377 matches
-
loviturilor date de franci și bulgari, se ajungea la o nouă situație politică, care avea drept rezultat creșterea demografică pe întinse spații geografice, investigațiile arheologice atestă sporul de populație. Până la începutul secolului al X-lea, marile invazii pustiitoare ale arabilor (sarazini), normanzilor și ungurilor au luat sfârșitt, ceea ce a dus la stabilitatea societății europene și creșterea populației ei. Către Anul 1000, populația Europei întregi era de 42 milioane locuitori, dar această creștere demografică nu era uniformă. În sud-estul Europei, "renașterea" Imperiului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
două probleme deosebite: apărarea împotriva barbarilor, care pătrundeau în Imperiu din toate părțile și păstrarea civilizației latine și creștine. Pentru a-și împlini cât mai eficient această misiune, Biserica avea trebuință de forțe militare, neputând opri înaintarea vandalilor, goților și sarazinilor doar cu mitra și pastorala papilor. Serviciul militar și războiul drept contestate cândva, în fața necesității de conservare umană au devenit, după moartea lui Dioclețian (311), instrumentul dreptății divine și binele suprem pentru apărarea creștinătății, căpătând, în învățăturile lui Ambroziu, Augustin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
îndoielnică. Teodora metresa lui Adalbert (margraf de Tusculum) reușește prin intrigi să ridice la rang de Papă pe un concubin al său sub numele de Ioan al X-lea, care avea să devină și primul papă războinic, învingându-i pe sarazinii mahomedani în 16 după care intră triumfător în Roma. Nu peste mult timp Marosia, fiica Teodorei, reușește să-l bage pe papă în închisoare (unde și moare în 28) reușind în același timp să-l facă Papă pe fiul ei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este golful Arráez, și aici se ascundeau corsarii berberi. Pe faleză puteți vedea un vechi turn de pază, construit la Începutul secolului XVIII ca să apere coasta și care avea misiunea de a da de veste populațiilor din vecinătate despre incursiunile sarazinilor”. Era aceeași voce de fiecare zi: educată, cu dicție bună. Faulques și-o Închipuia tânără; fără nici o Îndoială, un ghid local, ce Întovărășea turiștii În ruta de trei ore pe care nava - o șalupă lungă de trei sute de metri, vopsită
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în documentele bizantine, papale, ungare, germane, rusești, morave dar și alte surse. Împăratul bizantin Alexie Comnenul, năimește oștiri valahe cu care luptă împotriva normanzilor ce au intrat în Elada în anul 1098 pentru ceva prădăciuni acătări luîndu-i pe bizantini drept sarazini! Cîțiva ani mai tîrziu fratele său, Manuel Com-nenul întărîtă pe valahii de la nordul Dunării să-i atace pe ungurii din vest(J. Cinnamus Imper. Joannis et Manuelis Comnen). Aceste informații dovedesc faptul de netăgăduit că la nord de Dunăre în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
este un om atât de amabil, încât e respectat de toți], a venit în tabăra noastră. El a fost atât de înflăcărat de zelul credinței, încât nu i-a fost teamă să meargă în mijlocul armatei dușmanilor noștri și să predice sarazinilor Cuvântul lui Dumnezeu timp de câteva zile, însă cu puține rezultate. Totuși, sultanul, regele Egiptului, l-a rugat, în secret, să se roage Domnului pentru el pentru ca, urmând inspirația divină, să poată adera la acea religie care este mai plăcută
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să doarmă și cu ce să se îmbrace (Dt 10,18). De fapt, se consideră privilegiați aceia de la care acești slujitori ai lui Dumnezeu acceptă onoarea ospitalității și a pomenilor. 13. Și nu doar credincioșii lui Cristos, ci până și sarazinii și cei ce zac încă în întuneric (cf. Is 9,1; 42,7) îi primesc bucuroși, plini de admirație față de umilința și perfecțiunea lor, și le oferă cele necesare cu suflet recunoscător atunci când ei merg cu hotărâre la ei ca să
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
așa dragoste și fervoare a duhului încât, după ce a ajuns în mijlocul armatei creștine, înaintea cetății Damietta, pe pământ egiptean, a voit să meargă în tabăra sultanului Egiptului, hotărât și înarmat doar cu scutul credinței (Ef 6,6). Fiind capturat de sarazini, a spus: „Eu sunt creștin. Duceți-mă înaintea conducătorului vostru”. Ei l-au dus înaintea sultanului. Când fiara învrăjbită l-a văzut pe Francisc, l-a recunoscut drept un om al lui Dumnezeu și s-a transformat într-un om
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fie condus, cu mare cinste și siguranță, înapoi în tabăra noastră. În cele din urmă, i-a spus: „Roagă-te pentru mine, pentru ca Dumnezeu să binevoiască a-mi arăta care lege și credință îi este mai plăcută”. 15. De fapt, sarazinii îi ascultă liniștiți pe toți acești frați minori când le vorbesc despre credința în Cristos și doctrina evanghelică, însă doar până la punctul în care, în predicile lor, nu îl denunță deschis pe Mahomed, prezentându-l drept un perfid și un
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
din 1229 până în 1231. Opera este oricum databilă între 1227 și 1229. Se va putea observa că, spre deosebire de Toma de Celano și de Sfântul Bonaventura, în aceste prime mărturii, nu se face nicio referință la vreun gest de violență din partea sarazinilor față de Francisc. Textul, din Chronique d’Ernoul et de Bernard le Trésorier, din fragmentul în franceza veche, reportat de GOLUBOVICH, BBT, I, 10-13, la care se face trimitere pentru informații mai ample. Capitolul 37 Doi clerici merg să predice sultanului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a lăsat să plece, avertizându-i încă o dată ca nu cumva să-i facă pe alții să creadă că i-ar fi trimis el. 2. Astfel, cei doi clerici au părăsit tabăra creștină și s-au îndreptat spre aceea a sarazinilor. Când santinelele din cantonamentul sarazinilor i-au zărit apropiindu-se, au crezut că sunt mesageri sau poate persoane care voiau să renunțe la credința lor. I-au întâmpinat, i-au prins și i-au dus în fața sultanului. Ajunși în fața sultanului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-i încă o dată ca nu cumva să-i facă pe alții să creadă că i-ar fi trimis el. 2. Astfel, cei doi clerici au părăsit tabăra creștină și s-au îndreptat spre aceea a sarazinilor. Când santinelele din cantonamentul sarazinilor i-au zărit apropiindu-se, au crezut că sunt mesageri sau poate persoane care voiau să renunțe la credința lor. I-au întâmpinat, i-au prins și i-au dus în fața sultanului. Ajunși în fața sultanului, l-au salutat. Sultanul le-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
renunțe la credința lor. I-au întâmpinat, i-au prins și i-au dus în fața sultanului. Ajunși în fața sultanului, l-au salutat. Sultanul le-a răspuns la salut, iar apoi i-a întrebat dacă aveau de gând să se facă sarazini sau au adus vreun mesaj. Ei i-au răspuns că nu vor putea niciodată să se facă sarazini, ci mai degrabă au venit să-i aducă un mesaj din parte Domnului Dumnezeu pentru mântuirea sufletului său. Și au continuat: „Dacă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sultanului, l-au salutat. Sultanul le-a răspuns la salut, iar apoi i-a întrebat dacă aveau de gând să se facă sarazini sau au adus vreun mesaj. Ei i-au răspuns că nu vor putea niciodată să se facă sarazini, ci mai degrabă au venit să-i aducă un mesaj din parte Domnului Dumnezeu pentru mântuirea sufletului său. Și au continuat: „Dacă vreți să ne credeți, noi vom încredința sufletul dumneavoastră lui Dumnezeu, pentru că, vă spunem cu toată sinceritatea, dacă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de tentația Satanei. Referitor la faptul de a merge sau nu, eu nu vă îndemn și nici nu vă împiedic. Dacă totuși faceți acest lucru, aveți grijă ca acțiunile voastre să aducă roade în fața lui Dumnezeu”. 2. Ajunși în tabăra sarazinilor, au fost conduși înaintea sultanului. Acesta i-a întrebat cu insistență dacă i-au adus vreun mesaj sau dacă nu cumva voiau să se facă sarazini. Ei i-au răspuns: „Noi suntem ambasadorii Domnului nostru Isus Cristos și am venit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
grijă ca acțiunile voastre să aducă roade în fața lui Dumnezeu”. 2. Ajunși în tabăra sarazinilor, au fost conduși înaintea sultanului. Acesta i-a întrebat cu insistență dacă i-au adus vreun mesaj sau dacă nu cumva voiau să se facă sarazini. Ei i-au răspuns: „Noi suntem ambasadorii Domnului nostru Isus Cristos și am venit ca să mântuim suflete; suntem pregătiți să demonstrăm cu argumente temeinice că nimeni nu se poate mântui fără să împlinească legea creștină”. Și, pentru această credință, s-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
semănând multe virtuți printre mulțimile de țărani, aducându-i lui Dumnezeu roade îmbelșugate. Sămânța Cuvântului lui Dumnezeu și roua doctrinei cerești nu au semănat-o doar printre credincioși, ci ei s-au dus în țările păgâne și în cele ale sarazinilor unde au mărturisit adevărul, multora dintre ei fiindu-le dat să culeagă de acolo chiar și gloria martiriului. Lumea, auzind de moartea sa, răspândește vestea 11. Prietenul lui Dumnezeu, Francisc, a predicat împreună cu frații săi timp de mulți ani Evanghelia
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
foarte clară pentru toți frații care erau pe atunci în Anglia. Într-adevăr, după intrarea sa în Ordin, fratele Adam de Oxford a plecat să-l întâlnească pe papa Grigore al IX-lea, care l-a trimis ca misionar printre sarazini, așa cum își dorise; dar a murit la Barletta, după cum prezisese însoțitorilor săi. Se spune că ulterior a ajuns renumit pentru minunile sale. Adam Marsh a intrat în Ordin la Worcester, fiind însuflețit îndeosebi de zelul unei iubiri deosebite față de sărăcie
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
octombrie 1225, prin scrisoarea Vineae Domini custodes, Honoriu al III-lea i-a trimis pe Frații Minori și Predicatori [= dominicani] în «regatul lui Miramolino» (BF I, p. 24: FF 2718), acordându-le dreptul de a predica, a-i boteza pe sarazinii convertiți,a-i ierta pe apostați, a stabili pocăințe, a absolvi de excomunicare sau a o decreta pentru eretici. Ei trebuia să acționeze în toate și pentru toate ca niște adevărați lucrători ai lui Isus Cristos. În martie 1227, Honoriu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
credința, să fiți sprijinul celor slabi, mângâiere pentru cei temători și curaj pentru cei puternici. Pentru ca să vă puteți exercita ministerul vostru cu o mai mare siguranță, vă concedem, dar numai în acea regiune, să puteți predica, să-i botezați pe sarazini ca ei să vină la religia noastră, să-i reconciliați pe apostați, să administrați pocăințe și să-i iertați pe cei care, fiind excomunicați, nu pot să ajungă cu ușurință la Scaunul Apostolic. De asemenea, vă este permis să pronunțați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în fața slăbirii puterii centrale, episcopii și abații, practic independenți pe pămînturile lor care au primit imunitatea, se erijează în cenzori morali și politici ai regalității. În acest context, agravat de reluarea agresiunilor venite din exterior, cele ale vikingilor și ale sarazinilor, s-au efectuat partajările carolingiene. Ludovic cel Pios căutase să mențină mai întîi unitatea atribuind titlul imperial primului său născut, Lothar, și nelăsînd celorlalți doi fii decît regate inferioare:Aquitania lui Pépin, Bavaria lui Ludovic. Nemulțumirea acestora doi, care vor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
al marilor migrații eurasiatice, extremitatea occidentală a Europei cunoaște în secolele al IX-lea și al X-lea trei ultime valuri de invazii. Una, venită din sud, este prelungirea avîntului musulman: implantați în Africa de Nord, în Spania și în insulele Mediteranei, sarazinii lansează expediții navale pe coastele provinciilor Languedoc și Provence și ale Italiei, ba chiar se instalează în cîteva puncte fortificate din care terorizează populațiile: de exemplu Fraxinetum (La Garde-Freinet?), în Provence, pe care o ocupă pînă la sfîrșitul secolului al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe Avva Theodor, menționat în Așezăminte mănăstirești, și care este caracterizat ca mare sfânt dar și ca un profund cunoscător al Scripturii. Vizita aceasta este prilejuită de veștile triste primite din Palestina cu privire la crimele și jafurile făcute de sarazini. Deoarece Kelia se afla la doar cinci mile de Nistria, mai mult ca sigur că a vizitat-o și pe aceasta. Deși mențiunile despre Nistria nu există, ele sunt justificate având în vedere origenismul monahilor de aici (Amun, Macarie Alexandrinul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
diferit de la om la om. Convorbirea a VI-a (17 capitole) tratează despre uciderea sfinților și este susținută de Părintele Teodor ca urmare a interpelării făcute de Cassian și Gherman după primirea de vești din Palestina despre uciderea de către tâlharii sarazini a mai multor monahi ce trăiau în deșert. Avva Teodor face apel la credința că sfinții sunt răsplătiți pentru faptele lor nu în prezent ci în viitor. Ceea ce se dovedește deosebit de interesant este modalitatea de analiză a bărbatului desăvârșit, care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de teroarea musulmană. Iată de ce Spania expresie în limba vulgară și nu în latină evocată neîncetat de către literații timpului apare ca o aluzie la vechea rană de care sufereau toți spaniolii. Către 880 cronica lui Abelda o declară "ocupată de către sarazini"94 în timp ce majoritatea non-musulmanilor supuși maurilor se identifică din ce în ce mai mult cu condiția de hispanici. Acest proces culminează în secolul al X-lea cînd Spania arabă abandonează acest nume iar atributul hispanicității este atribuit spațiului imaginar și politic al creștinilor. Totodată
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]