1,572 matches
-
pe taică-meu cu „Hai, Măriene, că acuș’ să face sară șî nu gătăm!”, „Hai, Măriene, că vine ploaia șî să strică pologu’!”, „Hai, Măriene, să facem!”, „Hai, Măriene, să dregem!”... Acum, parcă înnebunise! Dădea cu sete în pământ cu sapa, la fel - cu toporul în lemne; ridica cu fur- ca sau cu țăpoiul maldăre uriașe de fân, pe ca- re le căra apoi în spate sau le dădea pe claie; căra pe umăr cele mai grele țăndări de lemn; umplea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
era obișnuit cu traiul la țară, acolo unde până atun- ci avusese libertate deplină, la oraș se plic¬tisea grozav. Ai mei îl luau cu ei peste tot - în Treboilea, Gruiu’ Pleșciorii, Valea Viei, Față, Capu’ Dealului, Dealu’ Sasului, la sapă, la polog - adică la strâns fânul -, la lemne, evident, însoțiți fiind și de Bălan cu care el se împrietenise rapid. Ei bine, oricât l-ar fi chinu- it Sebastian pe Bălan - îl călărea, îl trăgea de coadă, îi băga mâna
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
atât de loviturile primite de la viață: moartea părinților, a partenerului care a ajutat-o până a proiectat o afacere, muncind apoi singură până a văzut-o pe picioare, cât și loviturile primite de la slujitorii bisericii până au adus-o la sapă de lemn. Talentată în arta vestimentară- având la bază Școala de Artă- Antoaneta Rădoi și-a deschis la început un atelier de îmbrăcăminte. Între timp se îmbolnăvește și rămâne paralizată între anii 2004-2005. Credincioasă din naștere, educată în religia ortodoxă
O ANĂ A LUI MANOLE SACRIFICATĂ PE ALTARUL NEDREPTĂŢII de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366140_a_367469]
-
EU Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1579 din 28 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Voi încerca să nu mai fiu eu În carnea prezicerilor de mâine... Am uitat ce fiară se luptă cu Dumnezeu Și Partea de Biblie sapă în fraze păgâne; Voi încerca să fiu trup din suflet, Ram din copac și apă din mare, O etică a bolii care e în cuget, Îmi spune azi să nu suspin, chiar de mă doare... Liniștea stelelor prin eu-ri mă
VOI ÎNCERCA SĂ NU MAI FIU EU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366210_a_367539]
-
cu toți demagogii vicleni care propovăduiesc deznaționalizarea și globalizarea ca soluții ale prosperității și fericirii pentru viitorul imprevizibil. În spiritul său dur, haiducesc, poetul pune la zid pe toți vânzătorii de țară și neam: „Tâlharilor ce ne-ați adus la sapă/ Vă execut prin tragere în țeapă!/ Elitelor ce ați trădat poporul/ Vă ciopârțesc cu barda și toporul!// Pe voi ce ne-ați adus la disperare/ V-am condamnat la ocnele de sare/ Prelații ce se vor deasupra legii/ Îi voi
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
soarelui, în colbul de praf sau noroaele în care rămâneai încremenit pe timpul ploii, copii rămași acasă, știau ce au de făcut în ograda lor cu chibzuința și cumpătul primit de la părinți. Citind fiecare mică proza : Curca, Dracu-n farfurie, Cântecul sapelor, Furtună, Prima zi de școală, Curcanul, Gâștele, Stafiile, Îngerii în vis ... m-am ospătat cu atâtea frânturi de peisaj din micul sat Ușurei, așezat pe malul râului Beica, unde Titina alături de ceilalți copii, ascultau cântecul broaștelor, târâitul greierilor și țânțărimii
VIAŢA CA O PUNTE DE TITINA NICA-ŢENE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361672_a_363001]
-
alte gânduri răzvrătite de dureri Ne-mbrățișăm tăcerile-n trecut Prezentu-i îngropat și stins în ieri... Saharele-au crescut în asfințit Nici ploi, nici uragane nu ne-adapă Cascade din izvoare de argint Nu-s de ajuns și-n noi tristețea sapă... Nu ne găsim nici pașii nici chemarea Au asurzit potecile-n amurg Doar umbre mai adună înserarea Când peste noi atâtea nopți mai curg... Popas să facem, gândul să ne-adune Într-un buchet de lacrimă târzie Iertare să-ți
RUG DE IASOMIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351830_a_353159]
-
servi României, dar nu pot schimba viața noastră de zi cu zi.” Asta s-o crezi matale, cucoană! Dă-mi voie aci să te contrez! Ba io cre` că, dacă te-ai servi de eforturile tale să te opintești în sapă-n locul meu, viața mea de zi cu zi s-ar schimba, și-ncă cum! Care va să zică, tu ai munci, iar io mi-aș pune palma-n vorba ceea și m-aș vântura pân lume pă banii proștilor care sapă. Da
CANDIDATUL DIN CUTIA POŞTALĂ A ALEGĂTORULUI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351924_a_353253]
-
nu te va plânge, iar nucii și merii, toți te vor strânge cu ei la colinzi și noi șezători - ai murit ...și vei mai muri de o mie de ori și jalea s-o strânge în suflet de vrăbii de sape și furci, de puști și de săbii de viflaimi și martiri, la ferești vestitori - ai murit ...și vei mai muri de o mie de ori și- aidoma cerului, mereu vei ploua și-aidoma dorului, mereu vei umblă cu sufletu-n
ELOGIU NEMURITORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352301_a_353630]
-
vândut de dorul ei De viu, degeaba. Să nu spui păcat! Eu sunt, și nici nu știu de dorul cui O groapă îngropată-n altă groapă Și plâng de dorul tău și-al nimănui. Decât să-ntrebi ceva, mai bine sapă! Sa-mi faci mormânt frumos, pe el să pui Trei flori. Și nici o vorba să nu spui! 21 octombrie 2003 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: TREI FLORI / Marius Robu
TREI FLORI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352313_a_353642]
-
mă ademenească prin masivele ei înzăpezite iarna, prin adierea florilor de primavară, cu aerul ei de fecioară adormită de bogăția verii și dezmierdată de o bătrână toamnă târzie, traversată dinspre vest spre est de zonele întinse de câmpie cultivată cu sapa și cu calul, de oameni care s-au chinuit să-și dea un rost propriei vieți. Purtăm cu noi veacul frumuseții, a dorului de drumeții, a muncii obositoare de la câmp care, nu?, curge parcă prin vene deși glasul biroului și
O ELEVĂ DE MODĂ VECHE , CUM NU CREDEAM SĂ MAI EXISTE PE BĂNCILE ŞCOLILOR DIN ROMÂNIA! de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351421_a_352750]
-
mutat la casă...Da’ o și udăm tot a treia seară...Când Gigi, când mama, uneori mă mai încumet și eu...Mă mai ia Gigi-n bășcălie, precum îl știi, da-mi văd de treabă...Dacă tot nu dăm cu sapa, măcar atâta lucru... - Se vede...La noi, dacă ne ducem la țară cu luna... - Ei, acolo sub munte e altceva...Aici, la o aruncătură de băț de oraș, nu se compară... - Adic-ați vrea și popă și hoț...!? - Păi cam așa
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
aceștia se aplică încă ceea ce Laurens van der Post observa în anii '50 ai secolului trecut: „Ei trăiesc numai și numai din darurile naturii. Bărbații tineri pleacă în fiecare zi la vânătoare sau pun capcane pentru animale sălbatice, în timp ce femeile sapa prin împrejurimi în căutare de rădăcini, aduna fructe, pepeni și castraveți sau umblă după broaște-țestoase și alte animale”. Cadrul natural Deșertul Kalahari este o zonă vastă, aridă și nisipoasă aflată în zona de sud-vest a continentului african, la distanță mare
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
facă experiențe pe noi, fără să fim întrebați. Am oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
vaselor, utilizate probabil pentru diferite jocuri, specifice mediului militar, de cazarmă. Obiectele din fier descoperite sunt de natură civilă și militară. Ele sunt numeroase și variate: unelte de făurărie (ciocane, clești, dălți), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcție (cuie, ținte, scoabe), obiecte de întrebuințare curentă (vase, strecurători, cuțite), piese de harnașament (psalie, zăbală) sau arme (pumnale, vârfuri de sulițe și săgeți). Aici putem adăuga și variatele piese de îmbrăcăminte sau podoabele realizate din fier
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Acest văl este adevărul în esența lui.Adevărul adevărat nu l-a descoperit,până în prezent,nimeni.Dând la o parte un văl,crezând că am descoperit adevărul observăm că peste un timp există un alt văl.Și așa,la nesfârșit... Sapă,sapă până vei da de apă,expresia argheziană confirmă faptul că dând de izvor și săpând mai departe vom da de alt izvor și așa până la sâmburele de foc al adevărului.dar calea este lungă.Cât de lungă? Până dăm
METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ-10 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346569_a_347898]
-
de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis. O țară care în 1989 avea 23 de milioane de locuitori, iar acum a mai rămas doar cu vreo 15 milioane în țară, dintre care trei sferturi din locuitorii i-au adus deja în sapă de lemn, iar un sfert i-au exilat forțat, prin război economic. În concluzie, Iranul pregătește bomba atomică, pentru că vrea cu orice preț să distrugă Israelul. Și se pare că în mai puțin de un an, bomba e gata. Iar
DESPRE CRIZA MONDIALĂ ŞI VIITORUL ROMÂNIEI ÎN NOUA EUROPĂ UNITĂ ( APEL CĂTRE TOATE FEMEILE TUTUROR POPOARELOR ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346524_a_347853]
-
facă experiențe pe noi, fără să fim întrebați. Am oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
facă experiențe pe noi, fără să fim întrebați. Am oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351072_a_352401]
-
-mi vreau trupul umplut, De zile ce-au trecut, iubind ziua de ieri, Iar mâinele, să-mi fie neștiut! Șoptește-mi doar ce vreau eu să aud, Tristețile aruncă-le, le-ngroapă, În gândul meu te rog de-amor fântână sapă La tot ceea ce doare o vreme fi-vom surzi. Vorbește-mi doar de pomii ce-s în floare, Doar tril de păsări să-mi aduci în minte, În jurul meu vreau razele de soare, Vreau ziua cea de azi ca cea
POEM DE IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351225_a_352554]
-
întâlnirii noastre: DE-ATÂTA LUMINĂ Stau de multă vreme între țărani Și printre lanurile de pe glie, Parcă zboară ciocârliile în mine, Holdele de aur se coc în hărnicie. Țăranii au fost de veacuri sărmani Și le-au înflorit mâinile pe sapă; În silozuri strâns-au pâinea cea bună, Din cișmele au sorbit, zilnic, apă. Copiii și i-au luat cu ei la câmp, I-au învățat să bea apă din ulcior, Iar când vremea-i bună, s-au gândit S-asculte
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
02 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 55 VEDENIA UNUI CĂLUGĂR DIN SCHIT ȘI DESPRE AVVA IRINEU Avva Irineu ne-a istorisit următoarele: Un bătrân care trăia în Schit a văzut într-o noapte pe diavol că dădea fraților o sapă de plivit. Și l-a întrebat bătrânul pe diavol: - Ce înseamnă această? - Pregătesc o bucurie fraților, a răspuns diavolul, care prin asta îi făcea mai trândavi pentru slăvirea lui Dumnezeu. * * * Tot avva Irineu ne-a mai istorisit: Când au venit
LIVADA DUHOVNICEASCA (19) de ION UNTARU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345663_a_346992]
-
repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele de apă se-mpreună Și pornesc la vale către mare Nu m-am mișcat din jilț deloc De parc-aș fi stăpânul lumii Și altă-ngrijorare nu mi
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele de apă se-mpreună Și pornesc la vale către mare Nu m-am mișcat din jilț deloc De parc-aș fi stăpânul lumii Și altă-ngrijorare nu mi
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
ara pământul cu plugul tras de vite, iar coarnele plugului erau ținute cu mâinile omului. Mâini de țăran. Aspre dar pline de iubire pentru glie, pentru neam. Mâini sănătoase întru iubire de pământ și de familie. Buruienile se stârpeau cu sapa și cu prășitoarea trasă de vite, mânuită de mâinile iubitoare ale țăranului ce știa rostul lucrurilor. Doamne, ce se întâmplă cu noi, fiii Tăi? De ce ne dai drumul din mâinile Tale? Nu știi că suntem slabi și cădem numaidecât în
GUSTUL PÂINII RONÂNEŞTI de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352145_a_353474]