533 matches
-
lui Nicolae Costin 67 și un fragment care se inspiră din diferite surse medievale, alăturându-le altor fragmente din cărți populare, Costea Dascălul oferea în limba română un izvor productiv pentru imaginarul animalier: apar în aceste texte și inorogi, și salamandre, și alte făpturi mitice, plasate însă în geografii care se pretindeau și uneori chiar erau reale. Interesul pentru astfel de texte era în plină creștere în epoca lui Cantemir. Europa nu ieșise încă de sub mirajul descoperirii unor teritorii noi, cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
buclucașă, București, 1958 (în colaborare); Jurnalul Annei Frank, pref. S. Damian, București, 1959; Pagoda vieții veșnice (Culegere de povestiri ale scriitorilor chinezi), pref. Sanda Radian, București, 1959 (în colaborare cu N. Bocunescu); Karel Capek, Opere alese, vol. I: Război cu salamandrele. Hordubal, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, 1961 (în colaborare cu Mihai Pop); Jan Drda, Orășelul de pe coline, pref. Georgeta Horodincă, București, 1961 (în colaborare cu Ihor Lemnâi); Maxim Gorki, Viața lui Klim Samghin, II, București, 1961 (în colaborare cu Demostene Botez
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
și Mihail Sadoveanu. SOROHAN, Elvira. Nevoia de elocință. În: România literară, 38, 9-15 nov. 2005, nr. 44, p. 3. SOROHAN, Elvira. Un roman al ecologiei umane. În: România literară, 38, 24-30 aug. 2005, nr. 33, p. 26. Despre Război cu salamandrele de Karel Čapek. SOROHAN, Elvira. Adriana Georgescu la Universul literar. În: Jurnalul literar, 17, ian.-mart. 2006, nr. 1-6, p. 1, 22. Adriana Georgescu a ținut rubrica cinematografică sub pseudonimul Adriana Nicoară. SOROHAN, Elvira. Călinescu și artefactul epistolar. În: Convorbiri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pecete domnească. SOROHAN, Elvira. Mai bine mai tîrziu decît niciodată. În: Convorbiri literare, 149, apr. 2015, nr. 4, p. 52-55. I. Oprișan. Asaltul cetății. Dosarul de Securitate al lui G. Călinescu. București: Saeculum I.O., 2014. SOROHAN, Elvira. Război cu salamandrele, un roman al ecologiei umane. În: Fantastica, Primăvara 2015, nr. 1, p. 7-9. Text preluat din România literară (38, nr. 33, 24 aug. 2005, p. 6), publicat cu titlul Un roman al ecologiei umane. Disponibil la adresa: URL: http://fantastica.ro
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee folosit ca vas pentru lichide tipări (a) - a îndesa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se profilează, lângă paharul cu otravă, poetul. Pretextul e în fond wildean, detectabil în Portretul lui Dorian Gray. Vizualizarea, plastica imaginii relevă în alte pagini nostalgii de vechi „zugrav” - cu trimiteri la Rembrandt și El Greco. Într-o fântână părăsită foiesc salamandre: niște „balauri mici, cu ochi de drac roșu, cu pielea umedă, pătată de armonia monotonă a bălțăturilor galben-roșcate pe fond de smoală neagră” (Primăvara sălbatică). Icoane șterse „îmbracă pereții cu nuanțe de aur rece”, turnurile unui castel se desenează în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
folosind lumina unui laser modulată conform regulilor gramaticale și sintaxei descoperite de aceștia. Astfel, folosind practic frecvențele de rezonanță corecte ale A.D.N., s-a putut transfera informația cuprinsă din A.D.N.-ul unei broaște în A.D.N.-ul unei salamandre, ori s-au putut repara deteriorările produse de razele X în A.D.N.-ul celulelor. Acest fapt - posibilitatea reparării A.D.N.-ului - constituie deja o mare descoperire, de importanță medicală deosebită. Mai mult decât atât, chiar limbajul vorbit poate fi
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Agenției pentru Proiecte și Cercetări Avansate în Apărare din Arlington se încearcă modificarea metabolismului soldaților în scopul supraviețuirii fără somn și alimente timp de o săptămână, posibilitatea opririi sângerarărilor prin focalizarea mentală asupra rănii sau posibilitatea regenerării membrelor amputate, similar salamandrelor. Până acum tehnologiile au fost folosite pentru controlul mediului. În prezent s-a început folosirea tehnologiilor pentru a îmbunătăți performanțele umane. Mintea noastră, memoria, metabolismul, personalitatea și chiar și descendenții noștri ar putea fi țintele unor îmbunătățiri. Cercetătorii din Arlington
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
viziunea unei făpturi groaznice, “la chip ca șopârla, însă cu mult mai mare și mai groasă”, care mânca jăratec. “Foamea în mață (scornindu-i-se)”, Hameleonul mănâncă și el, lacom, jăratec (simbolul focului mistuitor al lăcomiei) fără să bănuiască consecințele. Salamandra îl sfătuiește să bea, pentru a stinge “mare arsura mațelor”, ouăle șarpelui numit “ohendră”. însă răul proliferează grotesc în măruntaiele Hameleonului și “embrionați puii ohendrei după a lor fire pântecele îi fărâma și, pentru ca în lumină să iasă, vintrele îi
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
la descărcatul vapoarelor. Înscrierea lui Vasile Preotul Vasilescu din Vălenii de Munte. I-am dat un pahar de apă în ziua de 1 Sept. la minister, când murea de sete. Bul. Ferdinand 44 bis Nicolae P. Simonide. Glicerofosfat de calciu salamandra (foc) mărgărintarul (roua căzută în scoici) cristalul (ghiață comprimată) Sirenele foenixul magia neagră Femeia poate trece prin mai multe iubiri; la fiecare iubire nouă se reînoiește, ca luna. Trecutul este ca un drum lung în marginea căruia am lăsat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
privi lumea printr-un ochean care o face miraculoasă. De altfel, poeta mărturisește într-o Baladă-autoportret că descinde dintr-o țară de basm. Dacă tematica ancestralului se concentrează reprezentativ în Părinții (1983) și în Casa cu greieri (1984), volumul Grădina Salamandrei (1987) sintetizează paradigmatic poezia extazului vital și a elanului ascensional al spiritualizării și al absolutului. Cartea, constând dintr-un singur poem, are o construcție care ea însăși induce acest sens al depășirii particularului și mundanului. Lumină din iubire (1997) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
să creeze ambianța de intimitate și de ritual propice comunicării-comuniune. SCRIERI: Ochiul de basm, pref. Gheorghe Tomozei, București, 1981; Lemn de sticlă, pref. Eugen Simion, București, 1982; Părinții, București, 1983; Casa cu greieri, București, 1984; Planeta bunicilor, București, 1985; Grădina Salamandrei, pref. Al. Piru, București, 1987; ed. Pitești, 1999; Copacul cu stele, București, 1991; Lumină din iubire, Pitești, 1997; Umbra. Poeme pentru părinți, Pitești, 2001; Îngerii, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Două volume de versuri, LCF, 1981, 51; Carolina Ilica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288489_a_289818]
-
Tropidonotus tesselatus Laur, Tropidonotus natrix L. și Coluber atrovirens Schinz). Ca și de Amfibii, anume: Brotacul (Hyla arborea L.), Broasca de apă (Rana esculenta L.), Broasca de iarbă (Rana temporaria L.), Broasca râioasă (Rana bufo L.), Șolimândriță (Bombinator igenus Merr., Salamandra maculosa Laur.), Faptul (Triton palustris L., și Triton vulgaris L.) Mai putem vorbi despre bogăția apelor noastre de munte în care găsim din destul specii de Pești pe care locuitorii satului îi prind cu undița, ba uneori cu mijloace nepermise
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
că acel cap se află În România, nu În Basarabia. Să presupunem că domnul Martinez ar dori să găsească Basarabiei un cap pe undeva prin Răsărit. Se Înșeală din nou. Natura are și acum un model: tritonul, un fel de salamandră căruia, În stadiu embrionar, nu de adult, i se poate grefa un alt cap și chiar mai mult. Numai că himera obținută va trăi numai dacă bucățile componente sunt cam la fel de mari; iar Basarabia e cumplit de mică În raport cu celălalt
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a ciclurilor naturii, dominată însă de ezitare, de abstragere din cotidian, rar „luminată de un gând liniștitor” (Emil Giurgiuca). Înrâurit de Ion Barbu, pornind din filonul ilustrat de Riga Crypto și lapona Enigel și de Uvedenrode, pare să fie Poemul Salamandrei (1971), volum ce cuprinde un unic, lung poem, în trei părți (Zvon, Salamandra și Bietul dor), fragmentate tipografic de punerea în pagină, în secvențe de câteva strofe fiecare, lectura fiind astfel ritmată, în mod fast, prin pauze obligatorii ce stimulează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
de un gând liniștitor” (Emil Giurgiuca). Înrâurit de Ion Barbu, pornind din filonul ilustrat de Riga Crypto și lapona Enigel și de Uvedenrode, pare să fie Poemul Salamandrei (1971), volum ce cuprinde un unic, lung poem, în trei părți (Zvon, Salamandra și Bietul dor), fragmentate tipografic de punerea în pagină, în secvențe de câteva strofe fiecare, lectura fiind astfel ritmată, în mod fast, prin pauze obligatorii ce stimulează iscodirea sugestiilor propuse de text. Rezultă un fel de litanie în tonalitatea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
de câteva strofe fiecare, lectura fiind astfel ritmată, în mod fast, prin pauze obligatorii ce stimulează iscodirea sugestiilor propuse de text. Rezultă un fel de litanie în tonalitatea și cu recuzita descântecului popular, în versuri scurte, cu rimă uneori căutată. Salamandra („Lacerta salamandra salamizah”, precizează, cu ironic-afectată pedanterie, poetul) comportă o valoare simbolică multiplă, reunind contrariile, mediul acvatic și combustia. La S. ea revine obsesiv, în imagini de viermuială, conotând teluricul și umidul, tina sau mâlul cleios, pe care le animă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
strofe fiecare, lectura fiind astfel ritmată, în mod fast, prin pauze obligatorii ce stimulează iscodirea sugestiilor propuse de text. Rezultă un fel de litanie în tonalitatea și cu recuzita descântecului popular, în versuri scurte, cu rimă uneori căutată. Salamandra („Lacerta salamandra salamizah”, precizează, cu ironic-afectată pedanterie, poetul) comportă o valoare simbolică multiplă, reunind contrariile, mediul acvatic și combustia. La S. ea revine obsesiv, în imagini de viermuială, conotând teluricul și umidul, tina sau mâlul cleios, pe care le animă cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
animă cu o fervoare colcăitoare. Nuntirea, fecundația și germinația, petrecute la limita dintre elementele neînsuflețite (noroiul etc.) și viață (larvară, dar orgiastică totodată), prilejuiesc imagini poetice alunecoase, uneori șocante, deseori tulburătoare. Modelul barbian nu l-a „sufocat” pe emul, Poemul Salamandrei având un sunet propriu: „Din soare curat / Și nedeocheat / De flori și jivine, / De-a nopții stihine./ O, zărilor, zări, / Aprinse chemări, / Rostiți să vină / Din vis și lumină/ Cel Mire-nsetat/ De-ntâi sărutat/ La plaiul de Jos/ La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
Cel Mire-nsetat/ De-ntâi sărutat/ La plaiul de Jos/ La pieptul duios, / La inima sfântă/ Ce geme, pământă!” SCRIERI: [Versuri], în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 204-210; Cântec pe zare, pref. Vlaicu Bârna, București, 1969; Poemul Salamandrei, București, 1971. Traduceri: Sütő András, Biruință în zori, București, 1949. Repere bibliografice: Valentin Strava, în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 203 ; Dumitru Micu, „Cântec pe zare”, RL, 1969, 39; Virgil Gheorghiu, „Cântec pe zare”, VR, 1970, 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
Sütő András, Biruință în zori, București, 1949. Repere bibliografice: Valentin Strava, în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 203 ; Dumitru Micu, „Cântec pe zare”, RL, 1969, 39; Virgil Gheorghiu, „Cântec pe zare”, VR, 1970, 4; Camil Baltazar, „Poemul Salamandrei”, VR, 1972, 3; Nae Antonescu, „Poemul Salamandrei”, ST, 1972, 4; Vlaicu Bârna, Valentin Strava, RL, 1984, 14; Micu, Scurtă ist., II, 372. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
Repere bibliografice: Valentin Strava, în Poeți tineri ardeleni, îngr. Emil Giurgiuca, București, 1940, 203 ; Dumitru Micu, „Cântec pe zare”, RL, 1969, 39; Virgil Gheorghiu, „Cântec pe zare”, VR, 1970, 4; Camil Baltazar, „Poemul Salamandrei”, VR, 1972, 3; Nae Antonescu, „Poemul Salamandrei”, ST, 1972, 4; Vlaicu Bârna, Valentin Strava, RL, 1984, 14; Micu, Scurtă ist., II, 372. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
de Trebizund de J. Offenbach. Tot atunci, a tălmăcit libretul operetei Giroflé-Girofla de Ch. Lecocq. În 1880, a transpus în românește libretul scris de Fr. Zell și R. Gené pentru opereta Fatinița a lui Fr. Suppé. A mai tradus Corabia Salamandra de Ch. de Livry, Deforges și A. de Leuven, Domnu’ Choufleury de Saint-Remy și Martira de A. d’Ennery și Ed. Tarbe Des Sablons. Fără a avea strălucire, tălmăcirile sale sunt plastice și scutite de prezența unor neologisme stridente. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
jos, cu atât mai mare distracția. - Hai să ieșim de aici! Îmi cerea Rosamund. Se plângea de fumul grătarelor. Îi Înțepa ochii. Dar, de fapt, nu putea Îndura scenele de torturare a homarilor. Când ne găseam În Hampshire și vedea salamandre pe drum, le culegea și le depunea În locuri diferite. Îi atrăgeam atenția: - S‑ar putea să nu dorească să fie acolo unde le pui tu. Era urât din partea mea că o tachinam În legătură cu impulsurile ei de milă. Duioșia e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
poți stăvili, morții te asaltează. Ce‑ar fi spus Ravelstein despre duioșia lui Rosamund? „Delicatețe feciorelnică.” Dând, poate, a Înțelege: „E o ființă sentimentală și trebuie lăsată În voia ei. Chestiunile astea trebuie gândite bine de fiecare adult. Cât despre salamandrele roșii, cred că le‑ar sta mai bine Într‑un sos de spaghetti.” La Saint Martin am locuit Într‑o casă cu etaj la capătul mai jos, estic, al golfului. Parterul era ocupat de o familie din nordul Franței care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]