1,327 matches
-
sănătate, vaccinat - 150 de euro, Vizsla Maghiară, 3 luni, carnet de sănătate - 80 de euro; Rottweiler, femelă, 8 luni, carnet de sănătate - 2 000 000 de lei. Talcioc Bermude - 150 000-600 000 de lei, tricou - 80 000-350 000 de lei, sandale - 250 000-750 000 de lei, pantaloni din stofă - 250 000-550 000 de lei, umbrela - 70 000-200 000 de lei, cărucior pentru copii - 1 500 000-2800 000 de lei, prosop - 30 000-150000 de lei, halat de baie - 180000-350 000 de lei
Agenda2005-24-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283818_a_285147]
-
de seamă ușa și am privit. Nimeni. Doar câțiva pași mă mai despart de apartamentul în care locuiesc. Plecasem de la Nona cu intenția să trec pe acasă, să iau mesajul ce mă trimisese seara trecută, la Universitate, la ceas, precum și sandalele ajunse la mine, dintr-o greșeală. Aveam după aceea, să revin cu ele, pentru a i le arăta lui Fred. Poate că el este acel Fred pe care îl caut și poate că toată confuzia aceasta s-ar lămuri într-
LOGODNICUL MEU, FRED (IV) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384615_a_385944]
-
turnat în argint viu; orb să fii și să nu vezi cum crește iarba-n livezi, cum cântă râul pe luncă, descântându-ne de brâncă, cum apar și apoi pier licuricii pân la cer, cum spală luna pe cale picioarele în sandale, cum trece duhul în boare pe aripe de izvoare, cum urcăm în munți de fum rătăcindu-ne pe drum, cum se lasă sera-n gând ca lumina pe mormânt... luni, 21 martie 2016 Referință Bibliografică: balada primăverii / Ion Ionescu Bucovu
BALADA PRIMĂVERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384673_a_386002]
-
Nu poate să zboare în libertate mai departe de precară siguranță a cuibului, rămânând pradă legilor oarbe ale luptei pentru existența din jungla socială. Când ne rugăm lui Dumnezeu cu adevarat pășim într-un teritoriu sacru. Ne trebuiesc straie și sandale apotolicesti, inima de profeți, suflet de sfanți. Nu este ușor și ne trebuie multă smerenie și curățenie să putem sta în prezența Dumnezeului celui viu. ● De multe ori chiar diavolul ne umple mintea cu griji inutile, cu anxietăți gratuite și
TEOLOGUMENA – DESPRE RUGACIUNE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383597_a_384926]
-
rămânând aninat de snopul prelung al zilelor sterpe cosite - ce greu îți apasă pe umeri - de ușa casei te sprijini cu fruntea precum melcul pe frunza de brustur oftezi adânc și intri smulgându-ți cu grabă veșmântul de nessus sfâșii sandale încrustate-n pielea tălpilor ce-ți ard ca lovite de cnut și-apoi te ghemuiești cu ochii-nchiși sub duș să nu cumva să vezi cum lacom gura scurgerii se cască gata să te absoarbă odată cu apa uiți de tine
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
de aceea nimeni nu se mai recunoaște cu nimeni, de aici liniștea acestui oraș fără trecut și fără viitor, fiindcă toți sînt mereu străini unul de altul, ca și cum s-ar vedea atunci pentru prima oară. Călcînd de atîta timp cu sandalele mele pe acest pămînt al făgăduinței și înșelării, îmi pare, din ce în ce mai mult, că oamenii cetății nu mai au nevoie de descifrarea niciunei taine, ci doar de povești, căci doar atît le va mai rămîne lor, cei mereu proaspeți și mereu
ARZĂTOAREA LUMINĂ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383087_a_384416]
-
că acest lucru s-a întâmplat și mi-e greu să îndur asta acum, singur, cu gândul la tine, scriindu-ți întâia mea scrisoare de dragoste. Te iubesc de tot, cu părul tău, cu hainele tale verzi, cu salopeta și sandalele tale ciudate. Iubesc cingătoarea ta ascunsă, copcile, oasele trupului tău... Totul, aspirațiile tale, somnul tău... Vanitatea și cochetăria ta distilată, neliniștile tale profunde, gândul tău puțin înghețat, categoric și fără ascunzișuri, atât de temut de către amatorii de compromisuri”. După prima
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
limbile pământului, accentele nativilor graseiază franceza, cântă italiană, se semețesc în spaniolă sau modulează cu o rostogolită eleganță aceleași cuvinte pe care bătrânul Will le lansa demult în istorie. În fața mea doi bătrâni cu părul alb îmbrăcați în blugi roșii, sandale și cămăși în culori amestecate cu un surprinzător bun gust, roșu, galben, turcoaz. Bărbatul care merge cu pași mici, adăugați, poartă la șold în toc de piele un pistol uriaș. I-am întâlnit mai târziu într-un supermarket. Stupoare: Bărbatul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
trei saci cu smochine și cu asta ne-am scos și drumul. Pe când se sfătuiau ei ce să cumpere, apăru viziriul. Mai să nu-l recunoască: era îmbrăcat lejer, cu un anteriu de mătase vișinie mulat pe corp, cu niște sandale romane și cu un turban mic, ștrengăresc, pus pe-o ureche. — Eee, altă viață, luminăția-ta! - îl flată spătarul. — Știți - spuse viziriul roșind de plăcere - să nu înțelegeți greșit, dar dacă apar în oraș îmbrăcat ca vizir, trebuie neapărat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a îndrăgostit de Cleopatra - errare humanus est - ci că înainte de asta nu i-a distras atenția prezentându-i ultimul model roman: una pe față, două pe dos. Nu măreția femeii trebuia să prezinte Antoniu în Egipt, ci împletitura savantă a sandalei sale. Episodul 132 DIN NOU ACASĂ După ce Barzovie-Vodă rosti aceste cuvinte, cei de față simțiră nevoia să-și ascundă gândurile. Se lăsase noaptea. Adevărul rotund al vorbelor lui îi lovi cu putere o clipă, apoi treptat își pierdu greutatea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
70 de ani pe care-i primeau sărbătorește moșnegii din promoția ce, la momentul acela, tocmai atinsese suta. Pe lângă micile atenții primite de la turiști, venețienii mai reușeau să facă și să vândă coșulețe de nuiele împletite, figurine din dopuri, fluierici, sandale romane, iar câțiva ce stăteau bine cu plămânii, și pahare de sticlă suflate în atelierul de sticlărie de lângă chei. Cam asta visa noaptea doctorul Peleto. Când se trezea dimineața la hâda realitate în care se mișcau haotic tineri obraznici, impulsivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Ei respiră alături de mine cu cărțile lipite de nas. Multe Înjurături se spun În gînd. Limuzinele porneau de-a lungul Căii Victoriei, coborau În spatele Palatului, pe lîngă Cișmigiu, pînă la Liric. Pe covorul roșu, Întins pe treptele de la intrare, călcau sandale de argint și pantofi de lac. „Era frumoasă iară el bogat...“ cînta tanti Marie și mama mare făcea terț. Parcă te și plictisești de la o vreme de atîtea imagini plămădite dintr-un fum alburiu, parcă derulezi negativul unui film, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Domnul și Doamna Crăpelniță, Domnul și Doamna Oatu. Fata aceea tînără durdulie și atrăgătoare cu buclele Încărcate de paiete, cu unghiile albastre stropite cu bronz, rochia ei roz cu volanul balansînd În jurul gleznei puternice, prinsă-n cataramele de metal ale sandalei din plastic maro, nu mai plutește În brațele distinsului Ghepard, irezistibil chiar și În declinul său. Ghepardul nu e nicăieri. Ghepardul nici n-a trecut vreodată pe aici. Ce plictiseală. Degeaba, pe aceste meleaguri nu se putea naște Lampedusa, nici măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
plătesc cu zîmbetul pe buze și să spun: vai, ce frumos! de ce sînt obligată să accept În intimitatea mea aceste lucruri oribile care Îmi trezesc repulsie și să mi le cumpăr ca și cum le-aș dori la fel cum fac cu sandalele cu furourile cu farfuriile cu tapetele cu emisiunile de televiziune cu noile construcții urîte și lipsite de imaginație după chipul și asemănarea cuiva atît de diferit de mine pînă și propria mea limbă vorbită de el Îmi devine străină și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
moartea departe de casă. Calc În băltoace de praf. Piciorul mi se afundă pînă la gleznă În praf. E catifelat și moale, are culoarea pudrei Rachel II pe care o folosea pe vremuri mama, cînd eram mică. Picioarele mele În sandale se albesc pînă la genunchi, picioare mate, pudrate, picioare de gips, picioare de manechin. Înaintez În cascade, În explozii de praf. Nu mai am buze, nu mai am gene. Limba se Îngroașă, se Încarcă, se face păstoasă, amară. Laringele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
profiți, să-l absorbi În trup, să-l Închizi acolo În viscerele tale, să hiberneze În tine promisiunea că viața continuă. Nu poți să stai În casă, nu poți să ratezi aceste ultime Întâlniri. Cu brațele goale, cu picioarele În sandale cobori scara alergînd, nu ai răbdare să aștepți liftul și ieși pe alee, unde copacii, pămîntul, roiurile de muște au Înțelepciunea copiilor, par a nu se sinchisi de ce va fi mîine. La scara 3 bărbatul În cîrje cu piciorul amputat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
rochie cu un model de flori care nu-mi plăcea, dar nu-i stătea rău. Îmi plăcea felul în care cureaua lată îi făcea talia foarte subțire, de parcă ai fi putut să o cuprinzi cu degetele. M-am uitat la sandalele ei și am văzut că avea și picioarele albe și fine. Tocmai atunci s-a uitat la mine. Am mutat privirea și am început iar să dau din picioare. Domnul Williams a venit puțin mai târziu cu rețeta. I-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
nu trebuia să îl întâlnesc nici pe el, nici pe mama ei. Ea era la colțul unde hotărâsem că o să ne vedem. Arăta foarte bine. Avea părul legat la spate cu o panglică verde și purta o rochie înflorată și sandale. Rujul pe care îl folosea îi făcea noaptea buzele de un purpuriu închis. Era o seară caldă și erau mulți oameni la plimbare pe stradă. Unii din bărbații care treceau pe la colțul unde era ea se întorceau să o privească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
făcute din piele, preparată în mod special. Cererea tot mai mare de încălțăminte pentru oamenii maturi, dar și pentru tinerii care ieșeau la horă, a dusă la apariția ciubotarilor și cizmarilor, care au confecționat pe lângă cizme și ghete femeiești, pantofi, sandale și papuci. Dintre meșterii mai cunoscuți amintim pe Vasile și Grigore Trandafir (Ciubotaru), Ilie Rusu, Costică Cucu, Vasile Bârgăoanu și Ilie Știrbu. Când industria de pielărie a luat un avânt deosebit, ciubotarii s-au limitat la reparat încălțămintea: puneau petice
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
știe că a fost biserică din lemn în satul Filipeni (Slobozia), prefăcută în zid. [Biserica de lemn a fost dată satului Lunca]. Slobozia - Filipeni a rămasă fără biserică, deoarece boierul Ștefan sau Dumitru Rosetti a avut un visă interpretat de Sandală, țiganca, ca ceva de jale, spunând boierului că dacă gătește biserica, va muri imediat. „Mănăstirea” n-a mai fost terminată și treptat s-a ruinat. În legătură cu școala din Slobozia - Filipeni, Vasile Vasilaș ținea minte că a fost deschisă după războiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pot face decât pași mici; de aceea obișnuiescă să ridice un colț pentru a-l băga în brâul din jurul mijlocului. Pe partea de josă a trupului poartă pantaloni scurți sau întregi și în picioare ghete de rafie (opinci - n.a.) sau sandale. O altă imagine, de același autor, ne prezintă un tablou grăitor: țăranca cu broboada, cu o căma cusută la gât, umeri, în față și jos, la mâneci, cu lână roșie și albastră, într-un decor în benzi, umplut cu model
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai frumos. — E la fel ca pînă la Finisterre, mi-a replicat acesta indiferent. Aici au plătit bilet pînă și soldații lui Hristos. Ori banul Îl dați, ori pe jos umblați. Iar lozinca e gratis. Duetul de călugări, care purtau sandale și o rasă din sac maronie, de austeritate franciscană, confirmă, scoțînd la iveală două bilete roz, drept dovadă. — Păi, atunci cobor, am zis eu. Fiindcă n-am mărunți. — Cum doriți. Dar așteptați pînă la stația următoare, că eu nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Maestrul are pe el un halat de mătase, albastru, de la genunchi în jos se văd picioarele păroase, cu porii adunați și ieșiți în relief din cauza frigului și, mai ales, a vântului de primăvară, labele goale în papucii făcuți din niște sandale mai vechi, părul îi vine în ochi mereu, nasul genial ajunge în pământ, se apleacă spre straturi, vorbește mereu cu Tina. — Aici, au ieșit deja căpșunile, pe lângă trandafiri, via, la margine, lângă gard, că am lăsat vie și aici, dincoace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
e strălucitoare, razele sunt materiale, lumina pe care poți pune mâna. De masa lor se apropie o tânără blondă, înaltă, cu gâtul lung, cu ochi albaștri și calzi, are o rochie albă, dreaptă, picioarele care nu se mai termină, niște sandale romane, simple, coapse înguste, nu poartă sutien, se vede, fata plutește, emană o energie caldă, pe care o simt toți, ca o balerină!, își spun studenții de la mese. Se așază pe un scaun la masa celor doi. Ani nu zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o s-o bage sigur la teatru, e prea frumoasă, i-ar sta bine ca studentă la noi!, spuneau ei înainte, acum e liniște în toată grădina restaurantului, Anita se ridică de pe scaun, îi întoarce spatele, trece printre mese, iese târâind sandalele ușoare. Tânărul actor întoarce repede capul și se uită după ea, o privește o clipă de o sută de ani, fata mergea greu, capul plecat, umerii adunați, sandalele făceau un zgomot infernal. Nu-i vede decât spatele încovoiat. * Seara, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]