2,615 matches
-
ambitusul, diapazonul... Mai bine de jumătate de veac s-a dovedit a fi un negativist și un hulpav devorator de stiluri și tendințe. Respingerea a funcționat nu pentru că e mai ușor să pari inteligent negînd și contestînd, decît admirînd și savurînd, ci pentru că negația e parte esențială și indispensabilă a spiritului, în timp ce lăcomia a fructificat-o, oarecum șmecherește, în cea mai neaoșă accepțiune prevert-iană: "grăbiți-vă să mîncați pe iarbă, înainte ca ea să mănînce din voi". Dar Stockhausen a fost
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
aceasta, limpede, clar, coerent, Massimo Montanari și Jean-Louis Flandrin). " A mânca bine" însemna, în secolul al XVI-lea, de exemplu, să faci față la 14 feluri de mâncare, ce compuneau cina (Francisc I a fost una din victime), sau să savurezi gustul rafinat al limbii de balenă fiarta în vin alb, mirodenii și supă de pește 3 (fel preferat al Catherinei de Médicis). Renașterea echilibrează raportul între criteriul calitativ și cel cantitativ. Patru secole mai devreme, calitatea umană se exprima în
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
experiența devoratoare a unei subiectivități ale cărei fruntarii, tot mai îndepărtate, semnificau, totodată, o lărgire a propriilor repere, teme, abordări lirice. O trăsătură comună poemelor, de o mare varietate imagistică, tematică, retorică, din volumul Bătrânul Werther, este vastitatea peisajului referențial, savurată de poet ca o emblemă a opulenței vieții. Ioan Flora rezistă cu greu inventarierii exhaustive a lumii materiale, care-l încântă printr-un neistovit spectacol (a se vedea poezia Labirint). Exuberanța spațiului presupune aplecarea, cu o dispoziție egală a spiritului
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
un portret, o situație neprevăzută, evocată cu ironie subțire - ceva între simpatie, persiflare și sarcasm -, după împrejurări (era să zic: "după facultăți), o cină la care întâlnește și stă de vorbă cu oameni interesanți, inteligenți, agreabili, sau dimpotrivă. Cine a savurat - la cald, ca să zicem așa - toate acestea, acum trei decenii, le poate relua acum, la o altă vârstă a lecturii cu delicii nuanțate și cu spor comprehensiv. Dacă lectorul din 1977 al Jurnalului parizian era interesat și chiar fascinat de
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
la timp incredibil de numeroasele provizii cu care s-a înzestrat. "Era un fel de grotescă descătușare în altă gamă de senzații, o refacere de forțe, o animalitate deliberată, un fel de fericire barbară care lega, inconștient desigur, spectacolul morții savurat cu delicii de recompensele generoase oferite propriei vieți cu atîta elan". Rînduri din care încă o dată rezultă situarea Anei Blandiana la antipodul turistului-standard, impersonalizat, evacuat de criterii și emoții, în postura unei personalizări ce-și asumă spațiul precum un depozitar
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
actuale din partid nu e altceva decât timpul necesar completării unui inevitabil certificat de deces. Situația convine de minune tuturor: PD-ul va juca "la așteptare", sperând măcar la conservarea, dacă nu la creșterea, cotelor din sondaje, PRM-ul își savurează probabil ultima prezență în Parlament, iar ungurii, deși nu se simt nici ei prea bine, sunt constrânși la o pe cât de filozofică, la atât de lucrativă conlucrare cu oricine e dornic să-i invite în așternuturile moi ale guvernării. Dar
Transplant de tip Geoană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9176_a_10501]
-
nu fie una orășenească. Luntrea lui Caron nu poate fi citită între pereții unui bloc de locuințe dintr-o urbe contemporană. E ca și cum ai vrea să asculți o simfonie într-o mină de cărbuni. Sau e ca și cum ai vrea să savurezi o mîncare rafinată plimbîndu-te printr-o piață înțesată cu oameni. Sunt cărți care, pentru a fi gustate, cer o anumită ambianță: acesta e cazul Luntrei lui Caron. E prea multă natură în acest tom ca paginile lui să nu ceară
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
între iulie și septembie 1683. Deși a promis sultanului ca va aduce la Istanbul cheile de la porțile Vienei, pronosticul său nu s-a adeverit. Fiind învins de oștile coalizate polono-germane, ai căror conducători, Jan Sobieski și Carol de Lorena vor savura victoria cu multă pompă, 63 a trebuit să ia asupra sa întreaga vină, fapt pentru care va fi decapitat din ordinul sultanului Mehmet al IV-lea, fiul lui Ibrahim, care fusese detronat în 1687. Această înfrângere sub zidurile Vienei a
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
sincerități bolnave. Dar să privești către viitor cu naivitatea tinerei căsătorite care a descoperit în fine filozofia... * Ceea ce ucide cu adevărat în marele sentiment al ratării este speranța, o nouă împotrivire, paradoxul final care duce la prăbușire: (când oblomovian își savurează boala, așteptând să fie pentru totdeauna confirmat) ratatul este obligat să hrănească o himeră - întârzierea unei iluzii care l-a ocolit până atunci. Rațiunea îi sugerează versetele Eclesiastului, subconștientul îl parfumează cu unduirile Psalmilor. Totul este un imens sentiment de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
care au justificat o istorie modernă schizoidă. Atâta doar că, în sensul binelui public, „progresul“ nu trece dincolo de cosmetica subconștientului. * Nu cred că inteligența umană va putea împiedica vreodată meteorologia debilă a planetei să intre în „călduri“ și să-și savureze astfel „erotismul“ inconștient. Ba chiar sunt convins că va urma o stare de coit universal. * Ce va mai rămâne din noi după ce vom fi compromis iremediabil literatura, filozofia, muzica și artele? Comentariul belicos, delirul ritualic, isteria confesiunii, manifestări fără precedent
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Din păcate, mulți dintre condamnații la privare de libertate s-au obișnuit cu excelentele condiții din închisori, au devenit pensionari ai acestora și au renunțat definitiv la viața în libertate. Savoare O ceașcă de cafea capătă alt farmec dacă este savurată concomitent cu o țigară și asezonată cu o bârfă împreună cu vecina sau prietena. Sărac Sărac cu duhul înseamnă minte puțină, nu sărăcie sufletească. Timpul În copilărie și adolescență trăim senzația că timpul se scurge lent ca mersul melcului. În perioada
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
al Radiodifuziunii Române a fost un adevărat pariu cu perspectivă, cu propriul ei proiect interpretativ. Un pariu câștigat, iată, la un an distanță, într-o manieră în care asistența, oricât de mefientă ar fi să fie, nu poate să nu savureze reușita. Atunci, în 2 iunie 2006, tânăra pianistă restituia cu finețe și multiple nuanțe Concertul nr. 4, în sol major, de Beethoven. Acum, în chiar "Ziua copilului" anului de grație 2007, Alexandra Costin a demonstrat, atacând cel de-al treilea
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]
-
din focul lor reflectat îi trebui un mic efort, apoi traversă încăperile umbroase și ajunse în camera ei, surâzând privirilor lui pe care le avea mereu în față" (p. 205, în prima ediție). Romanul lui Radu Petrescu nu poate fi savurat fără aceste compoziții de forme, culori și intensități, fără reverberațiile de sentimente, fără relieful nuanțelor. Dora este imaginată de Matei în "vastul album al aerului" (p. 104). Satisfacția estetică vine din această tehnică alternativ muzicală și plastică. Reverberațiile dragostei se
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
ceea ce s-ar putea foarte bine numi: savurarea propriei impudori, momentul când "Leontina începuse să înțeleagă ce înseamnă să te joci cu focul, când focul acesta se confundă cu o irepresibilă nevoie de spectacol. Și cu plăcerea de a-ți savura impudoarea, cum a descoperit destul de surprinsă" (p. 168). Preliminariile, proiectele, fișele, planșele nu ocupă, de astă dată, un loc exagerat în romanul publicat. Există în Pupa russa, cu intermitențe bine plasate, note ale autorului, care constituie un fel de auto-exegeză
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
să mi se facă rușine de toată lumea, mai ales de femeile care m-au cunoscut ca pe un bărbat tandru și pudic" (p. 230, în roman). Pupa russa este cartea necruțătoare și directă despre modul în care o femeie își savurează impudoarea, aventura sexuală substituită total aventurii existențiale. Pentru Leontina, sexul este viața și pacostea ei. Percepția și relatarea corporalității feminine angajează o adevărată epopee a senzorialității și a senzualității. Senzorialitatea reconstituie o lume, cu multiplele ei realități. Senzualitatea transcrie experiența
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
despărțiseră în deceniile trăite în Israel. Chiar dacă unii dintre ei spuneau că nu mai citiseră o carte în românește de jumătate de secol, toți vorbeau o limbă română fără cusur, ornată pe alocuri cu suprinzătoare prospețimi lexicale și stilistice. Toți savurau cu nesaț veștile de acasă, faptul că veneam de acolo devenea în ochii lor calitate în sine, bucuria întâlnirii le lumina chipul, sentimentalismul iriga toate nervurile conversației. Dialogul cu acești oameni dobândea consistență nu în planul cunoașterii, ci în cel
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
nu este vorba despre nostalgia după regimul politic anterior, despre care s-a făcut atâta caz în anii din urmă, ci despre cu totul altceva. De nostalgia după un anumit ritm de viață, al unor oameni care știau să-și savureze țigara și păhărelul cu tărie, a căror minte era plină de poveștile trăite, imaginate sau auzite, și care erau priviți prin ochii inocenți și plini de admirație ai copiilor (între care autorul însuși) ca niște mici eroi ai comunității, adevărate
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
noapte pe cap. Ne atrăgeau și borcănașele cu șerbet de trandafir, în care vâram lingurițele pe rând. Ne adunam pe malul Mureșului înarmați, cum zic, fiecare cu câte o linguriță și apucam din borcănaș porții de șerbet, pe care-l savuram trântiți în iarbă, cu ochii pironiți pe bolta cerului" (pp. 51-52). Unele dintre poveștile de demult sunt la limita bancului. Rememorându-le azi autorul retrăiește întregul context al momentului în care le-a auzit inițial, inclusiv mimica povestitorului și naivitatea
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]
-
și ale cărui cifre și rubrici le cunoștea foarte bine. A fost Îmbrățișat și sărutat de cele două gazde, a fost Întrebat de familie și de gândurile legate de ziua de azi, așa se obișnuiește la arabi și apoi au savurat câte o cafea binefăcătoare și aromată, timp În care privirile sale s-au Încrucișat cu cele ale Aminei, priviri pline de subînțelesuri tandre și de noi promisiuni. Apoi o secretară, la fel de frumoasă, a adus stilou, mape și documente și s-
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
două zile, fix la orele șapte dimineață, omul său ieșea, cumpăra pâine, lapte, carne și fructe, dar numai după ce mergea În barul abia-deschis de la hotelul Central, unde așezat la o masă Întunecoasă din cel mai Întunecos colț, era servit și savura În liniște și discreție o cafea amară și o vodcă de calitate. Personalul barului, abia sosit la serviciu, se obișnuise cu ciudatul client cuminte și Îl lăsa În pace, acolo În colțul său. Într-o dimineață, simțul ascuțit al securistului
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
a pus cenușa la rădăcina smochinului. Acum smochinul dă două recolte pe an. Din smochine, Fatima face jeleu, dulceață și, în anii secetoși, chiar și lichior. Ce mai, a prins gustul soacră-sii, deși a urât-o toată viața: o savurează aproape zilnic. Vă spun așa, că suntem prieteni, deși nu-i frumos să bârfești, dar am impresia că Fatima a început să devină dependentă de lichior. — Potasiu ziceți? se miră Lionel, complet aiurit de povestea portăresei. Am reținut. Să vedem
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
la nivel mondial, fapt ce a Încurajat afluxul de vizitatori. Un număr mare de prostituate au fost, de asemenea, atrase de metropolă (În special În timpul Expoziției din 1867ă, În speranța de a profita de pe urma turiștilor dornici să-și cheltuiască banii savurând larga varietate de splendori ale Parisului. Prostituatele pariziene rezidente intrau sub incidența sistemului de Înregistrare organizat și gestionat de poliția locală. Această Înregistrare În evidențele oficialităților putea fi benevolă sau forțată (pentru cele care fuseseră deja arestateă și presupunea controale
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
pentru efervescența dezvoltării sociale, industriale și economice, perioadă În care averile se puteau dobândi sau pierde Într-un interval de câteva săptămâni. Din acest motiv cei Înstăriți se bucurau cu exuberanță de acest statut, atâta timp cât Încă Își permiteau să-și savureze stilul de viață opulent. Timp de patru secole, cea mai celebră prostituție din Europa este cea din Veneția. Se povestesc lucruri minunate despre curtezana venețiană, pe care vocile vremii o descriu ca având o deosebită frumusețe, stil, rafinament, eleganță. Apăruseră
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
suflarea acestor ținuturi, din înalt, cu fulgerele cuvintelor tale în piept. prima cină cu tine am decis să te întâlnesc, să mă arunc de pe acest pisc, care îmi găzduiește chilia să plonjez majestuos către cina propusă de tine, unde vom savura cuvinte dulci-sărate de bucătărie franceză câte o înșiruire de litere foarte gustoasă în centrul unei pagini A4 albe va răsplăti curajul meu incredibil o șansonetă de pahare în clinchet și fondue șuierând ne va face să dansăm într-un colț
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
na. șase în primul loc: vei pierde oricum ceva, dar poți amâna această zi și o poți face mai bună, bând ceai și cultivând flori. învață să adâncești timpul în tine, nu să aștepți să se termine, ci să îi savurezi trecerea, fir cu fir de nisip în clepsidra dinlăuntrul tău, picătură cu picătură de apă în fântâna din creierul tău și în pânzele freatice din inima ta, alimentate de ploile calde ale dragostei nemăsurate, globuleț cu globuleț de aer în
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]