961 matches
-
Cum contradictoriul este intrinsec realului, monoteismul omogenizant din creștinism, de exemplu, a creat ca antiteză a lui Dumnezeu pe Antihrist, Satan. Replica antagonală pulverizează comandamentele lui Dumnezeu, fără, însă, a le putea substitui, dat fiind că divinitatea îl domină pe Satan, dar fără să-l poată înlătura. În politeism, tendințelor eterogenizante (multiplicitatea de zei) li se opune reacția unei căpetenii (Zeus, Jupiter) ca forță omogenizantă, dominându-i pe ceilalți zei. Vitalitatea acestor religii a venit tocmai din antagonismele lor343. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
zei) li se opune reacția unei căpetenii (Zeus, Jupiter) ca forță omogenizantă, dominându-i pe ceilalți zei. Vitalitatea acestor religii a venit tocmai din antagonismele lor343. Cu alte cuvinte, să înțelegem paradoxul că forța creștinismului ar izvorî din prezența lui Satan, care mereu încurcă lucrările divinității, iar forța politeismului a supraviețuit atâta vreme cât Zeul unificator. Foarte probabil nu altul este sensul "dualismului" dezvoltat de Lucian Blaga în drama sa Meșterul Manole, unde bunul Dumnezeu și crâncenul Satanail sunt frați. Dacă ne supunem
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
definitiv pe toți ceilalți, rămânând Unul singur. Iar singur rămânând, s-ar fi identificat cu entropia maximă, dacă nu apărea antagonul său, Diavolul. E de-a dreptul ironică imaginea aceasta a unui Dumnezeu care-și datorează existența și vigoarea lui Satan. Numai că un asemenea mod de a judeca lucrurile poate avea logică doar prin raportare la știință, anume știința care elaborează ipoteze cu privire la apariția religiilor. În ce privește starea T, Lupașcu a ajuns la concluzia că la acest nivel de Realitate încă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
concentrare printr-un proces reînnoit sufletul se epuizează, ca un pește pe care pescarul Îl manevrează la capătul undiței sale. Acest pescar este Satana. Prada lui este sufletul iar pentru a o ademeni ajunge să o obosească. ../'pe perna răului Satan Trismegist/ el leagănă Îndelung spiritul nostru vrăjit / iar prețiosul metal al voinței noastre / este În Întregime vaporizat de acest savant alchimist”. Tremurul din oglindă, vibrația pe care o induce Hyperion are menirea de a ține trează conștiința eroinei, a fetei
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cu prisosință. Extremiștii cu convingeri religioase profunde îi socotesc inferiori pe cei care nu aparțin comunității de la care ei se revendică. În consecință, îi descriu, în mod deliberat, în termeni denigratori care dezumanizează, numindu-i necredincioși, câini, copii ai lui Satan sau socotindu-i necurați sufletește. Autoritățile clericale fie ayatollahi sau mollahi, preoți sau rabini, pastori sau reverenzi își îngăduie să recitească, în maniera proprie, pentru uzul credincioșilor, textele sacre oferind interpretarea care justifică, din punct de vedere religios, violența. Serge
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
data in lucrarea Apology to Charles V, lucrarea scrisă de cardinalul englez Reginald Pole în 1539. După Pole, Machiavelli [a fost] un florentin care nu ar fi meritat să se fi născut în acest oraș nobil. Dar așa cum progeniturile lui Satan sunt peste tot, amestecându-se cu fii lui Dumnezeu... tot astfel și acest fiu al lui Satan, instruit în toate formele de răutate în mijlocul multor copii ai lui Dumnezeu, s-a născut în acel nobil oraș și a scris lucruri
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Pole, Machiavelli [a fost] un florentin care nu ar fi meritat să se fi născut în acest oraș nobil. Dar așa cum progeniturile lui Satan sunt peste tot, amestecându-se cu fii lui Dumnezeu... tot astfel și acest fiu al lui Satan, instruit în toate formele de răutate în mijlocul multor copii ai lui Dumnezeu, s-a născut în acel nobil oraș și a scris lucruri care duhnesc de fiecare răutate a lui Satan. Printre alte lucrări, a scris Principele (întrucât acesta este
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Dumnezeu... tot astfel și acest fiu al lui Satan, instruit în toate formele de răutate în mijlocul multor copii ai lui Dumnezeu, s-a născut în acel nobil oraș și a scris lucruri care duhnesc de fiecare răutate a lui Satan. Printre alte lucrări, a scris Principele (întrucât acesta este titlul pe care el l-a dat uneia dintre cărțile sale), în care portretizează pentru noi un astfel de principe încât dacă Satana ar domni în carne și oase și ar
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
între eu, ca expresie personală superioară, si ego, ca expresie personală inferioară, si, mai semnificativ încă, de ce ego-ul trebuie anihilat cu orice preț, chiar cu acela al anulării eului. Concret, în Jerusalem, eul, Isus, trebuie să se sacrifice, astfel încât ego-ul, Satan, să dispară. Fiindcă, sugerează Blake, ego-ul, ca întrupare arhetipala a erorii, nu poate exista în sine; el dobândește o vagă extensie ontologica doar în relația dialectica pe care o dezvolta cu eul, ca expresie a autenticității. Dacă adevărul dispare, dispare
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Events of Time start forth & are concievd în such a Period / Within a Moment: a Pulsation of the Artery" (E: 127). În concepția lui Blake, momentul inspirației este în afara controlului sau chiar a influenței forțelor râului (personificate de figură lui Satan), cu toate că acestea fac tot ce le stă în putere pentru a se manifestă la rându-le. Atributul fundamental al acestei clipe de grație este extensivitatea: eul creator poate extinde acest interval ad libitum; pentru aceasta, el nu are nimic altceva
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poate extinde acest interval ad libitum; pentru aceasta, el nu are nimic altceva de făcut decât să persevereze. Mai mult, acest moment unic poate insufla semnificație și clipelor anodine care îl preceda: "There is a Moment în each Day that Satan cannot find / Nor can his Watch Fiends find it, but the Industrious find / This Moment & it multiply. & when once is found / It renovates every Moment of the Day if rightly placed" (E: 136). Ideea de "inspirație" blakeană nu poate evolua
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
p. 37). Toate aceste incidente evoluează aproape exclusiv în registrul miraculosului. Doar în trei ocazii devin viziunile de-a dreptul terifiante: când Blake se întâlnește cu o fantomă la Lambeth, când vede duhul unui purice și când se confruntă cu Satan însuși. Prima viziune este redata succint de Gilchrist în aceeași Life of William Blake, "Pictor Ignotus", dar epitetele ornante individualizează descrierea altminteri clișeizata: "Stând, într-o seară, lângă ușa dinspre grădină să din Lambeth și ridicând, întâmplător, privirea, el văzu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a flea a spiritualization of the thing!"" (Bentley, Jr., 2004, p. 650). A treia viziune, narata tot de Blake și citată tot de Cunningham, îl descrie pe diavol în tusele hiperbolizante ale unui român horror: "At last I saw him (Satan, n. m.). I was going up the stairs în the dark, when suddenly a light came streaming amongst my feet, I turned round, and there he was looking fiercely at me through the iron grating of my staircase window. [...] Its
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
nivel metafizic, conflictul dintre aspectele metafizice ale ființei umane constituie criză, Apocalipsa este regenerarea, iar adevărată cunoaștere intuitivă reprezintă redescoperirea armoniei. La nivel estetic, criza este constituită de greșelile săvârșite de Milton în textul eposului Paradise Lost, războiul împotriva lui Satan, corupătorul artei vizionare, este regenerarea, iar reunificarea cu Ololon constituie regasirea armoniei. În fine, la nivel religios, criza este gelozia pe care Albion o nutrește față de Jerusalem, care este sortită să devină Mireasă Mielului, regenerarea este reprezentată de respingerea propriului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Who when convincd can still persist . tho furious.controllable / By Reasons power. Even I already feel a World within / Opening its gates [...]" (E: 368). Chiar și după contemplarea siluetei care reifica deznodământul acestei teribile lupte intelectuale profilul abominabil al lui Satan, descris ca "a Shadowy hermaphrodite, black & opake" (E: 374) -, Urizen continuă să fie dominat de confuzie și de ignoranța. Nereușind să înțeleagă aspectul pernicios al tuturor cuvintelor scrise, al căror mesaj poate fi corupt sau deturnat ad libitum, zeul rațiunii
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
the breath of the Almighty. such are the words of mân to mân / În the great Wars of Eternity, în fury of Poetic Inspiration, / To build the Universe Stupendous: Mental forms Creating" (E: 129). Metaforă complexă ce descrie sânul lui Satan înfățișează de fapt ruină completă a artei decăzute. Fiindcă omul se găsește în centrul tuturor eforturilor estetice blakeene 201, arta este personificata, iar cititorul este confruntat, astfel, cu perspectiva unui construct antropomorfic steril și lipsit de viață. Formă arhitectonica prezentată
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
palaces & cities & mighty works; / Its furnaces of affliction în which his Angels & Emanations / Labour with blackend visages among its stupendous ruins" (E: 139). În Book the Second, sub finem, Milton renunța la propriul ego, simbolizând eroarea și, implicit, figură lui Satan, pentru a îmbrățișa artă adevărată, ca produs al forței conjugate a inspirației și a imaginației. Discursul său este o apologie estetică perfectă, un exemplu de retorica bine instrumentata, care are în centru diferența dintre artefacte vizionare și non-vizionare, deci dintre
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cercul se închide (libertatea socială, traversând crize de factură metafizica și estetică, este reorganizata, pe o treaptă superioară, ca libertate spirituală). Întregul epos narează sacrificiul de sine al lui Albion (anihilarea sacra a ego-ului grosier este simbolizata de respingerea lui Satan) și refacerea stării de unitate primordială a tuturor ființelor. Trebuie să semnalez, aici, metaforă elaborată care descrie Golgonooza, Orașul Artei și al Manufacturii, clădit de Los203 în inima Britaniei, chiar pe malurile Tamisei: "Therefore Los stands în London building Golgonooza
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of Sand în Lambeth" (E: 183) trebuie pusă în relație cu simbolismul încriptat în poemul Auguries of Innocence, "To see a World în a Grain of Sand" (E: 490), si in Milton, "There is a Moment în each Day that Satan cannot find / Nor can his Watch Fiends find it [...]" (E: 136). Ultimele versuri sunt reproduse aproape literal în Jerusalem: "There is a Grain of Sand în Lambeth that Satan cannot find / Nor can his Watch Fiends find it: tis translucent
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
si in Milton, "There is a Moment în each Day that Satan cannot find / Nor can his Watch Fiends find it [...]" (E: 136). Ultimele versuri sunt reproduse aproape literal în Jerusalem: "There is a Grain of Sand în Lambeth that Satan cannot find / Nor can his Watch Fiends find it: tis translucent & hâș many Angles / But he who finds it will find Oothons palace [...] / [...] / Here Jerusalem & Vala were hid în soft slumberous repose" (E: 183). Chapter 2 se încheie tot cu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
evidențiază caracterul nociv pe care deismul îl dobândește în ochii lui Blake: potrivit acestuia, religia și filosofia naturii sunt doar expresia credinței fariseilor care l-au ucis pe Christos (E: 201). Europa, ni se sugerează, este devastată de religia lui Satan și de propagatorii acesteia, Voltaire, Rousseau, Gibbon, Hume etc. În comparație cu idiomul profetic al viziunii cvadruple, limbajul tuturor acestor philosophes pare prea mecanic și artificial. Cântecul Mielului este unul dintre cele mai sugestive epitalamuri din întreaga poeziei blakeană, imitând tonul patriarhal
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sugerez că, fiind autorul unei opere atât de complicate formal, Blake și-a atras ură criticilor întocmai cum demiurgul gnosticilor și-a atras condamnarea credincioșilor. 166 Argumentația mea se bazează pe analiza lui Malcolm Lambert. Astfel, bogomilii moderați susțin că Satan, ca fiu al lui Dumnezeu, este creatorul universului material (Lambert, 2002, p. 132). Diferența fundamentală dintre aceste concepții", susține Lambert, "rezidă în statutul râului: este el creat de un spirit căzut sau de un principiu etern al râului?" (2002, p.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de către război. Damon opinează (iar eu înclin să-i dau dreptate) că este vorba despre "creștinismul dogmatic în aspectele sale succesive" (1988, p. 85). 209 În opinia mea, Heruvimul Ocrotitor constituie reiterarea, la scară superioară, a figurii hermafrodite a lui Satan din The Four Zoas. 210 Potrivit lui Damon, Tertullian și alți Părinți ai Bisericii cred, de asemenea, ca Heruvimul Ocrotitor este Satan (1988, p. 93). CĂTĂLIN GHIȚĂ Demiurgul din Londra 4 1
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
1988, p. 85). 209 În opinia mea, Heruvimul Ocrotitor constituie reiterarea, la scară superioară, a figurii hermafrodite a lui Satan din The Four Zoas. 210 Potrivit lui Damon, Tertullian și alți Părinți ai Bisericii cred, de asemenea, ca Heruvimul Ocrotitor este Satan (1988, p. 93). CĂTĂLIN GHIȚĂ Demiurgul din Londra 4 1
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sodomia, poziția clerului a fost intransigenta și, în același timp, ambigua. Într-adevăr, în clasificarea lui Dante, sodomiții se află în al nouălea cerc, cel mai de jos, laolaltă cu Cain, cu Iuda, cu trădătorii, cu ucigașii etc., foarte aproape de Satan. Dar, în același al nouălea cerc, Dante îl întâlnește și pe bătrânul și preaiubitul sau magistru Brunetto Latini, care, evocându-i pe sodomiți, îi declară: "Toți aceștia au fost clerici și literați de mare notorietate, și totuși, întinați pe pamant
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]