4,646 matches
-
de Ministerul Educației și Cercetării. O etapă importantă în realizarea acestui proiect este reprezentată de identificarea domeniilor de interes pentru sistemul CDI românesc și a direcțiilor de investigare asociate, etapă care presupune o largă consultare a societății românești. Pentru a schița forma finală a documentului programatic „Strategia CDI pentru perioada 2007-2013“, C.N.C.S.I.S. este interesat în exprimarea unor opțiuni personale asupra domeniilor de investigare a tuturor celor preocupați de perspectiva de dinamizare a acestui domeniu. În acest sens, perioada de accesare a
Agenda2006-01-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284585_a_285914]
-
apela la telefon 0256-249 816. A. Z. „Un om prevenit face cât doi“ l Protecția consumatorilor în 2006 Asociația Națională pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea Produselor și Serviciilor din România a tras linie la activitățile din 2005 și și-a schițat programul de activități propuse pentru 2006, a declarat doamna Doina Ștef, directorul executiv al acestei organizații. Printre activitățile propuse se numără: consiliere științifică și analiză de risc relevante pentru sănătatea și siguranța consumatorilor în ceea ce privește produsele nealimentare și servicii; monitorizarea și
Agenda2006-03-06-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284652_a_285981]
-
l Universitatea de Vest demarează o construcție de anvergură Spații de învățământ moderne, dotate cu aparatură necesară cercetării, cămine, săli de sport omologate, teatru în aer liber - sunt doar câteva din ideile pe care conducerea Universității de Vest le-a schițat în mare pentru viitorul campus universitar ce va fi amplasat în perimetrul cuprins între străzile Oituz, Popa Șapcă (Penitenciar), calea ferată și vecinătatea blocurilor. Spațiul a aparținut inițial Ministerului Apărării Naționale, care l-a donat Ministerului Educației și Cercetării, revenind
Agenda2006-03-06-scoala () [Corola-journal/Journalistic/284647_a_285976]
-
confirmă astfel diverse mărturii ale unor memorialiști din prima jumătate a sec.al XIX-lea care spun că până în vremea lor, cu puține excepții, boierii și domnitorii erau cumpătați cu băutura. Cartea lui Răzvan Voncu are multe asemenea capitole care schițează laturi puțin remarcate ale literaturii unor autori importanți, și nu fără consecințe asupra felului în care aceasta poate fi înțeleasă, inclusiv despre relativa lor discreție asupra subiectului (autorul îi zice, potrivit cu tema, abstinență) la poeți ca Heliade Rădulescu, Alecsandri, Macedonski
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
mai perfect". Cu o intuiție extraordinară, "tînărul" Eugen Ionescu remarcă, în 1939!, "identitatea esențială" dintre Germania nazistă și Rusia sovietică, uimindu-se că nu fusese observată. Poate pentru a ilustra această viziune a prăbușirii certitudinilor, reprezentărilor și explicațiilor, Eugen Ionescu schițează două "puncte de vedere", două fiziologii, a domnului Henri, cel care preconizează retragerea în sine ca soluție de salvare, și a părintelui B., "călugăr dominican", care întrevede "posibilitatea unei păgînizări a Europei". Temă, azi, tulburător de actuală... România literară repune
Altă scrisoare de Eugen Ionescu, pierdută și regăsită by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/9167_a_10492]
-
Dumitru HÎNCU Personalitate care nu mai spune mare lucru cititorului de astăzi, Alexandru Tzigara-Samurcaș a fost, timp de câteva decenii, o figură de prim plan a vieții culturale, cu o activitate foarte variată, greu de schițat în câteva rânduri de introducere la textul ce urmează. Era coborâtor al unei familii de boieri, "divaniți" care - de teama mișcării revoluționare a lui Tudor Vladimirescu și apoi de invazia turcească - și-a aflat un trecător refugiu la Brașov, de unde
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
avantajează sau nu. Recomandat pe ultima copertă ca o poveste despre foamea de libertate, Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri reprezintă, la rece, biografia romanțată a unui cântec, The Fields of Athenry. (Într-o notă preliminară, autorul schițează și celălalt versant, de biografie propriu-zisă, atestată documentar). Având în spate o istorie ceva mai scurtă decât rezultă din roman, imnul a ajuns să fie cântat, în 2005, de galeria echipei FC Liverpool într-unul din cele mai faimoase meciuri
Mizerabilii și cormoranii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3897_a_5222]
-
și să trec peste o bancă de pluș, care sta în drumul meu. Ajungând în fața Regelui, fac reverența de rigoare, însă, în acel moment, indispensabilii mei își luară adio și mă pomenii cu ei jos, spre hazul celorlalți copii. Regele schiță un surâs plin de bunătate și mă mângâiepe cap, în timp ce Regina mă prezenta: „Aceasta e mica artistă”. Văzând perplexitatea în care mă aflam, mama care se afla în apropiere, mă înșfăcă în brațe și mă duse într-o cameră alături
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
desfacerii căsătoriei, trebuie să se prezinte la mediator încă de la primele neînțelegeri ivite, pentru a le analiza împreună în mod responsabil și pentru a decide soluția salvatoare. Cand o soluție salvatoare este conturată în procesul de mediere, mediatorul, împreună cu părțile schițează și întocmesc un acord de mediere, pe care, dacă doresc, îl supun autentificării sau consfințirii de către instanță de judecată, fără a avea obligația să facă acest lucru, întrucât, el poate fi respectat de soții în cauză și pe baza unui
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
oprește pentru a se apleca și a arunca o privire înăuntru, și atunci poți zări un chip omenesc și poți chiar schimba câteva cuvinte. Totuși, în esență, cugetul este ocupat cu propriul joc pe care îl desfășoară singur în panopticul schițat în grabă, dispunând figurile pe scena provizorie - autorul și eroul, naratoarea și cititoarea, cel care descrie și cel descris; picioarele, pantofii, tocurile și chipurile vor deveni mai devreme sau mai târziu o parte a acestui joc. Nu regret că am
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
aventura publicării Operei poetice a lui Leonid Dimov a ajuns astăzi la al treilea volum (panoramând intervalul 1975 - 1982). M-am abținut să comentez una câte una etapele acestei întreprinderi, preferând să aștept momentul când voi putea, ca acum, să schițez un raport de parcurs. Pe deasupra, excelenta analiză semnată de Răzvan Voncu în a sa cronică a edițiilor (România literară nr. 3/ 21 ianuarie 2011) m-a degrevat la timp de responsabilitate. Exacte, observațiile lui nu mai necesitau reluări sau completări
Măștile lui L.D. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4318_a_5643]
-
o treaptă mai jos. Dezinvolt când relata zvonurile generației precedente, Rosetti devine, când e să consemneze anecdotica vremii sale, foarte reținut. Despre Ce am auzit de la alții am scris și știu că abia mi-a ajuns spațiul cronicii pentru a schița o mică antologie a fabuloaselor cancanuri de acolo. Notorietățile veacului al nouăsprezecelea foiau, efectiv, în paginile cărții. Dar nu numai ele. Lume de tot soiul, personaje neimportante se salvau prin câte-o vorbă de spirit memorabilă în absolut. Moldovenii se
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
departe, dezamăgirile vin dinspre A. Păunescu și G. Pruteanu - alături, firește, de unii politicieni. Răsucirile lor nu sunt acceptate din retranșamente ideologice; după Pleșu, ei și-au bătut joc de talanții dobândiți. Într-un loc spune despre Blaga că a schițat o teorie a vocațiilor piezișe; marile reușite ale spiritului „aparțin unor inși care se exprimă în teritoriul unei anumite vocații cu înzestrările altora”. Andrei Pleșu ne obligă la exerciții de imaginație, la destinderi în formulări tainice, asemeni unor parole care
Portretul din portrete by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4337_a_5662]
-
ne și avertizează Ion Ianoși. Bogăția faptelor, a ideilor, a referirilor istorice, mulțimea personajelor, imensa materie umană și intelectuală absorbită în pagini fac dificilă, de bunăseamă, comentarea unei astfel de cărți în spațiul de care dispun aici. Încerc doar să schițez câteva elemente pe care nu le-ar putea ocoli, cred, oricine ar vorbi despre ea. Mai întâi ceva despre această „internațională” din supratitlu, o „interna- țională” asumată („a mea”). Simbolic, poate fi vorba de o trimitere la „Internaționala” ca imn
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
pierdut prin iubire în geografia unei țări de neînțeles, și Elena - călugărită Cornelia, sora Liviei. Jozef încearcă să rămână prizonierul recluziunii artistice, în vreme ce Elena, trecând prin persecuțiile creștinilor, găsește cheia mântuirii prin suferință și altruism. De partea cealaltă, securiștii sunt schițați prin scurte biografii cinice, remarcabile prin grotescul participării la noua istorie. Mișu Verea este legionarul convertit, Vasile Fătu, fost boxer, acționează după impulsul consacrat de fosta meserie, iar Petru Oniga părăsește strungul pentru Securitate. Emblematici rămân Volodea Sielberman, zis și
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
e că, mișcîndu-se cu ușurință dintr-o tabără în alta, le împrumută optica și apoi o folosește spre a contura portretul adversarilor. Cum arată un creștin văzut de un musulman? Dar un evreu văzut de un arab? Mai mult, filosoful schițează portretul patogenic al fiecărui monoteism: condițiile de apariție, profeții, ritualurile, zeii, cărțile sfinte, perioadele de creștere și descreștere, conflictele în care au intrat de-a lungul timpului. Peste tot, spectacolul hecatombelor e dominat de legea acțiunii și reacțiunii, întreruptă doar
Secundum non datur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4471_a_5796]
-
personaj care poate fi privit și cu tandrețe, și cu haz, pentru că așa este gîndit, la limita dintre ironie și autoironie. Replici cu un umor nebun, care fac savuroase „întîlnirile” cu celelalte trei prietene - pe care interpretarea Simonei Bondoc le schițează în portrete admirabile, în tușe caricaturale - sau istorioarele de la azil, cele din parc, cu un tînăr al zilelor noastre nu anunță dramatismul pe care autorul îl aduce spre final. Nicidecum. Iar spectacolul mizează pe asul din mînecă al lui Schmitt
Vă place Beethoven? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4477_a_5802]
-
karaoke cu o prietenă. Plictiseală, cântece anoste, scaune goale în jur, o bere ca să treacă timpul mai repede, nu două, fiindcă mâine e zi de lucru. Spre finalul serii, apar doi tipi, hotărâți să se așeze la masa noastră. Nu schițează vreun gest să întrebe dacă se poate, pur și simplu ne trezim că nu mai suntem singure, dar nici companie nu se cheamă că e, oamenii discută în legea lor. Nu sunt convinsă, dar Lilyana confirmă plictisită că sunt italieni
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Hai să luăm un taxi cu toții. Eu aș vrea să spun ceva. Aș vrea să o avertizez pe Alexandra să nu îi ia și pe ăștia acasă la noi. Ce să caute ei la noi? Dar nu mă mișc, nu schițez nici un gest, nu scot nici un sunet. Vor să plece și eu nu mă mișc. Îi aud, îi înțeleg, dar nu mă mișc. Ceva s-a blocat în mintea mea. În creierul meu e un scurtcircuit pe undeva. Știu sigur că
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pe băț, și privea în jur. Am întins mâna spre el, dar s-a ferit. S-a uitat la mine și s-a scuturat. Ochii negri mă priveau fix, fără să clipească. Continuu, de parcă voia să mă hipnotizeze. Eu nu schițam nici un gest. Un tânăr frumos, de vreo douăzeci de ani, mi-a spus că pa pagalul așteaptă să îi dau ceva de mâncare. Nu aveam nimic. M-am uitat la el, dar n-am răspuns. El mi-a zâmbit. Papa
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de șocul întâlnirii cu el, și să-l verifice dacă n-a uitat-o. Îl simți cum îl simțea și atunci cuprins de freamăt, iradiind prin toată fața mirarea și bucuria regăsirii. Hotărî să-și arunce toate armele-n joc. Schiță un gest ușor ca de chemare o reminiscență care venea din acea depărtare ireversibilă și concentră toată căldura și toată frumusețea în zâmbetul acela trufaș și inaccesibil de care lui îi era atât de frică la mare și pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
radia de ușurare și mândrie: Știam eu c-ai să reușești. Nici nu se putea. Doctore, urcă în față, îl pofti Tudor pe necunoscutul cu care venise, și ea fixă din fugă un chip mobil și nervos, cu ochelari care schiță un gest de salut scurt. Se înmuie încălzită de apropierea lui Tudor, închise ochii și-o fură somnul. Adormi îndată, epuizată de oboseală. CAPITOLUL 11 Simțindu-și sângele ca un vin în fierbere, Miluță luă asupra lui întregul risc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
broșură, spot publicitar etc.), pentru o stațiune sau un obiectiv turistic. 4. Pe baza hărții turistice a județului (sau a României), efectuați următoarele activități:identificați obiectivele naturale și antropice folosind legenda hărții; - calculați distanța între diferite localități cu importanță turistică;schițați un traseu rutier de la reședința de județ până la un important obiectiv turistic natural. 5. Realizați un portofoliu cu prezentarea unei stațiuni, având în vedere următoarea structură:tipul stațiunii (de vară, de iarnă, permanentă, climaterică, balneoclimaterică); - localizarea geografică (unitatea de relief
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
un făcut, a căzut aici întâia zăpadă. Eram încă la serviciu, într-una din sălile de lectură, când, aruncându-mi privirea pe fereastră, am văzut fulgii pufoși așternându-se peste tot. M-am bucurat ca un copil și mi-am schițat fulgerător în minte planul după amiezii. Imediat după ce am lăsat-o pe Eva la cerc, am urcat Copoul pe jos, până în Parcul Expoziției. Nimeni pe alei, ceea ce nu a putut decât să mă bucure. O liniște desăvârșită, albă. Și totuși
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
pământul, uneltele și animalele, deprinderea de a munci cu pricepere și răspundere și copiii care, deveniți muncitori industriali în orașe - azi în mare parte șomeri sau plecați în afara granițelor țării - au întrerupt continuitatea generațiilor de agricultori. În același timp, se schițează și întoarcerea la același sistem extensiv, nespecializat. În ceea ce privește evoluția celorlalte categorii de utilizare a terenului, se constată, ca și în cazul plantelor de cultură, aceeași tendință de reconstituire a unor structuri agrare tradiționale. Astfel, în cazul pășunilor, se remarcă tendința
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]