3,006 matches
-
se află un paraclis închinat adormirii Maicii Domnului, care veghează, așadar, intrarea principala în oază spiritualității românești. Nu m-am înșelat, nici de această dată, când am constatat că cei mai multi monahi, în Sfanțul Munte, după greci sunt românii - ostenitori la schiturile românești Prodromu, Lacu, Chiliile Sf. Gheorghe - Colciu, Sf. Ipatie, Sf. Gheorghe - Kapsala și altele... Dar, nu în ultimul rând, și muncitorii cei mai mulți din Aghios Oros ( în grecește - Sfanțul Munte ) sunt tot românii - care se află în căutarea unui venit mai
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
cei mai mulți din Aghios Oros ( în grecește - Sfanțul Munte ) sunt tot românii - care se află în căutarea unui venit mai bun decât cel de acasă... De asemenea, am avut și avem duhovnici vestiți, aici, pe Părintele Petroniu Tănase - actualul stareț al schitului Prodromu - cel care a revigorat acest sfânt lăcaș de închinăciune - din toate punctele de vedere, în ultimii treizeci de ani... Apoi pe Părintele Iulian - tot de la Prodromu și nu în ultimul rând pe Părintele Dionisie de la Schitul Sf. Gheorghe - Colciu
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
primii Basarabi și urmând până la ultimii voievozi din sec. al XIX -lea - nu au avut aici nici un lăcaș propriu până în urmă cu un veac și jumătate și nici acesta nu este ridicat la rang de mănăstire ci este doar un schit !... Din cele 20 de mănăstiri athonite, 17 sunt grecești, una rusească - Sf. Pantelimon, alta sârbească - Hilandar și alta bulgăreasca - Zograful. Nu de nevrednicie poate fi vorba, căci românii, dincolo de daniile făcute de-a lungul timpului tuturor celor 20 de mănăstiri
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
pe tot cuprinsul Athosului - dovadă faptul că până astăzi există astfel de chilii. Abia în sec. al xix-lea, când apar statele naționale, s-au gândit și monahii români aghioriți să aibă un lăcaș al lor și, astfel, au întemeiat Schitul Prodromu. Este de altfel grăitor, pentru vocația sihăstreasca românească a înduhovnicților români, faptul că primii trei stareți de la Prodromu - Nifon, Damian și Ghedeon - s-au retras din stăreție și și-au încheiat zilele că sihaștri, în peșteri sau chilii din
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
Hramul Botezul Domnului, arde neîntrerupt o candela care aduce aminte că acolo odihnesc osemintele acestui cuvios stareț Nifon - care a trecut la cele veșnice în anul 1899 și care este, cum am mai spus, întemeietorul și cel dintâi stareț al Schitului Prodromu " acest sfânt lăcaș românesc... cu viața chinovitică ( de obște ), fondat că azil ( spirirual ) al tuturor românilor, fără deosebirea lor " ( cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserică, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
dintâi stareț al Schitului Prodromu " acest sfânt lăcaș românesc... cu viața chinovitică ( de obște ), fondat că azil ( spirirual ) al tuturor românilor, fără deosebirea lor " ( cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserică, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfanțului Ioan Botezătorul ( care dăinuiește și astăzi, fiind refăcut de mai multe ori ) atestat abia la anul 1754 când " a fost reânnoit de monahul Iosif Hiotul " ( cum aflăm dintr-o inscripție ce se
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
ori ) atestat abia la anul 1754 când " a fost reânnoit de monahul Iosif Hiotul " ( cum aflăm dintr-o inscripție ce se află pe peretele sudic al mănăstirii ) dar probabil datând încă din secolul anterior. De aici se trage și numele schitului - în grecește prodromos înseamnă înainte mergător - referindu-se, deci, la Sf. Ioan Botezătorul - care este ocrotitorul acestui sfânt așezământ. Icoana făcătoare de minuni a Botezătorului - care cu privirea să încruntata i-a izgonit pe turci la 1821, este cea mai
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
mai veche dintre icoanele ocrotitoare ale obștii. Pe la începutul secolului XIX se osteneau - pe lângă acest paraclis - trei sihaștri români - duhovnicul Iustin cu ucenicii săi Patapie și Grigorie - care sunt cei dintâi care au avut de gand să ridice acolo un schit " ca să aibă și Românii un sfânt lăcaș în Grădina Maicii Domnului, în care să slujească în frumoasa limba românească. " Cerând, pentru această, binecuvântarea Mării Lavre - mănăstirea întemeaiată de Sf. Atanasie Athonitul, de care aparține schitul nostru - au primit-o în
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
gand să ridice acolo un schit " ca să aibă și Românii un sfânt lăcaș în Grădina Maicii Domnului, în care să slujească în frumoasa limba românească. " Cerând, pentru această, binecuvântarea Mării Lavre - mănăstirea întemeaiată de Sf. Atanasie Athonitul, de care aparține schitul nostru - au primit-o în anul 1820. Din păcate, însă, proiectul nu s-a putut îndeplini atunci, ci numai câteva decenii mai tarziu, cănd inițiativa a fost reluată de moldovenii Nifon și Nectarie, cărora Marea Lavra le-a reînnoit aprobarea
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
autoritatea căruia se află, și astăzi, Sfanțul Munte ), respectiv a Patriarhului Chiril. Domnitorul Moldovei Grigorie Ghica a sprijinit începerea lucrărilor cu 3000 de galbeni și a dat încuviințare să se strângă ajutoare de la poporul cel binecredincios. Așa a luat ființă schitul care astăzi este restaurat în întregime - grație starețului ei de peste 30 de ani - Părintele Petroniu Tănase, si a iconomului ei - Părintele Ierodiacon Iustinian Stoica ( care a fost, în vara lui 1999, la Oradea - la invitația ASCOR - Filiala Oradea și a
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
în sine, după o sfântă rânduiala athonită, mărturisind exemplar, " Prezenta monahismului și spiritualității românești în Centrul Ortodoxiei " - după cum spunea Prea Cuviosul Părinte Stareț Petroniu Tănase. Iată, în câteva rânduri, ceea ce a fost, ceea ce este și, mai ales ceea ce va fi Schitul Românesc Prodromu din Sfanțul Munte Athos - la care vin cu toata evlavia și bucuria, pentru a se închină, toți românii săvârșitori de pelerinaj în Grădina Maicii Domnului. Stelian Gomboș - Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității " Aristotel " din Thessalonic - Grecia. Referință
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
Teleorman, condusă de către Maica Stravroforă Mitrodora Gligor. 13 Octombrie 2014 - seară duhovniceasca cu tema "Sfântă Taină a Spovedaniei sau Pocăinței în viață Bisericii. Locul, rolul și rostul ei în viață familiei creștine, contemporane", invitat fiind Părintele Arhim. Antim David - Starețul Schitului Măgureanu din București. 19 - 25 Octombrie 2014 - un grup de opt personae (bărbați) am fost într-un binecuvântat pelerinaj în Grecia și Sfanțul Munte Athos, unde am vizitat cele mai representative biserici din Thessalonic și cele mai însemnate mănăstiri athonite
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
Teologie Ortodoxă "Sf. Ap. Andrei" din cadrul Universității "Ovidius" din Constantă. 08 Iunie 2015 - seară duhovniceasca cu tema “Despre misiunea, propovăduirea și pastorația mănăstirilor ortodoxe în rândul credincioșilor de azi", avându-l ca invitat pe Preacuviosul Părinte Arhimandrit Antim David - Starețul Schitului Măgureanu din București. Detalii, amănunte, documentar foto - video și informații suplimentare, cu privire la toate aceste activități/acțiuni, si multe altele, puteți găsi pe site-ul parohiei noastre www.bisericasfantulantonie.ro Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Amin! Doamne ajuta! Cu deosebită considerație
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
Și unde în cei 20 ani de păstorire, Preasfințitul Părinte Episcop Ioan Selejan a înmulțit, dezvoltat și crescut numărul parohiilor de la 99 la 135 de unități, a hirotonit 90 de preoți, s-au construit 34 de biserici, 7 mănăstiri și schituri, 5 capele militare, 25 de case parohiale, au fost reparate 96 de biserici și 67 de case parohiale, au fost restaurate și repictate 49 de biserici. Iar Duminică, 23 august anul 2009, s-a mai scris o dată de aur în
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
lea. Lucrările de restaurare, efectuate după cutremurul devastator din anul 1834, s-au limitat doar la partea centrală a măreței lavre, cum i se spunea în epoca bizantină. Prima lavră, împreună cu diversele clădiri complementare (biserici, paraclise, trapeze, brutării etc.) cu schiturile și chiliile monahilor și a pustnicilor, cu apeductele și diferitele adunări filantropice ocupau ambele povârnișuri ale pârâului, pe o lungime de aproximativ 2 km. Astăzi, cele mai importante locuri de pelerinaj sunt: Mormântul întemeietorului - Sf. Sava, Biserica centrală care adăpostește
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
vestul pârâului, Sf. Hariton a zidit pe la mijlocul sec. al IV - lea prima lavră, punând astfel bazele construirii de mănăstiri în Pământul Sfânt. În cele două secole care au urmat, întreaga zonă a acestui pârâu s-a umplut de lavre, de schituri și de lăcașuri pentru pustnici, în care își duceau viața cea ascetică și duhovnicească sute de călugări și schimnici. Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul a fost una dintre acele numeroase mănăstiri din această regiune. Cea dintâi a fost ridicată aici în
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
s-a aprins o scânteie care țâșnește direct către Dumnezeu. Aproape că nu mă mai recunosc. Scriu acatiste și aprind lumânări, apoi mă pierd în mulțimea de mireni ce pășesc tăcuți pe dalele de piatră. Îmi continui drumul la Vechiul Schit, parcă într-un urcuș inițiatic, pe cărarea din mijlocul nesfârșitului codru. Răsare în cale un arbore secular, la umbra căruia a a făcut popas cândva geniala Iulia Hașdeu, cea fără de norocul vieții... Urmează mânăstirea Voroneț, a cărei biserică denumită Capela
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
31]Arhimandritul Sofronie, Cuviosul Siluan Athonitul, traducere din limba rusă de Ierom. Rafail (Noica), Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2009. [32]Cuviosul Paisie Aghioritul, Cu durere și cu dragoste pentru omul contemporan, traducere din limba greacă de ieroschim. Ștefan Nuțescu de la Schitul Românesc Lacu din Sfântul Munte Athos, București, Editura Evanghelismos, 2003, p. 188. [33]Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra minții umane..., p. 240 - 276. [34]Ibidem, p. 253. [35]Virgiliu Gheorghe, Știința și războiul..., p. 153 - 157. [36]Virgiliu Gheorghe, Efectele
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
prea mult!... Și tinerii s-au despărțit abia după o ultimă și lungă îmbrățișare. Plecă Nerun să-și caute norocul în alte părți. Dar înainte de a părăsi satul se abătu un pic pe la un stareț care trăia singur într-un schit prăpădit de la marginea satului, vrând să-i ceară sfat cu privire la hotărârea sa de a pleca în lume să câștige bani pentru a-și putea recupera iubita. Starețul l-a primit cu bunăvoință și, după ce i-a ascultat păsul, îi dădu
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
decât absolvenții școlilor de pregătire a clerului. Ceilalți erau primiți numai la vârsta de 55 de ani bărbații și 50 femeile. Au fost desființate foarte multe mănăstiri. Iată câteva exemple ale evoluției fenomenului. În Arhiepiscopia Iașilor, din 50 mănăstiri și schituri nu a mai rămas nici una. Dacă în România anului 1958 mai erau consemnate 197 de mănăstiri și schituri, în anul 1987 existau doar 103. În timp ce în anul 1951 se consemnează existența a 10.000 călugări, în anul 1963 numărul lor
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
și 50 femeile. Au fost desființate foarte multe mănăstiri. Iată câteva exemple ale evoluției fenomenului. În Arhiepiscopia Iașilor, din 50 mănăstiri și schituri nu a mai rămas nici una. Dacă în România anului 1958 mai erau consemnate 197 de mănăstiri și schituri, în anul 1987 existau doar 103. În timp ce în anul 1951 se consemnează existența a 10.000 călugări, în anul 1963 numărul lor era de aproximativ 1000. Din perspectivă comunistă, monahismul românesc trebuia să întrupeze principiul apostolatului social 26. Călugării contemplativi
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
seminariilor monahale și interzicerea de către călugări și călugărițe a frecventării cursurilor la Institutul Teologic; pe viitor, intrarea în monahism să se facă numai cu avizul împuterniciților regionali pentru culte; interzicerea cu desăvârșire ca pe viitor, să se înființeze mănăstiri sau schituri; numărul de mănăstiri fiind prea mare, să fie redus la jumătate; interzicerea elementelor tinere în mănăstiri, fixându-se limita de vârstă de la 50 de ani în sus. 10 Ibidem Apud S. Antohi, Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, 1991, p.
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
și de concepțiile sale și apropiindu-i de mănăstire, aceștia nu vor mai contribui cu nimic la menținerea și consolidarea acestui regim, fapt ce putea să ușureze prăbușirea sa (...); am participat la meditațiile ținute în anul 1957, vara, de către starețul schitului Sandu Tudor, de la mănăstirea Rarău (Roman Braga și Sandu Tudor au făcut educație antimaterialistă studenților Gheorghe Văsâi, Rădulescu Nicolae și Șerban Mironescu)” (A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. I, f. 278); Roman Braga fusese condamnat în anul 1949
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
memorii se află la redacția revistei Scara din București și le-am consultat prin bunăvoința d-lui I. Corduneanu), la f. 15, spune: „Tot în vara aceea (anul 1948), am stabilit două puncte, prin care puteam fi aprovizionați cu alimente: schitul Mușunoaiele și schitul Brazi, respectiv prin starețul Evghenie Hulea și starețul Teodosie Filimon”; vezi și A.C.N.S.A.S., fond penal, dos. nr. 17, vol. VII, f. 127-133; 242-248; M. Timaru, Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei, în Analele Sighet
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
la redacția revistei Scara din București și le-am consultat prin bunăvoința d-lui I. Corduneanu), la f. 15, spune: „Tot în vara aceea (anul 1948), am stabilit două puncte, prin care puteam fi aprovizionați cu alimente: schitul Mușunoaiele și schitul Brazi, respectiv prin starețul Evghenie Hulea și starețul Teodosie Filimon”; vezi și A.C.N.S.A.S., fond penal, dos. nr. 17, vol. VII, f. 127-133; 242-248; M. Timaru, Lupta de rezistență anticomunistă în munții Vrancei, în Analele Sighet, vol. II, București
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]