3,649 matches
-
oarecare contradicție între inflexibilitatea moralistului și ideile de toleranță și democrație pe care le propagă. Polemicile nu mai sunt deloc cordiale în cărțile apărute după 1989. Revoluția l-a găsit pe P., cum singur spune, „interzis ca scriitor, șomer ca salariat și suspect ca individ în societate”. Această condiție i-a radicalizat și mai mult spiritul. Un stil al urgenței și o retorică, bine controlată, a avertismentului. Scriitorul, care publicase între timp două romane, își revede, acum, în libertate, eseurile vechi
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
18 Brumar al lui Ludovic Bonaparte”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 8, Editura Politică, București. Marx, K. (1962), „Contribuții la critica economiei politice”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 13, Editura Politică, București. Marx, K. (1966), „Munca salariată și capital”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol.1, Editura Politică, București. Marx, K. (1967), „Critica Programului de la Gotha”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Marx, K., Engels, Fr. (1958), „Despre religie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
18 Brumar al lui Ludovic Bonaparte”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 8, Editura Politică, București. Marx, K. (1962), „Contribuții la critica economiei politice”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere, vol. 13, Editura Politică, București. Marx, K. (1966), „Munca salariată și capital”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 1, Editura Politică, București. Marx, K. (1967), „Critica Programului de la Gotha”, în K. Marx, Fr. Engels, Opere alese, vol. 2, Editura Politică, București. Marx, K., Engels, Fr. (1958), „Despre religie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
episodic sau impersonal. Suntem singuri, și toate mecanismele sociale ale pieței ne solicită instituțional singurătatea pentru a o face publică. Munca și ocupația între flexibilitate și standardizare Astfel de stări devin și mai evidente când avem în vedere universul muncii salariate și al ocupației. Din perspectivă individuală, societatea industrială a consacrat familia și ocupația ca axe constitutive ale vieții. Viața de familie și viața de muncă erau cele două sfere ale petrecerii vieții și ale identității individuale din care erau deduse
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a consacrat tipuri distincte ale relațiilor de gen. Practicile și pozițiile sociale care le corespundeau încă le putem recunoaște cu ușurință. În domeniul muncii, pozițiile bărbaților s-au asociat cu o serie de avantaje, cum ar fi: angajarea în munca salariată extrafamilială, venituri mai mari, acces mai liber la educație. Nici în domeniul relațiilor de putere bărbații nu au stat mai rău. Ei au controlat mijloacele principale ale puterii instituționalizate (e.g. statul și armata) și au ocupat pozițiile privilegiate ale conducerii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt preluați de grădinițe (uneori și mai devreme, în cadrul creșelor), iar apoi, până la vârsta maturității, se află în școli, astfel că socializarea este tot mai mult instituționalizată în organizații extrafamiliale. Tot mai multe femei sunt angajate în forme ale muncii salariate, urmându-i și uneori chiar depășindu-i pe bărbați. Fiecare familie este asociată cu un set de corporații și fiecare dintre noi intrăm zilnic, ca persoane, în relații cu multiple corporații. Sigur că un astfel de proces are propria istorie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
detașată de celelalte, ci una implicit realizată prin crearea celorlalte funcții. După și odată cu revoluția industrială, producția economică a început să fie separată de familie, mutată în fabrică sau în birouri de producție. Bărbații s-au angajat pe calea muncii salariate, femeile s-au limitat la activitățile casnice, iar copiii au început să frecventeze obligatoriu școala primară. Ilustrativă pentru această tendință este schimbarea ce s-a produs ca urmare a industrializării în structura ocupațională a bărbaților. Gospodăriile familiale centrate pe activități
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și un proces invers, mai ales în perioade de transformări radicale, cum sunt cele din perioada tranziției postcomuniste. Schimbarea regimului politic și a drepturilor de proprietate a coincis cu o cădere dramatică a întreprinderilor economice și a angajării în munca salariată, a serviciilor oferite familiilor și copiilor. În consecință, s-a produs fie o migrație dinspre mediul urban spre cel rural (circa 2-3% din populația urbană), odată cu dezangajarea din munca industrială și cu constituirea de gospodării rurale bazate pe regulile economiei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stat oferite familiilor. Acestea nu sunt însă altceva decât excepții de la regulă, un gen de „efect colateral” al tranziției economice. La noi, fenomenele au dispărut pentru a lăsa loc unei noi piețe a muncii, bazată pe migrația tradițională spre munca salariată, realizabilă în țară și, în proporții considerabile, în străinătate, angajând în aceeași măsură bărbați și femei, și unei noi piețe corporatiste a serviciilor pentru familii. Dacă în fazele timpurii ale industrializării un loc de muncă se obținea prin relații familiale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sentimental, sacrificial și comunalizat al ordinii familiale feminizate. Modul industrial de producție a separat munca salariată de activitățile casnice, în așa fel încât diviziunea naturală a sexelor s-a asociat cu o diviziune socială a rolurilor între bărbații destinați muncii salariate și femeile destinate dependenței de veniturile bărbaților, întrucât responsabilitățile lor casnice nu aveau nici o recunoaștere pecuniară și cu atât mai puțin socială. Și unii, și celelalte munceau. Totuși, doar primii erau remunerați, pe când celorlalte li se rezerva „libertatea” dependenței. O
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
eliberare a familiei de tradițiile moștenite. Abia în prezent o opțiune fundamental egalitară a societății industriale trece de zidurile redutei familiale, pentru a o detradiționaliza și a face în așa fel încât partenerii cuplului să fie egali. Diviziunii dintre munca salariată și cea casnică i se substituie tentative și uneori chiar rezultate de conciliere în familie între soții și soțiile care acceptă să fie concomitent și împreună atât salariați, cât și lucrători casnici. Dependenței feminine din cadrul mariajului i se substituie angajarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a-i releva modul de constituire, trebuie să ne reîntoarcem iarăși în timp. Evadarea din trecut ar fi posibilă? Când organizarea economică a producției și reproducției s-a desprins de gospodăria familială pentru a consacra corporațiile societății industriale și munca salariată, familia extinsă a făcut loc familiei nucleare, iar în cadrul acesteia a apărut diviziunea sexuală a muncii dintre bărbatul-lucrător industrial și femeia-lucrător casnic. Adăugând acestei diviziuni moștenirea culturală tradițională a rolurilor atribuite femeilor și bărbaților, obținem o distribuție ierarhică a pozițiilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
își reia activitatea în publicistică, iar în 1966 debutează editorial cu Viața lui Alexandru Macedonski (Premiul Academiei Române). Îi urmează Opera lui Alexandru Macedonski (1967). În 1969 a fost reabilitat juridic. După reintrarea în viața civilă, n-a mai fost niciodată salariat al vreunei instituții culturale sau de alt tip. Uniunea Scriitorilor i-a premiat două cărți, Introducere în critica literară (1968) și Hermeneutica lui Mircea Eliade (1980; tradusă și tipărită în 1981 la Paris de Editura Gallimard), iar în 1995 i-
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
unități de alimentație publică, depozit de materiale de construcții, centre de umplere butelii, centre de colectare a laptelui, discoteca ș.a.) care au capacitatea de a atrage un număr foarte mic de persoane în căutarea de loc de muncă. Majoritatea persoanelor salariate provin din rândul angajaților din învățământ, primărie, unități comerciale (unde mulți lucrează fără forme legale) și moara din localitate. Conform datelor recensământului populației din 2002, în Trifești sunt 89 salariați bărbați și 44 femei. Navetismul, ca fenomen, este prezent doar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în afara satului după 1989. Migrația se manifestă și în sens opus, urban-rural, oamenii retrăgându-se la țară ca soluție pentru un trai mai ieftin. Există doar câțiva salariați în sat (așa cum vom vedea mai jos, care combină agricultura cu munca salariată. În ceea ce privește spiritul antreprenorial, există doar câteva exemple de săteni care au o fermă de animale, dețin mai mult pământ sau au deschis un SRL în sat. Lipsa banilor, în primul rând, dar și neîncrederea în asocierea cu alți săteni, neștiința
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
7. Reclamă-l cui? Restul de bai îi bagă în buzunar. O fost prins de poliție...” (fost lider formal). Foto 3. Pășunea satului. Gospodăriile se pierd în pădurea de pe coama dealului Ocupații neagricole în Ațintiș După unele aproximări, numărul sătenilor salariați, inclusiv navetiști ar fi de aproximativ 60-70 de persoane. O mică statistică întocmită de noi după informațiile furnizate de către localnici și autoritățile satului indică o relativă diversitate a angajatorilor (tabelul 4). Tabelul 4. Salariații din Ațintiș, în funcție de angajator primărie și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
început - și va fi încă multă vreme - deosebit de grea. Aceasta nu numai pentru că Uniunea a luat ființă în timpuri nefavorabile, de criză, șomaj și depresiune sufletească în masele muncitoare; nu numai pentru că nimeni din conducerea centrală a Uniunii nu este salariată sau liberă pentru a se dedica intens muncii administrative; ci mai cu seamă pentru că comitetul central șC.C.ț a avut, de la început nu de condus, ci de creat organizații, spre a se da bază serioasă, numerică, noii Uniuni. Iar această
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pregătire profesională să aibă la bază natura muncii, iar nu sexul muncitorului. Să asigure femeii, independent de mariaj sau maternitate, dreptul de a decide în orice timp ea singură, dacă vrea sau nu vrea să se angajeze la o muncă salariată. Nici o lege sau regulament să nu-i ridice acest drept. Pericolul ce amenință dreptul la muncă, câștigat în acest prim sfert de veac, situația ce se pregătește în special femeii măritate sunt alarmante. Dreptul la muncă este un drept fundamental
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
prezenta în intenția autoarei o poziție mai precisă a dușmanului de clasă (...). Țăranii din sat sunt de asemenea insuficient conturați și adânciți. Ei ne apar ca o grămadă e oameni neindividualizați (...). Totuși, Vincent ne apare contradictoriu. Este în același timp salariat al gospodăriei, dar se gândește și la bucățica sa de pământ pe care o are în sat, intenționând să intre în gospodăria agricolă colectivă ce se va înființa (...). Lipsurile de construcție ale lucrării se manifestă printr-o repartizare nepotrivită a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
societății. De aceea nu e o imagine hazardată compararea Capitalului cu o adevărată creație dramatică. În fond, urmărind analiza legilor după care se conduce economia capitalistă, asistăm totodată la o tragedie cu nimic mai prejos de tragediile antice: tragedia muncii salariate. Cine dintre cei care au citit secțiunea a treia și a patra a primului volum al Capitalului n-a fost zguduit de tabloul dantesc al condițiilor desfășurării zilei de muncă în diferitele ramuri ale industriei capitaliste? E aici o adevărată
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în chestiuni de afaceri). Cum o dovedește foarte plastic Marx, cauzele iadului imaginate de geniul poetic a lui Dante pălesc în fața inventivității domnilor posesori de fabrici, doritori să «valorifice» la maximum forța de muncă cumpărată. Ca vastă tragedie a muncii salariate, Capitalul introduce în scenă adevărate personaje literare, caracterizate cu o mare iscusință artistică. Urmărind relațiile de producție, care se stabilesc între burghezie și proletariat, Marx are aceiași reprezentare vie, palpabilă, a fiecăreia dintre clase. În Capitalul, burghezul și proletariatul devin
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și executive (figura 5.6). (vezi graficele de la pagina 95 din xerox) (n.tr. pentru editor) Steve, spre exemplu, explică: „N-aș spune că au fost nici crize bruște nici mișcări în salturi. Așa merge când vine vorba de muncitorii salariați. Avansezi de-a lungul unui traseu standard și nimic nu se întâmplă niciodată prea brusc”. Un al doilea grup, „îneacă-te sau înoată” (patru bărbați), descriu un progres meteoric și preluarea unor responsabilități după confruntarea cu situații extrem de provocatoare (figura
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ocupării prin inițiative inovative, conștientizarea factorilor implicați în mediul economic și social și umanizarea muncii, promovarea egalității de șanse între femei și bărbați. Administrația pentru Ocupare are ca atribuții: - studii și statistici privind ocuparea și șomajul; - ucenicia industrială pentru angajații salariați, acordul pentru prima slujbă; - concediul plătit pentru educație, acordul de formare la locul de muncă; - reglementarea situației lucrătorilor străini și a celor transfrontalieri; - reglementări privind prestațiile de șomaj, alocația pentru întreruperea carierei, pensionare anticipată; - agențiile locale de ocupare; - planurile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
toate grupurile parlamentare, dintre care un președinte, un vicepreședinte și un secretar. Domeniile de activitate ale Comisiilor Raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru, concediile, protecția muncii, sistemul de salarizare, jurisdicția muncii, statutul juridic al femeii salariate). Raporturile colective de muncă (negocierea colectivă, contractul colectiv de muncă, jurisdicția conflictelor colective de muncă). Statutul juridic al sindicatelor și al organizațiilor patronale. Sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizații, ajutor de șomaj, alocație de stat). Asistența socială (ajutoare materiale, gratuități); ajutoare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
excluziune socială În condițiile României actuale, mediul rural prezintă caracteristici severe și multiple de subdezvoltare. Lipsa de oportunități ocupaționale în mediul rural a dus la o severă excluziune de pe piața muncii a locuitorilor din rural. Accesul la locuri de muncă salariate este foarte mic, iar oportunitățile de a obține resursele necesare unui trai decent sunt considerabil mai mici decât în mediul urban. Există, de asemenea, numeroase situații în care accesul la diverse bunuri sau servicii esențiale pentru nivelul de trai al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]