126,475 matches
-
lui Enescu „ Prezent aici cu soția sa Rozalia,s-a minunat de toate graficele în penița, dedicate marelui compozitor. La plecare mi-a spus; „mâine vă invit să mergeți și dumneavoastră în localitatea Mitocul Dragomirnei , este o întâlnire între gospodării satului Mitocul Dragomirnei cu niste gospodari dintr-un sat din Ucraina, . Acestea sunt sate înfrățite. Trebuie să fiu prezent. Vor veni și oameni de cultură, scriitori. I-am răspuns că voi ajunge acolo, fiindcă cunosc zona deoarece Mănăstirea Dragomirna, este un
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_chip_ca_o_icoana_mircea_motrici.html [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
s-a minunat de toate graficele în penița, dedicate marelui compozitor. La plecare mi-a spus; „mâine vă invit să mergeți și dumneavoastră în localitatea Mitocul Dragomirnei , este o întâlnire între gospodării satului Mitocul Dragomirnei cu niste gospodari dintr-un sat din Ucraina, . Acestea sunt sate înfrățite. Trebuie să fiu prezent. Vor veni și oameni de cultură, scriitori. I-am răspuns că voi ajunge acolo, fiindcă cunosc zona deoarece Mănăstirea Dragomirna, este un loc,unde eu mă simt ca și acasă
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_chip_ca_o_icoana_mircea_motrici.html [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
graficele în penița, dedicate marelui compozitor. La plecare mi-a spus; „mâine vă invit să mergeți și dumneavoastră în localitatea Mitocul Dragomirnei , este o întâlnire între gospodării satului Mitocul Dragomirnei cu niste gospodari dintr-un sat din Ucraina, . Acestea sunt sate înfrățite. Trebuie să fiu prezent. Vor veni și oameni de cultură, scriitori. I-am răspuns că voi ajunge acolo, fiindcă cunosc zona deoarece Mănăstirea Dragomirna, este un loc,unde eu mă simt ca și acasă. Zi frumoasă la început de
UN CHIP CA O ICOANĂ -MIRCEA MOTRICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_chip_ca_o_icoana_mircea_motrici.html [Corola-blog/BlogPost/355759_a_357088]
-
și vulgar, inspirat din Capitalul lui Marx, guvernat de Universul tehnologic pentru a elibera omul către nimic. Oamenii acestia care au supravețuit vreme de aproape un sfert de veac, după comunism și capitalism, nu mai recunosc acum decât un singur Sat Planetar, un singur Stat Universal și un singur Organism Viu social-planetar și galactic-universal. Un Stat Universal în care doresc să trăiască în Casătorii mixte de Grup, de minim 500 și maxim 5000 de familii unite în acest Sat Planetar, sub
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
un singur Sat Planetar, un singur Stat Universal și un singur Organism Viu social-planetar și galactic-universal. Un Stat Universal în care doresc să trăiască în Casătorii mixte de Grup, de minim 500 și maxim 5000 de familii unite în acest Sat Planetar, sub protecția marilor Familii regale; un Stat Social-Planetar și Galactic-Universal, organizat doar în niște orașe de maxim 5000 de familii, numite “Orașe-dormitor”, bioluminiscente, sub formă de corturi și module, octogonale sau ovale, din materiale ecologice, precum lemnul și sticlă
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
de tatăl său și dus la Cernăuți la scoala. Vă puteți închipui ce va fi fost în sufletul copilului când a aflat că trebuie să plece de acasă, despărțit de frați, surori, de natură atât de dragă lui, de copiii satului cu care se juca, si mai ales de dulcea lui mama. Căminarul Gheorghe Eminovici trebuia să opteze pentru singurul institute de la Botoșani, pensionul lui Ladislav Ferderber și școala primară Greco-orientală din Cernăuți, așa zisul Național-Hauptschule. Cum tatăl avea ambiție că
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
copilul Eminescu de numai 7 ani într-un oraș care împăca așa de bine rusticitatea Moldovei de Sus cu aparentă de civilizație occidentală a Austriei meridionale. Văzându-se în acest oraș, se simțea că și acasă, căci în împrejurimi mișunau satele românești, ai căror țărani treceau cu căruță cu boi prin oraș, si nu prea departe de Putna lui Ștefan cel Mare și de Călinești, sătul de naștere al părintelui sau, unde se ducea vară. Se întânlise și aici cu codrul
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
încolo de dumbrava de la Horecea curgea leneș Prutul. Liniștea câmpeneasca a împrejurimilor, verdea și mirositoarea umbră din Volksgarten, marile porți de zid cu grădini îndărăt și ulițele largi că un drum de țară în care un copac răsărea deodată, împingeau satul până către inima târgului. Peste această patriarhalitate se așezase un burg de provincie austriacă, înăsprind liniile. Pe drum, lumea împestrițata a Bucovinei. Țărani români, ruteni, târgoveți trec pe langă evrei cu caftan și ungrofili austriecești. Pe largă Hauptstrasse se opresc
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
cănd onorată direcțiune i-a dat certificat cu Vorzug, adică bine, clasificandu-l al 5-lea printre 82 de școlari. Încă de acum școală nu i-a prea priit micului Mihai, pentru că a fugit la Ipotești. În dorul lui după satul natal, după vecini și ulița copilăriei, dar mai ales după perele din părul lui Isăcescu, vecin cu gardul lui, toate acestea și mai ales dorul de mama l-au făcut să plece pe jos atâta drum până acasă. L-au
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Aron Pumnul” Poezia ne arată că Eminescu cochetase mai de mult cu versurile, dar cum era discret în acestă privința, nu-și arată producțiile literare la nimeni. Cine era acest Pumnul? Aron Pumnul s-a născut în anul 1818 în satul Cuciulata, lângă Făgăraș. Fiind suferind încă de la vârsta de 6 ani, el a început școală la vârsta de 14 ani la Școală Normală din Odorhei , continuând cu audierea cursului de filozofie al lui Simion Bărnuțiu la Blaj, apoi la Cluj
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
să fugă din nou acasă. Obișnuit să bată drumurile, o lua deci pe jos până la Mihăileni, pe unde, neavând bilet de liberă circulație, trecu granița pitit în dosul unei harabale de marfă. Apoi se așternu drumului până la Ipotești. Ajuns în sat, îi fu frică să meargă de-a dreptul pe acasă, ci dădea târcoale unui par din ograda megieșului Isăcescu, pus tocmai pe o coastă, drept în fața conacului părintesc. Maica Fevronia, care se află la moșie în vizită, privind spre deal
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
drept în fața conacului părintesc. Maica Fevronia, care se află la moșie în vizită, privind spre deal, zise mamei: "Îra! Ian te uita, Raluca, cum samănă băietul cela cu Mihai." N-apuca să zică, și iată și o babă, Prodăneasa din sat, cu vestea că e chiar el. Au pus pe un vizitiu, Vasile Rusu, să-l prindă. Văzându-se încolțit, Mihai dădu să fugă țipând, dar fu luat pe sus și dat în primire mamei, care îl tinu ascuns până seara
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
deschisă de o capitală cu vocație europeană, cum speră să devină Clujul în 2020, trebuie ca întregul județ să poarte amprenta unei zone turistice de nivel european. TURISM RURAL MONTAN O importantă arie cu potențial turistic rural se află în satele extinse pe pantele, dealurile și podișurile munților Gilău sau Apuseni, de pildă. Am vizitat comuna Beliș, amplasată în ținutul moților, la o altitudine de 1050 de metri, cu 15 pensiuni agroturistice, oferind peisaje montane inundate de păduri de brad și
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
ținutul moților, la o altitudine de 1050 de metri, cu 15 pensiuni agroturistice, oferind peisaje montane inundate de păduri de brad și de ozon, cum rar se mai găsesc în Europa. Localitatea extinsă și pe pantele Măgurii Călățele (cu 2 sate de vacanță în Călățele Pădure) dar și pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al râului Someșul Cald, are un nou certificat de naștere decât în 1737, când e pomenită în documente, fiindcă în 1970 pe vatra veche a
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
de vacanță în Călățele Pădure) dar și pe malurile lacului antropic Fântânele, de pe cursul superior al râului Someșul Cald, are un nou certificat de naștere decât în 1737, când e pomenită în documente, fiindcă în 1970 pe vatra veche a satului s-a ridicat barajul Beliș - Fântânele ( cu un volum de peste 200 milioane mc.). Pantele fac greu accesibile drumurile spre monumentele naturale, de aceea se impune pentru localitățile unde se dezvoltă turismul rural local, refacerea infrastructurii, pentru a se ajunge aici
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
Bălașa-preot, supranumit „Patriarhul de Drăgășani”. Ilustrul teolog, preot, istoric-dacolog, poet, prozator, dramaturg, gazetar, publicist, editor și cărturar s-a născut în vatra ortodoxă, care la rândul ei coboară din vatra milenară a viticultorilor traco-geto-daci, a unor țărani imperiali vâlceni, în satul Dealu Mare-Gușoeni la 1 August 1911. Parcurge Școala primară din satul Spârleni, comuna Gușoeni, după care Seminarul Teologic „Sântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, ca bursier al celor 8 ani de studiu. Fiind un pasionat îndârjit al cititului ales, ajunge în
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
dramaturg, gazetar, publicist, editor și cărturar s-a născut în vatra ortodoxă, care la rândul ei coboară din vatra milenară a viticultorilor traco-geto-daci, a unor țărani imperiali vâlceni, în satul Dealu Mare-Gușoeni la 1 August 1911. Parcurge Școala primară din satul Spârleni, comuna Gușoeni, după care Seminarul Teologic „Sântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea, ca bursier al celor 8 ani de studiu. Fiind un pasionat îndârjit al cititului ales, ajunge în clasa a VII-a bibliotecarul Seminarului Teologic, publicând în periodicele locale
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
drepturi democratice. Părintele Dumitru a rămas în memoria posterității ca model de slujire și de jertfă pentru Neam și Dumnezeu. * * * Dumitru M. Șerban-preot, s-a născut în Poiana de Sus, județul Dâmbovița la 11 Iunie 1907. Absolvă școala primară în satul natal, cursurile Seminarului Central și ale Seminarului „Patriarhul Miron” din Câmpulung Muscel și pe cele superioare ale Facultății de Teologie din București. Este înzestrat cu darul scrisului, publicând în „Satul”, „Tinerimea creștină”, sub pseudonim. În anul 1936 este hirotonit diacon
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
județul Dâmbovița la 11 Iunie 1907. Absolvă școala primară în satul natal, cursurile Seminarului Central și ale Seminarului „Patriarhul Miron” din Câmpulung Muscel și pe cele superioare ale Facultății de Teologie din București. Este înzestrat cu darul scrisului, publicând în „Satul”, „Tinerimea creștină”, sub pseudonim. În anul 1936 este hirotonit diacon și apoi preot pentru slujirea ortodoxă în cadrul Mănăstirii Surpatele din județul Vâlcea, până în 1940 și de aici transferat la biserica parohiei Domnița Bălașa (Zidurile) din comuna Crovu, azi Odobești al
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
mare risipă a fost omorât după 3 luni de schingiuri bestiale și aruncat în groapa comună a cimitirului Bisericii comunei Jilava. După 1965 moaștele părintelui Dumitru se odihnesc binecuvântate în pământul Bisericii ctitoriei sale. * * * Dumitru Iliescu-Palanca-preot, s-a născut în satul Palanca al comunei Nemoiu din județul Vâlcea, la 26 Octombrie 1903. Absolvă școala primară în comuna natală, apoi Gimnaziul „Brătianu” din Drăgășani. Începe cursurile Seminarului Teologic „Sfântul Nicolae” la Râmnicu-Vâlcea, le continuă la Roman, după care revine la Vâlcea. Este
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
I. TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEȘTI, COMUNA CÂINENI, JUDEȚUL VÂLCEA*, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016. Fiecare zonă geografică a României își are tradițiile și obiceiurile ei de Crăciun, moștenite din moși-strămoși și păstrate mai mult sau mai puțin
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
2093 din 23 septembrie 2016. III Așadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele. Locul numit La Cimitir era un pinten de pământ aflat înspre Olt, între Boia și Pârâu’ Cheișorii care traver¬sează satul. Locul acela, care, pe atunci, nu se numea așa, era destul de mare și avea două întrebuințări: pe partea netedă de deasupra era loc de arătură, adică teren arabil, iar pe partea de coastă dimprejur - livadă de pruni. Citește mai mult
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
livadă de pruni. Citește mai mult IIIAșadar, Chirca Pătrașcu, zis Barna sau Chirca Barna, străbunicul meu, se însurase cu o fată cu zestre însemnată - pământ, vite, oi, capre -, moștenire de la cei care o înfiaseră. Am descris deja terenul din Capu’ Satului unde pe vremuri era casa bătrânească, precum și ceea ce mă îndreptățește să presu¬pun că socrul lui se numea Teșcuț. Haideți acum să vedem ce era și cu celelalte trei locuri din sat ale străbunicii mele.Locul numit La Cimitir era
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]