripile-ostenite, un alb și-un negru corb... Subt povara acestui semn al zilelor și nopților stătea orb, însă [4] numerele de aur continuau să clipească subt bolta frunții lui, scriind misterios timpurile [s.n.]." (pp. 9-10) Mai mulți comentatori ai operei sadoveniene au remarcat faptul că portretul Magului din Creanga de aur are la bază imaginea unui (alt) "preot bătrân", care se întâlnește în Strigoii lui Mihai Eminescu: Ajuns-a el la poala de codru-n munții vechi, Isvoară vii murmură și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fel zi și noapte de veacuri el stă orb, Picioarele lui vechie cu piatra-mpreunate, El numără în gându-i zile nenumărate, Și fâlfâie deasupra-i, gonindu-se în roate, Cu-aripile-ostenite un alb ș-un negru corb. Putem observa că fragmentul sadovenian e un "macro- textem" care preia punct cu punct toate elementele-cheie ale poemului. Rolul acestei reluări e dublu. Pe de o parte, prozatorul sugerează că, în ceea ce are mai profund, cunoașterea simbolică le este rezervată doar inițiaților, între care poeții
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
tabelul "astral" pe care îl schițează Domnu Stamatin: [5] Luna - Mercur - Venus - Soarele; Mart - Joe - Saturn - Luna; Mercur - Venus - Soarele - Mart; Joe - Saturn - Luna - Mercur; Venus - Soarele - Mart - Joe; Saturn - Luna - Mercur - Venus; Soarele - Mart - Joe - Saturn Deși majoritatea exegeților sadovenieni nu au acordat prea mare importanță acestei scheme, recenta interpretare a lui Cernătescu 415 a subliniat importanța acestui "Tabel al orelor planetare", "prezent în toate manualele de magie populară (grimoare), precum celebra Clavicula Solomonis". La un prim nivel, tabelul desemna
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
astrologului și al magului de altădată" (p. 11). Totuși, dincolo de acest sens de suprafață, Cernătescu identifică în tabelul lui Stamatin și un "plan secund, esoteric", care trimite la Kabbala (cu precădere la Sepher Ietzirah, "Cartea Creațiunii"). În această accepțiune, tabelul sadovenian, pe care kabbaliștii creștini l-au denumit "Schiță hermetică a Totului-universal", comportă, în viziunea exegetului, o "finalitate magic aplicativă": el "funcționează [...] aici ca o punere în abis a operațiilor numerice cu operatori literali [...], care, corect înțelese, [...] îl pot pune pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
numesc "prolepsă", adică o relatare a unui eveniment viitor. Acest eveniment se va desfășura - aflăm din capitolele următoare - întocmai cum a fost prezis, fără nicio abatere de la scenariul tipic al inițierii. Așadar, replica Magului este, aidoma altor "ziceri" din romanul sadovenian, un "discurs anticipat" care funcționează ca un "discurs repetat", iar acest fapt relevă un aspect definitoriu atât pentru organizarea lumii descrise în carte, cât și pentru construcția textului care îi dă naștere. 2.4. Capitolele IV-XV conturează cel de-al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Astfel, primele trei câmpuri menționate (EPISTEME, ETHOS și ZOON) se grupează în jurul polului BINE, între-o ordine descrescătoare, care "coboară" de la cunoașterea în profunzime a tainelor universului (EPISTEME) până la deplina inconștiență de sine (ZOON). 3.1.1. În ansamblul romanului sadovenian, câmpul referențial EPISTEME este ilustrat de către personajele care cunosc misterele universului, în special "secretul" crengii de aur (= faptul că, dincolo de numeroasele sale forme fenomenale, divinul are o unitate de substanță, accesibilă doar inițiaților). În această situație se află Domnu Stamatin
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
această dată, le vom prezenta ultimele trei în ordine inversă, adică "urcând" de la pragul existențial al instinctelor (BROTÓS) către nivelul deplinei conștiințe de sine (DOGMA). 3.2.1. Astfel, câmpului referențial al animalelor (ZOON) i se opune, în lumea romanului sadovenian, CR al oamenilor (BROTÓS). Am optat pentru acest termen (inspirat de un comentariu al lui Coșeriu 423) deoarece, în universul narativ al Crengii de aur, majoritatea muritorilor - excepție fac, desigur, aceia din câmpurile EPISTEME și ETHOS - renunță la natura lor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ușor să dovedesc că proclet și treclet e numai cel care a stricat legea, căzând în rătăcirea lui Arie. Mai curând socotesc frate al meu un închinător al lui Mahomet decât pe un iconoclast." (p. 92) 3.3. Lumea romanului sadovenian se structurează, așadar, în funcție de șase câmpuri referențiale. Totuși, ar fi greșit să deducem de aici că sensul de ansamblu al romanului ar consta (doar) în articularea cuantelor și/sau a câmpurilor referențiale. În realitate, sensul nu rezidă în "unitățile" semantico-referențiale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
desface și amăgirea care se numește trup. Dar ceea ce e între noi acum, lămurit în foc, e o creangă de aur care va luci în sine, în afară de timp." (p. 145) Mai mult, metafora citată ne revelează nu doar sensul ficțiunii sadoveniene (iubirea este o "creangă de aur", un instrument spiritual universal de a transcende trupul, spațiul și timpul), ci și modalitatea prin care textemele, în calitate de cuante referențiale, pot contribui la construcția sensului "poetic" al unui text și la creația de lumi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
până acum, ideea unității de substanță a doctrinelor mitico-religioase apare și la Sadoveanu (inclusiv sub forma specifică a analogiei între Iisus, Mithra și Osiris, care formează obiectul unor capitole speciale în cartea antropologului englez 427). Totuși, unii dintre exegeții operei sadoveniene 428 au înclinat să creadă că prozatorul român nu a cunoscut lucrarea lui Frazer, nici măcar ediția ei abreviată, tradusă în limba franceză de către Lady Frazer în 1923. Această ipoteză a devenit improbabilă odată cu apariția recentei interpretări a lui Cernătescu, care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
relația dintre Frazer și Sadoveanu se prezintă ca o filiație sau ca o simplă coincidență culturală, important e de reliefat aici originalitatea prozatorului român. 3.4.2. Comparat cu mitul "canonic" din reconstituirea lui Frazer, textemul-simbol își relevă, în romanul sadovenian, cel puțin două sensuri inedite. Pe de o parte, creanga de aur nu mai este un obiect (vâscul sau alt arbore), ci o stare dotată cu proprietăți magice (iubirea); pe de altă parte, "regele-profet" pe care îl "ucide" Breb nu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
funcționând ca un fel de "punere în gardă", ca o "evocare" anticipată/proleptică a înțelepciunii Domnului Stamatin și, nu mai puțin, a "filozofiei" crengii de aur. 4.1.2. Pe de altă parte, e de remarcat și că, în cadrul operei sadoveniene, textemul [2] evocă nu doar o "sintagmă", ci un întreg sistem de semne (acela al limbii române). Aceasta se întâmplă deoarece a fi (venit) de pe ceea lume se numără printre puținele texteme diasketice (românești/"neaoșe") prezente în roman, care altfel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
discursului repetat" diseminate în Creanga de aur, într-o lume a repetiției, în care totul e deja prescris, iar divinitatea înlătură cu anticipație orice "accident" în ordinea lumii. Acesta constituie, credem, unul dintre cele mai subtile procedee ale artei narative sadoveniene, un procedeu greu de sesizat și de explicat altfel decât din perspectiva unei lingvistici a "discursului repetat". 4.3. Nu mai puțin importantă e, pentru textemele din Creanga de aur, relația dintre semne și "cunoașterea lucrurilor", care se concretizează mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că un muzician, un creator de atmosfera, un analist al sufletelor impenetrabile, un dramaturg în proza, un cunoscător al individului și al colectivității, al grupurilor arhaice și al societății moderne, un înțelept oriental, vorbind în pilde” (George Călinescu). * Temele creației sadoveniene: 1. Viața satului românesc tradițional, cu oamenii și valorile sale reprezentative În discursul de recepție la Academia Română autorul mărturisea “Țăranul român a fost principalul meu erou”. Țăranul lui tipic este moldoveanul de la munte, cu viața aspră, dar suflet cald (evocat
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
Bordeienii din volumul Dureri înăbușite; Hanu-Ancuței (în care cele nouă povestiri conturează o lume arhaica, povestitorii sunt țărani care retrăiesc întâmplări de demult, din vremea veche și care au plăcerea spunerii ceremonioase, a istorisirii unor întâmplări petrecute în locuri specific sadoveniene: hanul, moară, crâșma); Baltagul (român ce ilustrează viață grea a țărânilor de la munte, oieri sau tăietori de lemne, care-și duc traiul într-un spațiu pastoral mioritic, conducându-se după rânduieli nescrise, după legi și credințe strămoșești). Nicolae Manolescu îl
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
infinite, operă lui însăși e o țară pe care o străbatem mereu, uimiți de splendoarea și de ineditul ei”. Opere reprezentative : Țară de dincolo de negura, Împărăția apelor, Valea Frumoasei. * Stilul S-a spus că cea mai mare calitate a scrisului sadovenian ar fi stilul său; George Călinescu socotea că el a creat o limbă „artificială , numai a lui, pe care, însă, daca sar scula din morți, Ștefan cel Mare ar înțelege-o”. Tudor Vianu a urmărit-o metodic și a explicat
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
pe care, însă, daca sar scula din morți, Ștefan cel Mare ar înțelege-o”. Tudor Vianu a urmărit-o metodic și a explicat toate mecanismele ei de a recrea universul evocat, numai prin magia cuvântului.. Limba literară din întreaga creație sadoveniana are o puritate pe masura măreției spirituale a personajelor sale, desi notele de umor țărănesc și rafinamentele descriptive nu lipsesc. * Mihai Sadoveanu, hic et nunc - anul de grație 2009 ” E-n fața mea, cu părul din flăcări de zăpadă, cu
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
viață din ceea ce atacă viața." Imputării de lipsă de stil, ce i s-a adus adesea romancierei, Streinu îi răspunde cu o maximă-paradox: "... e un stil propriu materiei neorganizate pe care o cercetează." Vladimir Streinu a cercetat critic întreaga operă sadoveniană, privită în detaliu și din perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: "Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
propriu materiei neorganizate pe care o cercetează." Vladimir Streinu a cercetat critic întreaga operă sadoveniană, privită în detaliu și din perspective panoramice, neezitând să proclame geniul scriitorului. Profunzimea unor judecăți egalează în pătrundere intuiția călinesciană: "Sub felurimea și bogăția operei sadoveniene, la mai mare adâncime decât formele ei aparente sau deshumabile cu ușurință, zace stratul granitic al clasicității scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor nedeslipit de natură, eposul istoric, arhaitate și viață primogenă, toate aceste aspecte de conformație literară există în adevăr
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
aceste aspecte de conformație literară există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii." Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: Te vei simți ieșit din beciuri umede, la lumina soarelui, vei crește ascuns contemplând spectacolul epic al virtuților strămoșești, te vei lăsa în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
jocului secund"" (Augustin Pop, Numele proprii în poezia lui Ion Barbu), numele cu funcție euristică, modelatoare (Marica Pietreanu, Probleme de onomastică literară), relația nume-personaj, tehnica producerii sensului" prin care numele să poată impune personajul (Victoria Moldovan, Relația nume-personaj în opera sadoveniană), variante izomorfe, onomatopeice, trunchieri și combinații fanteziste ale numelui în literatura pentru copii (E. Lucaci, Considerații cu privire la numele proprii în literatura pentru copii). Înțelegând relația dintre sensul literar al numelui și semantica textului ca una de dependență bilaterală în sensul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
octombrie 2006 - „Inegalitatea Cauchy-Buniacowsski-Schwarz în rezolvarea problemelor de minim geometric” = Simpozion Național cu Participare Internațională, Voineasa, 21- 22 octombrie 2006 - „Matematică - între tradiție și inovație” = Sesiune Națională de Referate și Comunicări Metodico-Științifice, Craiova, 8-10 decembrie 2006 - „Vânătoarea și pescuitul, pasiuni sadoveniene” = Sesiune Națională de Comunicări Științifice, Pașcani, 23 ianuarie 2007 - „Singurătatea - o provocare a mileniului III” = Simpozion județean, Bacău, 25 mai 2007 - „Matematică și sport” = Simpozion Județean, Român, 9 iunie 2007 - „Curbe rectificabile” = Sesiune de Comunicări metodico-științifice a profesorilor din județul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]