10,690 matches
-
la orele de curs ale regretatului profesor de criminalistică Valentin Sava, efectuând seminare la Institutul medico-legal sau studiind după celebrul tratat al lui Mina Minovici, unde toate modalitățile de vătămare și ucidere a semenului se ilustrau cu amănunțite fotografii și schițe, am înțeles ce ființă fragilă este omul, cât de neajutorată la ascuțișul fierului, izbitura glonțului, lacoma apucătură a focului. Pe atunci ziarele nu apăreau în culori, nu făceau concurență savantului tratat. Erau, pe semne, de un scăzut profesionalism, contribuiau prea
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
apoi fiindcă aspiră spre o finitudine - găsirea propriului centru -, iar nu spre depășirea propriei condiții, ca și, pentru că, în consecință, zeii nu i se opun. Putem adăuga ceea ce eseistul susține, în opoziție cu teza lui Gabriel Liiceanu, prezentată în capitolul Schiță pentru o hermeneutică a nostos-ului din Tragicul. Pe cînd Liiceanu socotea periplul odiseic drept o dezordine, o rătăcire într-un spațiu fals, "un spațiu de interferență al tuturor legilor, un univers impur și hibrid", întoarcerea lui nesemnificînd decît "simpla corijare
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
Alex. Ștefănescu Adrian Marino & comp. Studiul Cenzura în România, prezentat cititorilor ca o "schiță istorică introductivă", este de fapt un articol de enciclopedie (va figura în Censorship: An International Encyclopedia, care va apărea în curând - dacă nu cumva a și apărut - la Londra). Textul a fost publicat întâi, sub formă de serial, în revista
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
iată, să constituie și materia unui volum de 96 de pagini. într-o scurtă prefață, autorul își revendică, în stilul său caracteristic, de Cassius Clay al istoriei literaturii, prioritatea în tratarea temei: "este vorba - cel puțin bibliografic vorbind - de prima schiță sintetică, deși sumară, dar completă în momentele esențiale, a istoriei cenzurii în România". Lucrurile stau chiar așa, cu mențiunea că întâietatea de acest fel - cronologică - nu are în literatură o atât de mare importanță. Dacă ar avea ar însemna să
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
străinătății, fie și în câteva cuvinte, ce tragedie s-a petrecut în România. în rest, lucrarea este instructivă și, fără îndoială, necesară. Ea nu va putea fi ignorată de cercetătorii care vor reveni asupra temei. Adrian Marino, Cenzura în România, schiță istorică introductivă, Craiova, Ed. Aius, 2000. 96 pag.
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
antisemit, în bună companie cu A.C. Cuza. Dar despre această latură politică dl Răzvan Codrescu păstrează o suspectă tăcere. E bine să ne întrebăm încă o dată: este N. Paulescu, un gînditor și om politic de dreapta sau de extremă dreapta ? Schița de portret a lui Nichifor Crainic e, desigur, aici la locul ei. Deranjează însă mult, pentru cunoscători, înălțarea personalității lui Crainic la dimensiuni mult supraevaluate. Crainic s-ar așeza, după dl Răzvan Codrescu, "pe linia deschisă de Heliade, Kogălniceanu, Bălcescu
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
Gurghianu. Omul era mai curînd scund, uscățiv, taciturn, cu mișcări puține, parcă mereu stînjenit de ieșirea sa în lume, aidoma unei păsări de noapte ce s-ar fi aventurat în lumina diurnă. Cu greu puteai obține din partea lui cîteva cuvinte, schița unei atitudini. Doar privirea încordată ca și liniile cu ascuțișuri ascetice ale fizionomiei trădau o mistuire lăuntrică ce dubla înfățișarea publică, indolent-insignifiantă. Cred că o mască similară o va fi purtat și G. Topîrceanu. N-am știut pînă la moartea
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
calități umane." etc. La un an de la dispariția sa, Cesar Levano scrie un alt articol în revista Caretas (no. 484, din sept.-oct. 1973, p. 24-25): El rumano escondido (Românul ascuns, secret). Lucrurile sînt prezentate acum mai coerent, într-o schiță care pune în valoare complexitatea omului și a artistului: "Grigore Cugler cînta la violă în Orchestra simfonică națională. Pentru acest motiv, figura lui nu era cu totul necunoscută în Perù. Cei care îl cunoșteau, aveau mereu impresia unui personaj plin
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
interioară trece în primul rând prin scrieri a căror legătură cu lumea eroilor homerici e dintre cele mai strânse: tragediile lui Sofocle, poeme ale lui Tennyson, Emil Botta, Blaga, Kavafis, Infernul lui Dante, un capitol din Tragicul lui Gabriel Liiceanu (Schiță pentru o hermeneutică a nostos-ului), romanul suedezului Eyvind Johnson (Răcoarea țărmurilor) și, inevitabil, Ulysses al lui Joyce. însă nici Biblia, nici Iosif și frații săi, nici Goethe, nici Război și pace sau Marin Preda cu Moromeții nu sunt ocoliți în
Ithaca by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16839_a_18164]
-
fresce și ziduri sînt din școala stoicilor. Tot la Pisa, la Museo delle Sinopie, am văzut și m-am convins de un lucru de bun-simț, pînă la urmă, care totuși îmi păruse straniu în momentul în care-mi fusese semnalat. Schițele ce stau la baza frescelor sînt atemporale fiindcă sînt reduse la esență. La primitivi ajungi trecînd prin clasici. La toate acestea s-ar putea adăuga și că o frescă nu-și poate alege anturajul. E pe veci încremenită pe un
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
căruia îi schimb doar o literă. Ca prin farmec, personajul învie și cinismul lui se impune cu succes în intriga romanului. Sînt coincidențe care pur și simplu te lasă cu gura căscată... Cum mi s-a întîmplat după ce scrisesem o schiță (Apărută în Duminica muților)... Un cîntec unguresc pe care l-am auzit întîmplător și care mă urmărește de atunci. Am pus pe cineva să-mi traducă textul, știind că, în materie de înjurături, și de suprarealisme, limba maghiară întrece uneori
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
doua. Ca epilog Sorin Dumitrescu semnează O "interfață" la gotic - tratând despre "metoda" lui Panofsky din ultimul studiu menționat și despre așa-numitul stil moldovenesc. Volumul este completat cu un aparat de note, cu numeroase planșe ale unor fotografii și schițe tehnice, cu o foarte interesantă paralelă istorică în date între arhitectura gotică și filosofia scolastică și cu o bibliografie a operelor teoreticianului și istoricului de artă german. Fără nici o umbră de îndoială, ba chiar cu un entuziasm mai rar încurajat
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
herbe nu reprezentau încă un pericol pentru ordinea de stat. Scriitorii sînt relativ cuminți. în aer nu plutește, dinspre ei, nici o amenințare vădită. Exista, desigur, cenzura. O documentată cărticică a lui Adrian Marino, abia ieșită de sub tipar (Cenzura în România. Schiță istorică introductivă, Ed. Aius), atrage atenția asupra vigilenței și virulenței cenzurii în Franța de acum două sute cincizeci de ani. Să fi lucrat Joseph d'Hémery pentru a furniza cenzurii materia primă și pentru a o preveni de eventuale derapaje? Greu
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
unui Balzac mititel care se prepară pentru Comedia umană. Darnton socotește că rapoartele nu sînt "sursă de date solide" și că mai degrabă subiectivitatea din ele le face valoarea decît caracterul științific, sociologic de pildă. Așadar, tot latura literară. Parcurgînd schița despre cenzură a d-lui Marino, după ce am citit și studiile pe aceeași temă care o preced, la noi, m-a frapat, în toate, convingerea că cenzura, ca și prostituția, e de cînd lumea și că aceea comunistă a fost
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
Pavel Șușară Cu trei ani în urmă, un incendiu devastator mistuia, odată cu atelierul, tot ceea ce adunase în mai bine de treizeci de ani de creație pictorul Florin Ciubotaru. Lucrări, schițe, arhivă, obiecte rare și prețioase, dacă nu prin valoarea intrinsecă, în mod cert prin valoarea lor de reprezentare, au dispărut fără urmă și fără nici o șansă de a fi, în vreun fel, recuperate. Gol și suspendat din propria sa istorie
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
ale sale își așteaptă încă versiunea românească, fie ele romane, fie eseuri, dintre care Antipolitica este cel mai celebru, iar Melancolia renașterii, cel mai recent. O discuție despre o operă atît de actuală și de complexă nu se poate nici schița în cele două pagini ale editorialului meu. Un portret al omului îmi depășește puterile. Aș fi neserios să pretind a-l fi cunoscut într-un timp atît de scurt. Și totuși! Din Autoportretul scris în 1990 și reprodus de Adriana
Konrád György și antipolitica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16993_a_18318]
-
lui Cilibi Moise) reușise să adune opera lui Cilibi și să o publice într-o ediție rotundă (lipsindu-i doar cărticica din 1864) cu titlul Pildele și apropourile lui Cilibi Moise. I-a închipuit, din informații culese cu migală, și schiță biografică. A fost o restituire benefică, trezind interesul multor învățați. A mai fost imprimată o dată, datorită succesului primei ediții. Reeditată în 1936, în "B.p.t." și, acum, prin străduința d-lui Țicu Goldstein, apare, la Editura Hasefer, într-o a patra
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
benefică, trezind interesul multor învățați. A mai fost imprimată o dată, datorită succesului primei ediții. Reeditată în 1936, în "B.p.t." și, acum, prin străduința d-lui Țicu Goldstein, apare, la Editura Hasefer, într-o a patra ediție, ce conține, pe lîngă schița biografică a lui Schwarzfeld, o bună postfață, care surprinde întreaga receptare a filosofului popular. Moses Schwarzfeld, la prima reeditare a operei lui Cilibi Moise (1899) a avut ideea, pentru a pune ordine în masa acelor vorbe de duh, de a
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
în continuare. Nu este vorba aici de a da ospitalitate ci de a ști să o primești, fie împărțind puținul pe care îl ai, fie să fii demn de ea prin puritatea însăși a ființei tale.[...]. Vom termina această scurtă schiță cu un ultim exemplu, Insula fericirii, care a fost scrisă, plecînd de la o schemă populară, de către D-na d'Aulnoy în 1690. Este vorba de o poveste inserată într-un roman Istoria lui Hypolite, conte de Duglas (1690) în care
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
să ferească Convorbirile de această boală, care bîntuia tînăra democrație română în secolul trecut și care, din păcate, mai bîntuie de zece ani, în această nesfîrșită perioadă de tranziție. Grădișteanu semnează cu pseudonimul G. Gellianu trei articole în Revista contimporană: Schițe literare. Poezii de N. Georgescu (nr. 1/1875), Comentarii asupra epistolei d-lui G. Dem. Teodorescu despre N. Georgescu (nr. 2/1875), în care descoperea, în manuscrisul trimis redacției, asemănări între lirica poetului dispărut și lirica lui Byron, și articolul
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
literare. Poezii de N. Georgescu (nr. 1/1875), Comentarii asupra epistolei d-lui G. Dem. Teodorescu despre N. Georgescu (nr. 2/1875), în care descoperea, în manuscrisul trimis redacției, asemănări între lirica poetului dispărut și lirica lui Byron, și articolul Schițe literare. Poesiele d-lui Eminescu (în nr. 3 din 1 martie 1875). În introducere, autorul aduce un elogiu scriitorilor de la 1821 pînă la 1848, apoi intră în subiect: "Dintre toți scriitori cari, în timpul din urmă, s-au încercat în poezie
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
un monument funebru". Și, tot așa, în nu mai puțin de 22 (douăzeci și două) de strofe, sfîrșind prin a obosi prin monotonia acelorași efecte. Dl. Grăsoiu are dreptate cînd apreciază că poezia În jurul unui divorț este, de fapt, o schiță în versuri cursive, cu surprize și efecte comice, urmărindu-se epicul și în deznodămînt. Pentru a-și menține popularitatea, poetul nu a ocolit, în fapt, nimic. În De profundis a și mărturisit: "Scriu versuri proaste, deci exist!/ Mi-e dor
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
o produce permanenta gratulație între ucenic și maestru, între notele lucrării și postfața lui V. Fanache. O lectură simbolică a operei lui Caragiale, așa cum propune Ștefan Gencărău, urmărește să arate "modul în care se realizează în opera dramaturgului, a creatorului schițelor și a nuvelistului deopotrivă o lume a reprezentărilor indirecte, o logică cu totul diferită de logica reprezentărilor comune". Dacă lumea caragialiană are ea însăși o structură ambivalentă, numărul poate da indicii cu privire la partea nevăzută, mai mult, este considerat "cel mai
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
orășeanul) - "zeflemitor, ironic, sceptic, inteligent, bonom, acomodant, fără convingeri adînci, nemistic, petrecăreț, volubil" - în fața "românului" lui Eminescu (și aici cititorul, complice, adaugă un "și nu numai"), cu felul lui opus de a fi - în cronica la I.L. Caragiale, Momente. Momente, schițe, amintiri, ediție realizată de Ion Vartic, Biblioteca Apostrof. Cercetează cu calm și moderație motivele pentru care un scriitor și eseist ca Norman Manea este mai cunoscut în Occident decît în țara din care a plecat, în cronica la Despre clovni
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
s-a desființat claca și s-au împroprietărit țăranii. Aceasta a fost o mare îmbunătățire a stărei lor materiale".). Cum se știe, în zorii literaturii române Kogălniceanu a fost și un scriitor modern. În 1839 a publicat, în "Albina Românească", schița Adunări dănțuitoare, în 1840, în "Dacia literară" schița Nou chip de a face curte și Iluzii pierdute. Un întîi amor, în 1844 nuvela Fiziologia provincialului în Iași și, tocmai în 1850, în "Gazeta de Moldavia", prima parte (care va fi
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]