693 matches
-
îndreptându-se spre Mateiaș, unde a vizitat monumentul de la Provăț, ridicat în amintirea luptele date aici în timpul primului război mondial. Voievodul ,,se interesează de luptele ce s-au desfășurat aici, cercetând tranșele unde s-au dat acele bătălii. Măria Sa găsește schije de obuz, pe care o strânge (sic!) pentru a o colecționa în muzeul său de arme”. De la Provăț, Mihai s-a îndreptat spre Dragoslavele și Rucăr. La Dâmbovicioara s-a despărțit de prefectul județului, mulțumindu-i pentru primirea caldă. Luni
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Nu le bănuiam, atunci, înclinațiile către studii minuțioase și incursiuni pe cărări nebătute. Sensibilitatea Olgăi, intuită de colegi încă de atunci, recidivează. Iat-o, scriind despre mormântul lui Dimitrie Anghel: " În partea dreaptă a bustului, în incizia lăsată de o schijă din Al Doilea Război Mondial, în fiecare primăvară își construiesc cuib două păsări..." Două sunt căile de accedere a răposaților în cartea-dicționar a Cimitirului "Eternitatea": prima condiție să fi fost o personalitate recunoscută în epocă și-n posteritate dar merge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
strălucește. Ceața persistă în tufișurile de alun. Mă simt bine, deși am hainele ude. Fac focul în soba din secolul al XVIII-lea. Frescă în metal turnat: Lia o vede pe Rahila întrând în casă. Găsesc porcul sub podeț. O schijă sau sârma ghimpată i-a provocat o rană deschisă la rât. E clar că nu-l doare, doarme. Îl bag în casă și-l așez în barca de cauciuc. Mă uit în oglindă, sunt nebărbierit. În dulapul din baie au
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
însă, și întâmplările și trăirile frontului le pune tot sub semnul crucii, chiar dacă nu regăsim în poezia de front duhovnicia din poezia sa carcerală. Însă, după cum spuneam, Gyr redă în numeroase poezii: „Noapte pe front”, „Tancurile”, „Pândă”, „Soldatul dușman” sau „Schija și holda”, abisul întunecat la războiului din care nu te poate scoate decât o puternică credință și crucea cea mântuitoare. Așadar, după ce Gyr trăiește de două ori experiența de a dezbrăca zeghea pentru haina de front și nu știm care
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
și tratați alienații în România, p. 10). În afara ospiciului exista o bucătărie, în 1866, cuprinzând un total de 35 obiecte printre care, alături de ustensilele obișnuite, inclusiv "cănițe de metal fixate cu lanțuri de masa din bucătărie", exista "1 Briefstegel de schijă, un "ciubăraș de fier alb pentru spălat carnea", 2 furculițe pentru tăiat rasol, 1 furculiță de fier alb, 1 cântar englezesc, 1 pereche pirostroae, un poloboc de murat curechi" și altele, printre care 4 cristelce (șorturi). Alimentația era relativ satisfăcătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
menită a rebolti ceea ce se surpase în anii proletcultului și a reface țesutul distrus al mediului academic ieșean. Acești juni aduceau indiscutabil un suflu nou, o dorință manifestă de schimbare și erau purtătorii speranței de mai bine în pofida faptului că schijele stalinismului încă mai zburau nestingherite și provocau răni, iar aerul nu devenise pe deplin respirabil. Asistenta noastră se asemăna cu titularul disciplinei prin atașamentul arătat obiectului predat. Seminarul nu ieșea din canonul acelor ani, unul preponderent istoricist, dar latura estetică
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cele mai multe ori) ale orificiului diafragmatic, conduc mai rar la hernii diafragmatice (21,66% din cazuri în statistica proprie). Plăgile diafragmului (traumatismele deschise) sunt produse, de regulă, prin armă albă (cuțit, baionetă, stilet - 51% în statistica proprie) sau prin proiectile (gloanțe, schije, bile etc.) și se realizează prin lezarea în primul rând a peretelui toracic sau abdominal, iar apoi a mușchiului frenic [23, 56]. Plăgile diafragmului sunt mai frecvente pe partea stângă. Astfel, plăgile diafragmului sunt parte componentă a plăgilor toraco-abdominale. Plaga
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
Bosphore, obține Ordinul „Medgidia” în gradul de cavaler din partea sultanului Abdul Hamid al Turciei. Compune de asemeni valsul Nunta de argint, al cărui manuscris se află la Biblioteca Academiei R.S.R. Oscar Pursch moare pe front la Turtucaia, lovit de o schijă de obuz, la 6 septembrie 1916, lăsând soției și fiicei o scrisoare din care spicuim finalul: „De va fi să mor pentru Țară, nu fiți triste, căci o moarte de erou nu este dată oricui”. Cred că aceste date vor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
odată ce își continuase memoriul astfel: „...eu sunt membru al Casei de Credit CFR București și având urgentă nevoie de un împrumut pentru a face reparațiile cuvenite (subl.ns.), pentru a nu-mi mai ploua în casă fiind tabla ciuruită de schijele bombelor lansate”. Binențeles că acest certificat constatator i-a fost degrabă eliberat petentului, după ce o comisie a primăriei a cercetat pe teren pagubele pe care le-a apreciat la suma de 20.000 de lei. b.IV. A fost sau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o artă a conversației cu mine însumi, mi-ar trebui un cântec ceva, ca al lui Burcea, o veche amintire a mea. * Dar despre Burcea... Începuse războiul. Burcea era un biet soldat rănit, cu o plagă la coapsa stângă, o schijă. Mă aflam ca infirmier voluntar printre răniți, aveam vreo șaisprezece ani, lucram la un spital de răniți, Z.I. 365. Noi, cei câțiva elevi concentrați acolo, prin 1941, le dădeam plosca, le aduceam masa de la bucătăria spitalului, care se instalase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și bine. ceea ce vă doresc și dumneavoastră"... atât cât încăpea pe cartea poștală. Într-o dimineață, Burcea a început să caște s-a făcut palid și surorile l-au transportat imediat la sala de operație unde s-a constatat că schija se deplasase și își secționase artera femurală. Cu repeziciune s-a intervenit și lui Burcea, care era gata-gata să moară, i-au amputat coapsa. Am rămas și mai buni prieteni, nemaipărăsindu-l. Când s-a mai întremat, în cârjă fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și de un anume rănit. În patul "meu" l-am găsit pe soldatul Burcea; un tânăr țăran oltean, de prin Drăgășani, din cel mai tânăr contingent mobilizat. Ne-am împrietenit îndată. Avea o plagă ușoară la mâna dreaptă și câteva schije în coapsa de pe aceeași parte a corpului. Îi scriam cărți poștale, așa cum îmi dicta: "Dragă mamă, dragă tată, surori și frați, dragă moșu, veți ști despre mine că sunt bine sănătos și rănit, ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Al dv.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și alte instrumente de tortură, după ce l-au anesteziat, au tăiat piciorul drept al lui Burcea, de sus, mult deasupra genunchiului. Nu am uitat niciodată cum plesnește într-un lighean un picior abia tăiat. Un chirurg mi-a arătat o schijă care, neobservată, îi secționase, ca un brici, artera femurală. "Bravo vouă!", ne-a spus doctorul, adică bravo că-l adusesem la timp, "în câteva minute se pierdea". Abia peste vreo două săptămâni prietenul meu a apărut în salon. Între timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
spital, nu e niciun mort. A fost o grenadă ofensivă, după cum spun specialiștii. » A treia zi, au venit de la spital Săndel și Ileana, cu același car cu boi, cu care i-au dus pe toți. Lor li s-au scos schijele și le-au dat drumul acasă. După două săptămâni vine și Emilia, care a stat la căpătâiul lui Dumitru până ce doctorii i-au spus că nu mai au ce-i face. L-au externat și venind acasă cu Emilia la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Dobrogea apoi după retragerea în Moldova din 1916, a luptat pe linia Mărășești-Mărăști-Oituz și a ajuns până la gradul de sergent. Bun la suflet, săritor, purtându-se frumos cu camarazii și superiorii, a fost bine apreciat după merite. Rănit de o schijă de obuz la mâna stângă a fost îngrijit în spitalul de campanie și după ce i s-a vindecat rana a fost angrenat de personalul medical să capete cunoștințe sanitare și să acorde primul ajutor celor răniți grav. Mânându-și juncanii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-o, s-a uitat la ea și spuse „cum vrei tu să-ți faci călimară din asta? Voi știți ce este asta? E o grenadă ofensivă, o folosesc ostașii în luptă când înaintează, că scoate mult fum, însă nu face schije multe, ca grenadele defensive, mult mai periculoase”. Ascultam și eu și Lențâca, nepricepând mare lucru din ce ne povestea Dumitru. Stăteam tustrei lângă butucul cel mare de stejar și după ce a încercat să ne facă să pricepem mai bine, Dumitru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
postul de jandarmi că Dumitru, Dumnezeu să-l ierte, ar fi încercat să spargă nenorocita aceea de grenadă, cu muchea toporului și de aceea a exploadat; ba au spus că rănile de la picioarele lui sunt făcute de topor, nu de schijele grenadei când a explodat; − Dar Lențâca și Săndel care erau de față, ce-au spus? întrebă cumnata Ileana; − Ei nu erau lângă Dumitru, au fost răniți la vreo zece-doisprezece pași mai departe de locul unde meșterea el blestemata aceea de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cumnata Ileana; − Ei nu erau lângă Dumitru, au fost răniți la vreo zece-doisprezece pași mai departe de locul unde meșterea el blestemata aceea de grenadă; Lențâca era la colțul bucătăriei de vară iar Săndel la poartă, acolo i-au ajuns schijele; Dumitru în cele două săptămâni cât a mai trăit i-a spus Emiliei, care stătea cu el: „Nu credeam că o să mai exploadeze după cât am demontat-o și am încercat-o”. Atâta a aflat din gura lui; − De, cumnată, cum
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mente de cea mai bună calitate literară în sensul „înalt“ al cuvîntului. Din mijlocul unor întîmplări anodine cu copii jucîndu-se la țară, la mare sau în spatele blocului se desfac deodată perspective mitice și fantastice în sensul realismului magic sud-american : o schijă din timpul războiului se plimbă dintr- un loc într-altul pe sub pielea unui veteran ; o fetiță de la bloc primește de la Dănuț un misterios inel de aur, după caredispare pentru totdeauna ; conflictul surd dintre tată și fiu se concretizează printr-un
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mare măsură, îngropate. În ceea ce ur mează, încerc să dezgrop cîteva dintre ele. Iată prima poves tire a grupajului meu, intitulat „Ființe, păsări, lu cruri“./ Poveste de la țară Nu mai fusese de mult pe la nenea Dode să se joace cu schija. Nenea Dode stătea la cîteva case mai încolo (era soțul lu’ țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și lapte bătut, gros, cu bucățele
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și lapte bătut, gros, cu bucățele de unt prin el) și făcuse războiul și îi intrase o schijă în el. Îi intrase în braț și rămăsese acolo ; rana se acoperise, iar bucata de oțel se obiș nuise de minune cu noua ei casă și se plimba în sus sau în jos cînd nenea Dode își dezvelea brațul și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nuise de minune cu noua ei casă și se plimba în sus sau în jos cînd nenea Dode își dezvelea brațul și și-l încorda. Nenea Dode era un om bun și îi lăsa pe toți să pună mîna pe schijă, să o pipăie, dar mai ales pe el, așa că schija era numai bună pentru joacă. Îi plăcea tare de tot să o simtă cum saltă zglobie, acolo, sub piele, ca și cum ar fi fost ceva viu, dar puternic, și cum îi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în sus sau în jos cînd nenea Dode își dezvelea brațul și și-l încorda. Nenea Dode era un om bun și îi lăsa pe toți să pună mîna pe schijă, să o pipăie, dar mai ales pe el, așa că schija era numai bună pentru joacă. Îi plăcea tare de tot să o simtă cum saltă zglobie, acolo, sub piele, ca și cum ar fi fost ceva viu, dar puternic, și cum îi alunecă precum un animăluț abil printre buricele dege telor. Simțea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
piele, ca și cum ar fi fost ceva viu, dar puternic, și cum îi alunecă precum un animăluț abil printre buricele dege telor. Simțea cum freamătă și deodată zvîc ! și nenea Dode rîdea și nu mai putea de plăcere. Joaca lui cu schija dura, astfel, mult. În plus, cum era și normal, nenea Dode îi povestea din război, cînd se mai odihnea. (îi povestea ce-i povestea, apoi mai trecea să se joace cu schija ; se juca ce se juca, apoi iar o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu mai putea de plăcere. Joaca lui cu schija dura, astfel, mult. În plus, cum era și normal, nenea Dode îi povestea din război, cînd se mai odihnea. (îi povestea ce-i povestea, apoi mai trecea să se joace cu schija ; se juca ce se juca, apoi iar o mai lăsa și-l asculta pe nenea Dode.) După cum mulți copii știu, bătrînii (nenea Dode nu era un bătrîn, cu toate că avea mustață mare, care îl fascina mereu ; niciodată nu a îndrăznit să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]