526 matches
-
Care găseau totuși timp, sub ochii mei răbdători să telefoneze naiba știe la ce distribuitor pentru a-și comanda un nou telefon mobil, „Samsung, model XJ5P7, cu clăpiță“. Iar când spunea „clăpiță“, degetele îi fluturau delicat în aer. Am plecat scârbit, cu un bilet mic în mână, ca cel de tramvai, semn că „cererea a fost înregistrată, iar răspunsul va fi furnizat în 30 de zile“. În spate, auzeam cum cineva, intrat în birou după mine, se plângea de faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mă salutați măcar. Ar fi mult mai bine să știu că v-am dus acasă în bune condiții. În mașină, îi mărturisi că un bărbat "plasat" ar trebui să fie cu orgoliul la pământ. El nu se simțea decât puțin scârbit. Foarte puțin scârbit. Avea o mașină roșie destul de bine pusă la punct. Doar ștergătoarele nu-i funcționau corect. La stopuri își îngusta ochii și se încorda. Probabil începea să aibă neplăceri cu vederea. Pe stradă erau oameni puțini. Circulau repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Ar fi mult mai bine să știu că v-am dus acasă în bune condiții. În mașină, îi mărturisi că un bărbat "plasat" ar trebui să fie cu orgoliul la pământ. El nu se simțea decât puțin scârbit. Foarte puțin scârbit. Avea o mașină roșie destul de bine pusă la punct. Doar ștergătoarele nu-i funcționau corect. La stopuri își îngusta ochii și se încorda. Probabil începea să aibă neplăceri cu vederea. Pe stradă erau oameni puțini. Circulau repede, zgribuliți, cu gulerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o noapte întreagă cu asemenea fete, dar nu puteam trage semnalul la miezul nopții, întrerupând aventura (ar fi fost imposibil și din punct de vedere fizic), așa că trebuia să rabd până dimineața și să mă întorc la cămin dezamăgit și scârbit. Soarele sclipea orbitor, aveam gura pungă și capul mi se părea că nu-mi aparține. După trei sau patru asemenea experiențe l-am întrebat pe Nagasawa: — Nu ți se pare lipsit de orice haz să te mai culci cu fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cu pereții, unduindu-se În urma sa. „O armă, trebuie să găsesc o armă!“ Ajunse În mica bucătărie cu tejgheaua metalică, unde se aflau câteva cratițe și tigăi. Deschise Înfrigurat sertarele, căutând un cuțit. Găsi doar un cuțitaș și-l aruncă scârbit. Auzi tentaculele apropiindu-se. În clipa următoare, se pomeni trântit jos, casca izbindu-i-se de podea. Norman se ridică În picioare, evită tentaculul și alergă mai departe În cilindru. O secțiune de comunicații: un radio-emițător, un computer, două monitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
partea cealaltă, s-a afișat un poster cu fosta soție a ministrului Brânzan, din campania pentru suptul la sân. „Această campanie arată cum să sugi frumos, elegant, din banii publici“, a spus un liberal. Victor Ponta (PSD) s-a arătat scârbit, acuzând puterea că „se folosește de copii morți în scopuri politice“. Șeful grupului liberal, Crin Antonescu, l-a trimis să tropăie la tineretul social-democrat, unde obișnuiește să se joace de-a Che Guevara. Opoziția a văzut în ministru „contabilul providențial
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
amărăști, denunțându-l și stârnind În zadar cuibul de viespi al avocaților, judecătorilor și comisarilor? Pujato, 4 august 1942. Victima lui Limardo În amintirea lui Franz Kafka I Don Isidro Parodi, deținutul din celula 273, și-a primit vizitatorul oarecum scârbit: „Alt gagiu care vine să mă sâcâie“, și-a zis. Uitase că, În urmă cu douăzeci de ani, Înainte de a fi fost avansat creol autentic, se exprima și el În același chip, cu s-uri tărăgănate și risipă de gesturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
liberi până seara, în timp ce eu la opt dimineața trebuie să fiu la Tipar. Ei și? Grasul zâmbi și mai rămase, dar nu mult, chemă chelnerul și ceru nota. Când plăti scoase un teanc de bani. - Nu înțeleg, zise Geo parcă scârbit, cum poate cineva să aibă atâția bani! Nu te jenează când stai cu portofelul plin? Împrumută-l și pe el cu vreo mie de lei, zise aruncîndu-mi o privire, ți-i dă îndărăt la prima leafă pe care o s-o
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de gust îndoielnic, represiv contra sentimentelor lăbărțate, pe care cu un umor și o ironie ai fi zis amară (îl făcea pe feciorelnicul Untaru, care începuse să semneze Ierunca, să roșească) le lua în derâdere. În seara aceea părea chiar scârbit de ceva, poate de pata aceea de cerneală de pe mână, cu care se născuse și pe care o remarcasem de la prima noastră întîlnire. Era semnul unui destin? Poate că da, dar el îl privea cu neîncredere, încă mirat, dacă nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Mai bine roagă-te să nu te lovească și pe tine boala. Până la urmă n-are ce face, se apleacă, șterge băltoaca, duce cârpă la closet și se întoarce în cameră, culcîndu-se cu fața la perete ca să nu mai vadă mutrele noastre scârbite. Pe măsură ce-l ascultam, îmi reveneau în minte amănunte din noaptea când intrasem în bodega de lângă gară. Pivnița se umplea iarăși. Golul luminos dinlăuntrul meu crăpase și pătrundeau în el ape tulburi din trecut. ― Ieși afară! i-am strigat bătrânului cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
vrut să se culce cu dulgherul, părăsindu-l, încît destinul se arăta dispus să se îndrepte spre un sfârșit care iartă totul. Numai că băiatul a dispărut după un timp, iar fata n-a rezistat și acestui șoc; disperată, dezorientată, scârbită, a ajuns curând o depravată. Un student i-ar fi dat atunci, în glumă, la un chef, porecla "Mefista", pentru că, zicea el, Mefista le propunea tuturor bărbaților care-i plăceau cât de cât un tîrg: să-i vândă ei trupul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
om normal și-ar fi vărsat și inima, nu numai mațele? Cerul limpede, strălucitor, tot atât de limpede pe cât era mlaștina de murdară, miasmele rele, infecte, care ardeau în lumină, duhorile de stârv putrezit, pe care dimineața le mirosea ca o hienă scârbită, îmi arătau ce erau de fapt ceasurile petrecute acolo. M-am aplecat spre un ochi de apă tulbure, noroioasă, și mi-am văzut chipul. Îmi căzuse o parte din păr. Apăruseră și câteva riduri noi. Începeam deci să îmbătrînesc. Și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de concentrare intelectuală, îi este brăzdată de cute. Mă întreabă cu ce mă ocup. Student la Litere? Mormăie că ne știe el prea bine pe noi, ăștia care n-am fost în stare să facem o meserie. Apoi, se întoarce scârbit, fără să ne dea nici măcar "bună seara". Mă simt năpădit de un sentiment acut de vinovăție: l-am privat pe un om cinstit de o șpagă binemeritată. În spate, adjutantul își ascute colții în așteptarea următoarei victime. Sunt două nunți
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
descopăr chipul distins și insinuant al unui domn în vârstă (tip profesor universitar la pensie), îmbrăcat în costum din trei piese, care-și freacă fără jenă umbrela de blugii mei, într-un transparent act falic. Mă dau la o parte, scârbit, în timp ce venerabilul îmi dăruiește cu magnanimitate un zâmbet. Lângă mine, două punk-iste, cu șuvițele vopsite într-o sobră nuanță violet (părul tău auriu, Margarete...), își dau coate. Afară, în Orcus, cerberii, în fuste roșii sau galbene, străjuiesc neobosit bulevardul. Sendai
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
la semnarea tratatului, însă nimeni nu îi simți lipsa. Pentru toată lumea era clar că el nu dorea să asiste la ieșirea triumfală a generalului Kutuzov de pe scena românească a războiului ruso-turc. Amiralul, însă, nu era deloc răcit, ci cu totul scârbit. În drumul lui spre București întâlnise dovezi clare ale abuzurilor armatei ruse asupra populației. Sate întregi părăsite, păduri arse, băjenari flămânzi și înfrigurați, orășele și târguri terorizate, jecmănite, fete, neveste luate cu de-a sila, umilite, violate, ucise... Soldații rechiziționau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Dumnezeu știe ce orori politico-ideologice ascunde în mintea lui! Te va tortura sau poate și mai rău. — Cine naiba ești tu să-mi spui mie ce să fac, Ignatius? Doamna Reilly privi spre fiul ei care își dădea aere. Era scârbită și obosită, nu o interesa nimic din ce ar fi putut spune Ignatius. Claude nu-i prea deștept. Recunosc. Tot timpul mă bate la cap cu comuniștii. Ei și? Poate că n-are habar de politică. Dar nu mă frământă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
nu putea fi categorisită cu termenul acela steril, „conflict“. Iar expresia „război sângeros“ nu era nici ea decât un clișeu uzat. Chiar și „clișeu uzat“ era deja un clișeu uzat. Te-ai Încurcat rău de tot, amice. Se simți brusc scârbit de subtilitățile sale lingvistice. În timp ce Înghițea felii groase de pâine cu dulceață și termina a doua cafea, Își spuse că după ce toată planeta va fi distrusă de către bombele atomice și cele cu hidrogen, ce importanță va mai avea dacă vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
în 2006 la Editura Călăuza din Hunedoara, abundă exprimările scabroase, care la început șochează și în cele din urmă plictisesc: „ca în fiecare dimineață / îmi trezesc din așternut diavolul /... / el mă piaptănă eu îl masturbez / îl sărut în cur“; „obosit scârbit / timpul nu mai vrea să continue / îi mai ard câte un șut în cur / dar degeaba“; „sub pași trotuarul devine de scârnă / în gură în loc de cuvinte am viermi /... / craniul îmi e un țucal puturos / inima cârpă îmbibată cu menstră“; ‹ „toamna
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sortit pieirii. Curând primăvara avea să fie În toi. Cross County, râul Saw Mill, Henry Hudson vor dospi de iarba revenită la viață și de păpădii, căldura de cuptor a soarelui va coace din nou viață verde. Te simțeai și scârbit și Învigorat de acest vârtej, de această sălbăticie și dulceață. Apoi - domnul Sammler Își sprijinea cotul pe perna cenușie, odihnindu-și o mână În palma celeilalte - apoi mai erau șoselele gri, galbene, uniforme, din perspectivă inginerească atât de impresionante, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
întrebat eu surprins. Așa... N-are rost. Cum n-are rost? În loc să-mi răspundă, Bărzăunul se uită spre pădure și clipi de mai multe ori. Și cu marea ta descoperire cum rămîne? am strigat eu supărat. Eh, făcu el parcă scîrbit, dă-o-ncolo de descoperire! Cum, adică, s-o dau încolo?... Ce-nseamnă asta?... Doar s-a scris în toate ziarele și revistele despre tine și descoperirea ta, s-a vorbit și la radio și televiziune, ai fost și filmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
-și concentreze atenția asupra interlocutorului. ― De unde v-ați procurat distorsorul? ― Thorson l-a adus. Este utilizat în mod ilegal pentru că Liga i-a autorizat folosirea numai pentru transport, și... Un zgomot la ușă îl făcu să tacă. Se destinse zâmbind scârbit când îl văzu pe dr. Kair intrând cu sufletul la gură. ― Nu-i timp de pierdut, zise doctorul. În curând se va face ziuă și ceața începe să se ridice. Le-am spus că plecăm. Hai! Își înhăță valiza cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Ligii. ― Frumos sport, nu-i așa? ― mârâi el. Dar, dac-am văzut eu bine, n-ați tras de loc? ― E prima vânătoare ― se scuză ambasadorul. Am fost fascinat. Într-un fel era totuși perfect adevărat. Se simțise fascinat, îngrozit, dezgustat, scârbit. Observă că uriașul îl privea cu un aer batjocoritor: ― Voi, oamenii Ligii, sunteți toți la fel ― zise Enro. O adunătură de fri... (se opri și căută un cuvânt mai puțin dur:) de pacifiști! ― Reamintiți-vă ― îi spuse cu răceală ambasadorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
stînga și-n dreapta dar nu pot scăpa de el. Dau să mă zbat și din trup, fără durere, mi se desprind bucăți de carne friabilă, neagră, din care se degajă aburi cu iz greu. Vreau să le îndepărtez imediat scîrbit dar degetele nu mă ascultă. Se desprind și cad și ele. Și nu mai am cu ce să sfîșii pieptul, să scot de acolo inima putredă care le îmbolnăvește pe toate și s-o arunc în foc. V. tînăr mă
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
între ele. Și binele a devenit rău și răul, salvare. Mi-a fost cruzimea o noblețe și-am îndrăgit magia, să pot schimba lumea, așa, pe placul meu.” „-Te-ai lăcomit?” „-La toate! Atît de mult pînă ce dulceața lor ma scîrbit silindu-mă să văd putreziciunea din mine.” Privesc în jur la bătrîni. Și mie mi-au apărut, parcă peste noapte, sumedenie de fire albe în păr și barbă. Au muncit, au suferit. Au crescut copii și se pregătesc să moară
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
lasciv ne Însoțește de-a lungul acestei prăbușiri de aripă, de-a lungul acestei surpări de cer, de-a lungul acestei ironice liturghii pe care o descoasem Încet de pe trupurile noastre, de-a lungul și de-a latul acestui dumnezeu scîrbit și anonim ajuns, În cele din urmă, pe punte. Cum stau aplecat la țărmul inimii, ghemuit Între coarnele artei, cîntîndu-mi sinuciderea gravată pe fața nevăzută a medaliei, tocmind trandafirul să-mi hrănească cu mirosul petalelor, despletirea visului!... Să mă Încumet
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]