2,264 matches
-
lase alungată de zidul masiv al tăcerii și se miră singură, înduioșată, până unde o va purta slăbiciunea? Aștepta reacția lui Alexe cu respirația întretăiată, cu ciudă, îl privea cu amărăciune. O să tacă? Mintea îi era stoarsă, vlăguită, nici o idee salvatoare nu țâșnea din marea masă de neuroni inhibați. Abia își înăbuși oftatul de ușurare când îl văzu deschizând gura și slobozind primele vorbe. O mare pace îi invadă încet, încet celulele, o încerca un vag sentiment de recunoștință. Alexe vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și ieftin, vin, ești nebun! și lasă că-ți iei leptop când vii la mine la premiera în Ungaria, când? în decembrie! Iar eu în capul meu mă gândeam: și Păianjenul Pinochio se duce acum în Ungaria, face un print salvator într-un film de televiziune pentru copii, știi că numele lui în ungurește înseamnă cum? sigur? înseamnă CUM. Stau azi și realizez că am trecut pe lângă explicația asta ca și cum nimic, dar CUM poate fi o întrebare la care el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
de drag, doar cât Îi permitea claia de păr cârlionțat și castaniu, dar cu destule fire albe pe care atunci le vedea prima oară. Ar fi trebuit să plângă, dar nu știa. Simțea Însă că era dator cu un gest salvator. Trebuia să facă ceva ce putea să pună moartea pe gânduri. Și făcu: Își Îngropă fiul În zăpadă. Zăpada va Îngheța, iar el va rămâne acolo În adâncul ei, tânăr ca acum. Ce faci, hombre? strigă omulețul. Vrei să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fie plodu' fratelui tău, brrr, al lu' tată-tău. Nu-i incest, ia zi?" Cînd își scoate, satisfăcut de sine, ochelarii negri de maciste, nu mai are decît lentilele de contact... sexual. Greu de crezut că o pledoarie pentru scrisul salvator (scrii ca să supraviețuiești; romanele m-au vindecat de toate bolile minții și ale sufletului, pînă și de gripă Moscova) o să-i facă pe telespectatori să rămînă cu mine. Ratingul nu-l crește povestea unui eșec social. Căci eșec a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
O s-audă șefu. Rămînem puhas golas, și eu, și... Nu. Jur. Jur acum și pe veci. Jur să nu spun nimic nimănui. Cum un tip mai colorat se apropiase de masa noastră să-ntrebe/ceară ceva, mi-a venit ideea salvatoare: Du-te de-aici. Lasă-ne să repetăm. De ce n-am fi fost eu, Lucian, Fluturel, tustrei, dintr-o trupă de teatru? Lucian chiar era un arlechin. Nu în iarbă, ci încadrat de bagheta sculptată a barului de la Bolta Rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în sezonul de estru, apoi vor cutreiera pe distanțe nesfârșite întinderile mărilor. Să urmărești un albatros pe mare nu poate fi decât un semn nefast al sorții, el te va împinge tot mai adânc în nemărginirea apelor, în locul unui țărm salvator. Nefericit pescar! Toate păsările mării îți vor fi arătat drumul către țărm, mai puțin una singură! Oamenii-albatroși Din ziua în care a sosit primul bilețel, ea a încetat să mai facă dragoste cu prietenul ei pe puntea cea mai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se ridice, să se desprindă de pat, dar o paralizie totală îi imobilizează fiecare mădular, în fapt o lene și o lasitudine imensă o împiedică să ia orice fel de inițiativă din trupul ei inert. Și gândul ei zboară imediat salvator către copilăria ei, când moartea o înspăimânta mai ales în măsura în care-i inducea un implacabil sentiment de singurătate. Se și imagina cum se va întâlni cu mama ei dincolo, și-atunci nu se va mai simți singură. De câte ori era bolnavă, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mai aduc aminte, amice Gustav, de mingea de ping-pong care eram, aruncată în bazinul de păcură de un jucător neatent, nu mai țin minte cine contra cui mă lovea cu paleta, mi-aduc aminte fluidul în care zăceam așteptând mâna salvatoare. M-am trezit după alt maldăr de timp, uitând și de întrebări, și de mine însumi. Bazinul a secat și eu am putut vedea, auzi, gândi. Dar un segment de viață nu-l trăisem. Acum poți să râzi, deși scofâlcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
III-lea citea niște broșuri scrise de Mihail Gorbaciov care nu se născuse încă, dar își compunea din Laboratorul Morții destinul vieții lui de viitor Arhitect al Demolărilor Globale, politicienii se dădeau cu capul de zid autoflagelându-se pentru lipsa ideilor salvatoare care veniră tot de la Mioara Alimentară. Nu divizăm nimic ca în trecut, spuse Mioara, pentru că viitorul din care venise era deja trecut la Paris, trăim prezentul care urma să schimbe lumea. Scopul lor nu e numai ronțăitul, ci și estetica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
venea să cred ce vedeam și am început să mă frec la ochi. Poate că încă visați, dom’ Roja, zice Tîrnăcop. În pădure răsăriseră brîndușe și ghiocei, un cîmp întreg, de sub frunze, și uite-așa mi-a venit brusc ideea salvatoare, cum să prostesc gărzile care nu mai ascultau de ordinele noastre, pentru că fuseseră aduse din altă parte. Știam acuma ce aveam de făcut ca să-i ating la sentiment, dar mai întîi trebuia să îmbuc ceva că îmi chiorăiau mațele de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
dar parcă cineva ne ia la amîndoi mințile și situația ne scapă de sub control. Cineva a făcut o boroboață de mai mare dragul, fetelor, reia Delfina începînd să tremure de emoție, bătîndu-și tot mai tare capul să găsească o idee salvatoare, gîndește-te că dacă nu ți-ar fi umblat mintea te-ai fi putut da singură de gol de o mie de ori pînă acum, așa că trebuie să faci pe dracu-n patru să scapi și din înghesuiala asta, ufff, ufff
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în clipele alea numai la asta nu se gîndea nimeni, forțele de ordine începuseră deja să-și facă apariția, și din cauza lor mulți se speriaseră și părăsiseră manifestația. Cam în minutele acelea, Santinelă, mi se pare, a venit cu ideea salvatoare, ochind mesele, băncile și scaunele aflate pe terasă la Dunărea. Un întreg sistem aruncat la coșul de gunoi al istoriei de pe o zi pe alta, își reia Roja șirul gîndurilor, o țară întreagă pusă la zid de niște mîini criminale
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
aproape 600 de pagini Joc periculos publicat recent de Aristide K. Demetrescu (localitate nemenționată, STS, 2008). Întâmplările, copiate rudimentar după cele din cărțile (și filmele) americane „de acțiune“, sunt aproape toate neverosimile. Ce chelner poartă vestă antiglonț? Autorul precizează că salvatoarea vestă i-a fost dăruită lui Stamate la Crăciun chiar de soția lui. Dar ce femeie face soțului ei, chelner, un asemenea cadou? Cu totul falsă este și scena alegerii ucigașului plătit de către soțul gelos. Un polițist (corupt) îl aduce
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sfârșit, un medic capabil, „un medic etiopian, instalat la Curtea de Argeș“ și rămâne însărcinată. Dar când naște, naște o mică... mulatră. Pamfil, cuprins de gelozie, îi pune mercur în cafea și o trimite cu nou-născută cu tot la părinți. Dumnezeu intervine salvator, pentru ca el să nu devină un asasin, și face ca Elvila, cu mercurul în ea, să moară din cauza unui accident de circulație. Toată această invenție epică menită să ne înduioșeze mai degrabă ne enervează, prin infantilismul ei. Există totuși ceva
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Șovăia, nu-și dădea seama cum ar fi fost mai potrivit să se bage În seamă cu mine. O dată, cînd strigam la poartă un prieten, ea se oprise În dreapta mea, neputîndu-se hotărî totuși să deschidă gura. Spera În apariția prietenului salvator, dar ăla Întîrzia, doar cîinele lui lătra mai mult la ea decît la mine. Înainte, cînd puteam s-o privesc și s-o recunosc, eu eram cel dintîi care saluta. Îmi povestea toate astea ștergîndu-și ochii cu dosul palmei și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a răspuns el. ― Mare meșter și acest Păpădie - a apreciat Nicu. ― Când am simțit că putem să ne continuăm drumul, am pornit să căutăm râpa prin care am venit. Se ghiceau zorile deja și noi eram Încă departe de gârla salvatoare. Am luat-o spre stânga, să găsim drumeagul spre gârlă. Mergeam pe zăpadă neumblată și asta Însemna un mare pericol pentru noi... Deocamdată, nu se auzea nici un zvon care să ne facă atenți că suntem căutați... Ca un făcut, Însă
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Maranda. ― Nici n-am terminat de vorbit, că uruitul Îndepărtat al unui avion ne-a pus În alertă. Eram noi echipați În costume de camuflaj, dar umbrele noastre și urmele pe zăpadă puteau să ne dea de gol... Până la râpa salvatoare mai era ceva cale. Se vedea gura văii, dar era departe Încă. „Dacă apare avionul, adăpostirea și să nu mișcați nici dintr-un deget!” - a ordonat Toader. ― Mă trec fiori de frică, dragule - i-a șoptit Maria lui Gruia. ― Fii
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cu sânge, iar el strângea pulpa cu amândouă mâinile... ― Aracan de mine! - s-a văitat soția lui Petrică. ― M-am târât până la Toader, l-am apucat cu amândouă mâinile de centură și l-am tras cu mare greu În făgașul salvator al gârlei!... Norocul nostru a fost că În acest timp avionul lua din nou Înălțime. Altfel nu știu dacă amândoi ne mai aflam acum la această masă... Când Petrică a ajuns cu povestirea aici, lui tata Toader i s-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mai bine să facem... Trebuie să chibzuim cu toții... Bine, dar dumneata ai putea să-i ceri lui Aronică să intervină în favoarea lor... Doar este fiul dumitale! interveni Stelian, nedumerit că lui Mișu Leibovici nu-i trecuse prin cap această idee salvatoare. Ceasornicarul oftă, clătinând din cap, și îi destăinui atunci că Aronică nu le mai putea fi de nici un folos, pentru simplul și bunul motiv că, după căderea Anei Pauker, fusese și el dat afară din serviciul său de la Securitate... Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
monoton ca întot-deauna. Așteptarea vizualizării pe ecran a imaginilor microscopului, de îndată ce complicata rețea care centralizează simțămintele și funcțiile vitale va fi accesibilă, apasă ca o tangibilă greutate de plumb asupra celor care vor trebui să decidă și să execute gesturile salvatoare. Doctorița anestezistă este singura care are alte preocupări decât ceilalți membri ai echipei de specialiști. Concentrată din răsputeri, ea imploră divinitatea să o ajute să intre în legătură, să comunice cu Justin. Încercările ei sunt zadarnice. Nu reușește să simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu stânga, se izolează de lume, mizantropic, convins că scrie lucruri geniale. Ca să și câștige sora de partea lui, îi ține o adevărată prelegere despre literatură și bibliotecă. Termină cartea, o publică, ieșind, astfel, biruitor. Tenta metaliterară și ironia sunt salvatoare. Tipică pentru țesătura narativă a lui Rareș Tiron este proza Cale regăsită. Adriana, o funcționară de la ghișeul 1 de la Poștă, ireproșabilă timp de peste douăzeci și cinci de ani, începe, de la un timp, să râdă intempestiv și să murmure istorii numai de ea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
o zi, întârziind la serviciu, Adriana constată că toate colegele sale sunt în doliu: murise angajata de la ghișeul 4, ceea ce-i amplifică tristețea. Gândește că „nefericirea este unul dintre indiciile propriei noastre imperfecțiuni”, că trebuie căutată calea spre propria perfecțiune salvatoare. Împărtășește asta celei mai apropiate prietene, Luiza, o femeie „rațională”, practică. Aceasta îi atrage atenția că speranța în perfecțiune este o himeră romantică, talentul pe care pretinde Adriana a și-l fi descoperit fiind un simptom de boală: „Acum, tot
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pornise în el agitația febrilă, care apare întotdeauna înaintea marilor decizii, de la care nu știi ce rezultat să aștepți, dar în care ai curaj să ți pui toată speranța. La momentul la care tânărului îi veni această idee - credea el - salvatoare, era sărac, flămând și fără niciun fel de serviciu, așa încât se hotărâse, fără să mai stea prea mult timp pe gânduri, s-o încerce și pe asta... „Și, la urma urmelor, de ce n-aș izbuti? Cu siguranță, nu se va
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
bun nu se mai întrevedea în viitor. Totul în suflet îi era ca într o încleștare tăioasă și sălbatică, care îi sacrifica, fără milă, pe altarul deznădejdii, toată puterea ei de a cuteza să mai spere umil într-o lumină salvatoare, care s-o mântuie cumva... Căzuse în beznă. Iar asta o zdruncina și o istovea cumplit, până la limite! Istorisiri nesănătoase fericirii 137 Cel mai adesea, în astfel de cazuri, oamenii nu îndură multă vreme o așa de dureroasă existență și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pătrunde vreodată în miezul problemelor cu mintea ei, însă masca bine poleită, pe care și-o punea de fiecare dată, când ieșea în societate, era îndeajuns de strălucitoare, pentru a demonstra lumii repede exact contrariul acestor lucruri. Singura ei aptitudine salvatoare, Istorisiri nesănătoase fericirii 149 totuși, era dezvoltatul său simț practic, atât. Părea o femeie ambițioasă și cu însușiri de învingătoare, dar asta - nu trebuie trecut sub tăcere - se năștea doar din trufia și din ipocrizia ei, ceea ce-i oferea o
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]