4,770 matches
-
găsit obștescul sfârșit la Petroșani, tot de oftică. De menționat că acest Cristescu avea o covată mare de doi metri și jumătate de lungă și lată de vreo 80-90 cm, pe care o ținea pe prispă. Mulți morți au fost scăldați în această covată, printre care și copiii lui. După ce i-au murit toți copiii, i-a murit și baba, rămânând singur. El a zăcut câțiva ani buni pe prispă, lângă covata în care au fost scăldați cei patru feciori ai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Mulți morți au fost scăldați în această covată, printre care și copiii lui. După ce i-au murit toți copiii, i-a murit și baba, rămânând singur. El a zăcut câțiva ani buni pe prispă, lângă covata în care au fost scăldați cei patru feciori ai lui, iar în final a fost scăldat și el. Casa lui mai este și astăzi, dar proprietar al casei este o familie străină, deci nu din neamul lui. Maria a plecat la Petroșani și este căsătorită
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
copiii lui. După ce i-au murit toți copiii, i-a murit și baba, rămânând singur. El a zăcut câțiva ani buni pe prispă, lângă covata în care au fost scăldați cei patru feciori ai lui, iar în final a fost scăldat și el. Casa lui mai este și astăzi, dar proprietar al casei este o familie străină, deci nu din neamul lui. Maria a plecat la Petroșani și este căsătorită acolo. Costache, poreclit Șaroi, este și el la Petroșani. A venit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
l-a adus pe Petrache acasă. L-au adus și pe Pleșu, care era nepotul lui Oacheș. După ce s-a terminat războiul a murit și Rarița tot de T.B.C. Dar mai întâi a murit Constantin și nici nu l-au scăldat, doar l-a scos în mijlocul ogrăzii și au aruncat câteva găleți de apă pe el. Când Creața a întrebat-o pe Rarița: Mamă, mie, ce îi spui lui Ghițișor să-mi dea? Rarița, când trebuia să răspundă, se făcea că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Alecu, că doar și Piticoaia avea nevoie să-și petreacă nopțile în desfătări cu Piticul ei și nu era de acord să-l împartă cu altă femeie. Când a murit Chioru lui Oacheș nu a avut parte nici să fie scăldat, l-au întins pe iarbă afară în ogradă și au aruncat vreo trei găleți cu apă peste el, acesta a fost scăldatul. Zavastia nu s-a mai căsătorit, a trăit în căsuța ei formată dintr-o cameră și o tindă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în care identitatea partenerului de discuție nu conta în fond prea mult, m-au făcut să-l expediez pe Țuțea — cu suficiența prostească a celui care avea un drum și „știa ce vrea“ — la capitolul limbuției superioare în care se scaldă, fără rest, geniile de cafenea. N-am bănuit atunci că, evitându-l, mă îndreptam spre o altă întâlnire cu el, una care a avut loc mult mai târziu și oarecum în absența lui. Publicarea paginilor care urmează este rodul târziu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
știam bolnavă. Au trecut anii, tatăl vitreg și tânăra-i soție au avut patru copii, care au crescut și au mers la școli. Numai că Într-o zi nefastă două fetițe gemene ale lor, cald fiind, se duseseră să se scalde În Dunăre, pe care o știau de mici. Cum apa este cea mai Înșelătoare cale, la un moment dat fetele au Început să strige ajutor către tatăl lor, prinse Într-un vîrtej puternic și trase către mijlocul apei. Disperarea omului
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
trăim și noi ca alți oameni. Se cade să-I mulțumim lui Dumnezeu că rugile tale au fost auzite și uite că ne trimite ajutor, prin fermierul din satul vecin. Hai să-i mulțumim amândoi mai spusese mama cu obrazul scăldat În lacrimi de bucurie de data aceasta. S-au dus În magazie amândoi, au aprins mucul de lumânare și i-au mulțumit Domnului În cuvinte simple dar pline de evlavie și recunoștință. Vezi, mamă, cât este de ușor? Dacă știam
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
iar de la Înălțimea ferestrei, Andreea adulmecă parcă mirosul de apă ce curge pe sub pod. Pe mal câțiva copii cu undițe făcute din bețe, speră să prindă pește, dar fac mare zarvă În jur, mai mult se joacă. Doi temerari se scăldau, lăsându-se câte puțin duși de curent, pentru ca imediat să se Îndrepte cu eforturi spre mal. Cu Dunărea nu se glumește. Ce-ți spune ție cultura generală despre acest pod? De cine a fost proiectat și construit? Anghel Saligny Îți
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
minuneze, retrăind nevinovăția propriei copilării și puritatea începutului... Să o privească pe Teodora cu copilul la sân și să se emoționeze ca și cum și ar vedea propria mamă... Ca și cum țîncul acesta ar fi chiar el! Și ar rămâne așa pentru totdeauna, scăldat în lumina iubirii... 15 mai 2007 Vestea a sosit, în fine „oficial”: Teodora a născut o copilă sănătoasă și frumoasă. Profesorul și-a făcut drum la un fost coleg, medic, și a căutat-o în salonul lehuzelor. Privind fetița, are
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
nu se mai țineau exact de urmele pe care veniseră pînă acolo. Treceau de-a dreptul prin mlaștină. Toți se umplură de noroiul acela negru și puturos din cap pînă-n picioare. Cînd ajunseră la marginea pădurii și zăriră iar satul scăldat în soare, mașini și oameni trecînd pe șoseaua din depărtare, tractoare pe cîmp, crezură că se află în paradis. Nu se mai gîndiră nici la canistră, nici la alte lucruri care i-ar fi putut reține și se îndreptară spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Pămănt? Evelin: Sigur, din Ceruri... Darwvin: Din Ceruri? Domnule dacă insiști cu teoriile dumitale te trimit, în locul meu, în cavoul de la cimitir! Te rog, explică-te! Dar să nu invoci teoria că viața a fost adusă pe Pămănt de către meteoriți scăldați în amoniac. Am dezavuat întotdeauna această teorie. Evelin: și atunci cum a apărut viața pe Pămănt? Darwvin: Condițiile de climă, atmosferă, pamăntul bogat în hrană, în resurse; viața embrionară, larvele, care au evoluat în 117 apă mai ales, au ieșit
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
prăbușiți. Profesorul: Să continuăm; deci ce mai știm despre Universul nostru? știm căți sateliți au planetele din sistemul nostru. Dar ultima veste transmisă de o sondă spațială ne-a comunicat că cel mai mare satelit, Titan, al lui Saturn este scăldat aproape permanent de ploi de metan pe solul înghețat. Condiții foarte bune de viață pentru om. Animație, aplauze. Mai sunt întrebări, deci continuăm. Aplauze. Evelin: Am să răspund scurt: teleportarea este - după toate teoriile - un transfer de materie pe distanțe
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
de mortul de la Guadalete, de pe degetul căruia unul din arcașii lui Tariq a smuls un inel aidoma celui pe a cărui urmă de piele subțiată strălucește safirul lui Omalissan. Afară, orașul întreg respiră căldură stătută, boare ușoară, de seară molcomă, scăldată în portocală putredă. Jumătate parfum, jumătate miasmă. Vă pierdeți printre ziduri șerpuitoare, pe sub porticuri, pe lângă vitrine colorate și trăsuri cu vizitii veseli și limbuți. Râzi. E frumoasă lumea de-afară. Frumoasă și ispititoare. Numai că astă seară n-o guști
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
mai avea de mult așa ceva. O consumase în timpul căutării puiului dispărut. O epuizase în acea cursă finală către marginea pădurii. Și nu putu să facă altceva decît să-i privească direct, cu ochii ei mari, umflați și înroșiți de plîns, scăldați în acea lumină ireală. Atunci și acolo avea să se încheie soarta ei. Pentru că tot ce avea să urmeze de acolo înainte, nu putea să se mai numească vreodată viață. Nu s-a împotrivit. Nici atunci și nici mai tîrziu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
simt că aveți nevoie de o îmbrățișare. Și pentru că nu m-ați certat cum ar fi făcut altcineva dacă ar fi fost în locul dumneavoastră. Și i-a dat voie să o îmbrățișeze. O strângere delicată, caldă, emoționantă. Ochii Karinei se scăldau în lacrimi, în lacrimile de care avea atâta nevoie. Ochii aceia mari, de un turcoaz sfidător, nu îndrăzniră să o mai privească. Se rușinară parcă de faptul că îndrăznise să-i ceară un lucru atât de intim. A zbughit-o
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
te-a părăsit o iluzie. Vine alta cât de curând, că viața-ntreagă nu-i așa, este și ea o iluzie. Depănând amintiri, trecutul devine aproape prezent iar viitorul ne așteaptă cu darurile lui; norii dispar de pe cer, soarele se scaldă în razele gândului și sufletului nostru care o clipă, două se descătușează. Rău cu dor și de dor, dar mai rău fără dor. Rătăcești fără rost în viață când ți-ai uitat copilăria cu toate amăgirile ei. Ferește-te s-
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
argintoase În mi?carea vijeliei, Ca un vis al m?rii sfinte, reflectat de cerul cald ?-aruncat În dep?rtare... Acolo se ridic trufa?e ?i eterne că ?i moartea piramidelor uria?e, Racle ce Încap În ele fantasia unui Scald". Ceea ce salveaz? fantastică lume a piramidelor, „templele m?re?e colonade-n marmuri albe" rod al unei „gândiri arhitectonici de-o grozav? ??re?ie", de la uitarea oarb?, este tocmai tezaurul de gandire ?i În?elepciune uman?, singurul care poate ??inui
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
baie?? Nud la baie, ai? BUNICUL (făcînd pe naivul): Păi nu-i acolo locul lui? Ce, tu faci baie îmbrăcată? Și fata din tablou... Nudă...Ca și cum ar vrea să se... (gest larg) să se... BUNICA (iritată): Cum? BUNICUL:...Să se scalde! Tu te duci la băi și pe ea o atîrnăm în baie (Tatălui aparte). Așa facem! (îi face semn că plătește și el). FANE (ritos, bucuros că face o surpriză): Tată socrule...Trebuie să-ți mărturisesc! (pauză de efect) O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ca ăsta. Și tocmai de-asta înțeleg admirația lui Adolfo. Aici vorbim de o idee simplă și eficientă, care apare la momentul oportun. Momentul în care toată lumea caută o solu ție. E adevărat. Ai profitat de haosul în care se scaldă piața și ai reușit să scazi la un preț incredibil de mic. Dar, până la urmă, astea sunt afacerile. Iar eu învăț de la tine în fiecare clipă. Cavanosa o privește blând. Și-atunci de ce te tăvălești ca o cățea în călduri
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
de cărămidă. Zidurile se strâng încet spre el. Cavanosa înțelege că zidurile îl vor strivi în foarte scurtă vreme. Simte că în spatele lui e cineva. Se întoarce și vede un bărbat tânăr și atletic. Gol până la brâu. Fața bărbatului e scăldată într-o penumbră groasă. Cavanosa își mijește ochii. Încearcă să pă trundă întunericul cu ei. Zadarnic. Capul bărbatului e doar la doi metri de fața lui, dar rămâne doar o pată neagră. Cavanosa simte cum o ură fără seamăn se
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
-La revedere,magicianule! ...Totuși...ai un nume? Să zicem...Maurice... -Nu mă uita,Maurice! Locuiesc la apartamentul cu numărul 10a... -Pe curând,iubirea mea cu ochii dulci ca marea ! „Dar dacă vrei să mă dezmierzi, Mai fă o dată să mă scalde Priviri din ochii tăi cei verzi Ca două mistice smaralde” (Cincinat Pavelescu). Ramona îl petrecu cu privirea și își aduse aminte de un aforism francez: ”Il a l’air d’un type qui a invènte l’amour”. Maurice ieși în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
e mândru de comparație) Dorin:A,oala verde? A luat-o Alin.E pe post de frapieră. Costel:A! A spart gheața.( Apar Alin și Nelu cu frapiera și vinul.) Alin:Așa cum spunea Topârceanu: ”N-are rost să o mai scald, Nici să mint nu-i manieră: Eu prefer muza la cald, Păstorel la...frapieră!”. Atmosfera se încinge) Scena 3 Costel,Alin,Monica,Dorin și Augusta sunt dispuși prin toată camera. Au câte un pahar în mână.Nelu se chinuie să
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de o asemenea bucurie. Fetele culegeau flori, i-au făcut Cameliei o coroniță, au găsit și câteva ciuperci, pe care le expuneau la expertiza nasului lui Toni, pentru a vedea dacă nu sunt otrăvitoare. S-au așezat într-o poieniță scăldată în soare, au așternut paturile și iar s-au înfruptat din coșul cu bunătăți. Toni a limpezit locul de resturi și, cum apăruseră câțiva norișori, s-au întors acasă, fericiți de buna primire ce le-o făcuse pădurea. Fiind cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
uneia de treizeci.“ Amintindu-mi aceste cuvinte pe care le-am citit într-un roman franțuzesc cu multă vreme în urmă, m-a cuprins o melancolie de care nu era chip să scap prea curând. Am privit pe fereastră. Marea, scăldată de lumina amiezii, sclipea cu intensitatea orbitoare a unor bucăți de sticlă. Mi-am adus aminte că, atunci când am citit acele cuvinte în roman, am fost oarecum de acord, considerându-le, probabil, adevărate. M-a cuprins nostalgia pentru acele zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]