1,415 matches
-
întins... Frumos, elegant, dar cu mai puțini prieteni, cu mai puține obiceiuri obișnuite inimii, cu o posibilitate de acomodare mai dură. Lipsesc strămoșii, părinții, „miorițele”, „miticii”, „dâmbovițenii de pe mal”, „peșcheșul și alte influențe otomane”, „rahatul de pe clanța”, „halimaua”, „micul și sarmaua”, „ca la noi la nimenea”, „capra vecinului”, „doină, doină cântic dulce”, „nea Alecu”, „bancurile cu Bulă” și multe altele. Dar nu vă speriați... și aici la Sydney veți găsi metehne: „taclalagii” numiți „yuppies”, băutorii de bere care râgâie prin pub
INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
-
din țară asemănătoare că bogăție cu cea din Ajunul Crăciunului. Tradiția spune că sub față de masă să se așeze fan sau otava, iar pe masa să se pună 12 feluri de mâncare anume alese: bob fiert, fiertura de prune, coliva, sarmale, borș, borș de pește, pește prăjit, plăcinte de post cu varză acra. Alimentele nu se consumă până nu au fost sfințite de preot. În calendarul romano-catolic, data de 6 ianuarie marchează Epifania, ziua în care regii magi au fost anunțați
Botezul domnului – sarbatoarea de Boboteaza 2017 [Corola-blog/BlogPost/93041_a_94333]
-
ardeleneasca». Din Ardeal vin multe rețete bune și chiar marele gastronom Gundel punea bucătăria ardeleneasca înaintea celei franțuzești în materie de gust. Helmut mi-a vorbit, între altele - el, un austriac -, despre carnatul afumat care se fierbe în oală cu sarmale, mâncare devenită populară în Austria, dar avandu-si originea în Ardeal. Carnatul fierbe o dată cu sarmalele o noapte întreagă până când ies din el condimentele care intră în sarmale. La rândul lui, carnatul împrumuta din gustul sarmalelor, al foii de varză... mi-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
înaintea celei franțuzești în materie de gust. Helmut mi-a vorbit, între altele - el, un austriac -, despre carnatul afumat care se fierbe în oală cu sarmale, mâncare devenită populară în Austria, dar avandu-si originea în Ardeal. Carnatul fierbe o dată cu sarmalele o noapte întreagă până când ies din el condimentele care intră în sarmale. La rândul lui, carnatul împrumuta din gustul sarmalelor, al foii de varză... mi-am dat seama atunci că farmecul bucătăriei austriece constă în aceea că are din toate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
altele - el, un austriac -, despre carnatul afumat care se fierbe în oală cu sarmale, mâncare devenită populară în Austria, dar avandu-si originea în Ardeal. Carnatul fierbe o dată cu sarmalele o noapte întreagă până când ies din el condimentele care intră în sarmale. La rândul lui, carnatul împrumuta din gustul sarmalelor, al foii de varză... mi-am dat seama atunci că farmecul bucătăriei austriece constă în aceea că are din toate bucătăriile câte ceva. Din Ardeal și până în Tirol, din Lombardia până în Boemia, austriecii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
se fierbe în oală cu sarmale, mâncare devenită populară în Austria, dar avandu-si originea în Ardeal. Carnatul fierbe o dată cu sarmalele o noapte întreagă până când ies din el condimentele care intră în sarmale. La rândul lui, carnatul împrumuta din gustul sarmalelor, al foii de varză... mi-am dat seama atunci că farmecul bucătăriei austriece constă în aceea că are din toate bucătăriile câte ceva. Din Ardeal și până în Tirol, din Lombardia până în Boemia, austriecii consumă tot felul de mâncăruri, fără a se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93522_a_94814]
-
și-nmuguresc a floare castanele prăjite. Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme, nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i de jale, pe sub muzeu, prin ladă, mai bîntuie blesteme și-o să se-ntoarcă Țepeș, cît încă fierb sarmale. Citește mai mult Mai cade cîte-o șuncă din sfoară, și-atunci prinții dezmoșteniți de soartă cu foc înalță veste,dar din poieni tot țipă că nu e voie sfinții,o foame fără margini coboară în poveste.Ce port mîncat de
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
copții,și-nmuguresc a floare castanele prăjite.Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme,nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i de jale,pe sub muzeu, prin ladă, mai bîntuie blestemeși-o să se-ntoarcă Țepeș, cît încă fierb sarmale.... V. DESTIN DE TOAMNĂ, de Dragoș Niculescu, publicat în Ediția nr. 2341 din 29 mai 2017. De mine mă mai pot lăsa, De tine, nu pot niciodat’, Căci nu mai știu a mă purta Însingurat. Și, iată, plouă peste noi
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
zâsăi di la-nceput că-mi cunosc omu’! Oltean, de, stă trei zâle nemâncat înainte de nuntă sau de pomană și mănâncă să-i ajungă încă trei, bașca ce mai duce-acas’ ... Cum, necum, le făcui pe plac. Tocai eu carnea pentru sarmale de mă trecură nădușelile!? Tocai... Noroc cu cuscru, el mă mai scoasă la socoteală, el. Ieși la reveneală și-l găsâi la o schiartă cu oaminii să să-ncălzască, așa că făcurăm șchimbu’, știi. Îi atârnai haina-n cui frumușel, îi pusăi
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
om îl făcui! Păi, el să nu-și facă norma!?... Ei! Dispozâțâie di la cuscra, zâc... Sanchi! S-o fi prins, nu s-o fi prins, scăpai eu întreg, scăpai!? Ei, și dă-i pregatire... Carnea fu aleasă, furdaua la sarmale, macra la friptură și cârnăciori, că nu ne lăsarăm și făcurăm și cârnaț’, ba umplurăm și mațăle groase. Că ne și atinsă tata Nițu, cum stă el și le dă: ”Vă aranjarăț’, zâce, pe toată iarna! Pe toată iarna v-aranjarăț
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva... Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... Citește mai mult 1. Tava cu plăcinteDupă ce scoase tava cu plăcinte din cuptorul aragazului, Maria zâmbi, mulțumită că îi reușise. Galbene, rumeioare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
noaptea asta, mai vine un an...fără ei...fără altceva...fără altcineva...Nu-și dădu seama că tot mai ținea în mâini tava cu plăcinte. O trânti furioasă pe plita aragazului. Făcuse răcituri, caltaboș, salată beuf, fripsese cârnați, mai avea sarmale de la Crăciun... Făcuse și un tort, pe care scrisese cu frișcă: „La mulți ani!” De ce...mulți? Se ... XIII. POVESTIREA BOLINDEȚI DIN VOL. "MAGIA COLINDEI", de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 2184 din 23 decembrie 2016. Pe vremea copilăriei mele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
nu-i chip! / Așteaptă tu, numai un pic! La treabă cumătriță dragă, / Că ai de lucru! Nu-i de șagă!” Apoi, poalele-n brâu își pune, / Și-ncepe lemne să adune, Ațâtă focul pe-nserate / Și-ncepe a găti bucate: Face sarmale și plachie / Și alivenci cum doar ea știe; Mai face și o pască mare / Cu ouă și smântână care, De bună ce se dovedea, / De degete ți se lipea; Mai face și alte bucate, / Care de cari mai minunate. Apoi
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
sosit. „Hai, șezi cumetre!” - capra spuse / Dupăce-ntâi ea îi aduse Scaunul care l-a turnat / Din ceară și l-a așezat Deasupra, chiar pe rogojina / De peste groapa cu pricina. „Ia și mănâncă, te rog eu, / Din ce ne dete Dumnezeu!” Sarmale-n strachină a pus / Și lupului i le-a adus. Lupul le-a înghițit pe toate - / Gogâlț, gogâlț - nemestecate. „Cumătră, Domnul să îi ierte / Pe cei plecați! Bine sunt fierte Și tare bune le-ai făcut / Sarmalele. Chiar mi-au
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
ne dete Dumnezeu!” Sarmale-n strachină a pus / Și lupului i le-a adus. Lupul le-a înghițit pe toate - / Gogâlț, gogâlț - nemestecate. „Cumătră, Domnul să îi ierte / Pe cei plecați! Bine sunt fierte Și tare bune le-ai făcut / Sarmalele. Chiar mi-au plăcut!” Deodată buf, în groapa-n care / Jăratecul se-ncinse tare, Căci scăunelul s-a topit, / Fiind din ceară întocmit. Nici rogojina n-a ținut, / Iar astfel lupul a căzut În groapă și cuprins, peloc, / De flăcările
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
secțiuni: calitatea terenurilor arabile, forestiere, noile denumiri pentru satele cu populație de limbă germană și pentru așezările coloniștilor. Cred că nimic n-a scăpat: glodul Înțepenit de pe cizmele de cauciuc cumpărate de la un soldat beat; diareea apoasă provocată de niște sarmale alterate de la un birt din Indija; o aventură cu o servitoare bosniacă de prin Sombor, o răsturnare zdravănă de pe bicicletă În apropiere de Čantavira; o noapte de drum Într-un vagon de vite pe linia Senta-Subotica; tîrguitul unor gîște Îndopate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și aruncau pe josă câțiva bănuți. Cu strigări, muzică, vorbe de duh se ajungea la casa mirelui unde începea jocul pentru cei veniți cu „jocul”, iar gazda continua pregătirile pentru masa nuntașilor cei mari. Bucatele erau cele cunoscute, tradiționale, cu sarmale, friptură cu garnitură de orez sau cartofi, cozonac, un borș acru „de potroace”, dat spre dimineață, să se trezească lumea, fiindcă toată petrecerea era apreciată după câtă băutură dădea gazda. Mesenii dădeau daruri mirilor: obiecte de gospodărie, cereale, vite, apoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în mașina lui și zburam în orașul meu de munte, taică-meu ne primea ca pe doi soți, știu sigur că o să te măriți cu el, știu eu, zicea, avocata de maică-mea se pregătea o săptămână, prăjituri de casă, sarmale, pește etc... ce-i drept, gătește grozav, ce-i al ei e al ei! Eram atât de fericiți... și, deodată, Maestrul a întrerupt relația cu mine, am văzut că nu mă mai vrea. Știți cum e, Frumoasă Neli, când nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
care se prăpădeau de râs când le priveau. Singurul lucru care-l rodea era dorul de țară, de plaiurile natale, de orășelul lui înecat vara în praf și în restul anului în noroaie, de soția sa iubitoare, de manelele și sarmalele tradiționale, în fine, de tot ceea ce numim specific autohton. Poate de asta, deși totul era ca în visurile sale, la un moment dat, a avut, pe fondul unei beții crâncene, o fantezie cu păunul preferat al lui Mbobo. În consecință
NOROCOSUL TITI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364489_a_365818]
-
căci era Postul Crăciunului, respectat cu mare strictețe la el în casă. Soția sa, o foarte bună gospodină, făcea plăcinte cu mere și plăcințele cu dovleac - favoritele fiului cel mare. Pe masa gătită cu un acoperământ brodat fin, îi așteptau sarmalele de ghebe, frumos aliniate pe platoul de porțelan. „Ei, ce vremuri! De s-ar mai întoarce, măcar și pentru o clipă!”. Sprijinit de brațul tânărului, bătrânelului îi veni aproape să leșine, căci poarta era întredeschisă. Pe aleea înzăpezită ce ducea
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
Odaia era caldă, focul își arăta limbile roșietice, prin zăbrelele portiței de la sobă. Pe perete, candela era aprinsă, împrăștiind în jur pace și liniște. Masa de la perete era gătită deja de sărbătoare și bucatele aburinde stăteau frumos aliniate! Mirosea a sarmale de ghebe, a plăcinte de mere cu scorțișoară și rom! Credea că visează sau că a murit și a ajuns în rai. Nu atât în raiul lui Dumnezeu, ci în raiul care făcuse parte din viața lui, odată. Se trezi
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor, rase o oală de sarmale, un curcan la cuptor, iar pe la sfârșit, când se strigau darurile, și un purcel de lapte. Totul bine stropit cu distilate din toate colțurile imperiului, dar și cu un vin ghiurghiuliu dintr-o damigeană pe care i-o adusese un
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
au fost invitați la „un lunch”, pentru care a fost amenajat un cort imens în parcarea bisericii. Preparatele culinare au fost, de asemenea, cu gust românesc. Pentru această cină au fost pregătite, printre altele, un numar de 40.000 de sarmale, aproximativ 500 de kilograme de cârnați și 5000 de pachete de prăjituri. De specificat, însă, ca la biserică „Happy Valley” din Phoenix au loc cele mai mari întruniri ale românilor din Diaspora. Astfel că, nu este lucru neobișnuit că, în cadrul
LA PHOENIX (ARIZONA) S-A INAUGURAT CEA MAI MARE BISERICA ROMANEASCA DIN DIASPORA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361436_a_362765]
-
stare să mai mănânc nimic. Tu? -Nici eu și e vina ta că ai lăsat platoul aci, ca să ne stricăm foamea cu prostii. Haidem la mine! La prânz ești invitată la mine. Am făcut ciorbă de perișoare cu borș, am sarmale și pun friptura în cuptor mai încolo. Fac și mămăliguță, deși nu-mi iese bună ca a ta. - Nu aș vrea să te deranjezi pentru mine, Diana! - Nu-i nici un deranj și nu mă enerva cu obiecții! Știi tu, că
ICOANA PRIETENIEI NOASTRE(CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362762_a_364091]
-
trecu prin minte că va fi primul Crăciun petrecut fără spovedanie și împărtășire. Cioban o aștepta în poartă, alergând încă după fulgii strălucitori. I se lipi de picioare, cu ochii mari, nerăbdători. - Vino, chiar dacă suntem numai noi doi, Crăciunul înseamnă sarmale și cozonac. O să facem așa cum îi place lui Mihăiță. Cozonac cu mult rahat și sarmale cât pumnul de mari, ce zici? Poate vine Petrică la colindat dacă îi mai trece gâtul... În scurt timp, mirosurile începură să dea năvală prin
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]