3,288 matches
-
Se propune analiza amănunțită a acestei variabile În studii ulterioare. CONCLUZII 1. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică. 2. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioase decât cele care nu suferă de boală psihică. 3. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă și cele care nu suferă de boală psihică sunt tot atât de agresive verbal și ostile. 4. Agresivitatea fizică și furia sunt dimensiuni
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
dispun de un nivel de agresivitate fizică mai ridicată decât cele care nu suferă de boală psihică. 2. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioase decât cele care nu suferă de boală psihică. 3. Persoanele care suferă de schizofrenie paranoidă și cele care nu suferă de boală psihică sunt tot atât de agresive verbal și ostile. 4. Agresivitatea fizică și furia sunt dimensiuni mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. 5. Nu există diferențe
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
tot atât de agresive verbal și ostile. 4. Agresivitatea fizică și furia sunt dimensiuni mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul total. 5. Nu există diferențe majore Între stima de sine a persoanelor care suferă de schizofrenie paranoidă și stima de sine a persoanelor care nu suferă de boală psihică, Însă există totuși o ușoară tendință de devalorizare a propriei persoane În cazul celor care suferă de schizofrenie paranoidă. 6. Există o relație inversă semnificativă Între stimă
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
Între stima de sine a persoanelor care suferă de schizofrenie paranoidă și stima de sine a persoanelor care nu suferă de boală psihică, Însă există totuși o ușoară tendință de devalorizare a propriei persoane În cazul celor care suferă de schizofrenie paranoidă. 6. Există o relație inversă semnificativă Între stimă de sine și agresivitate; cu cât nivelul stimei de sine va fi mai scăzut cu atât nivelul agresivității va fi mai ridicat. 7. Există o relație inversă semnificativă Între nivelul stimei
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
sau a oricărui alt obiect, acțiune În urma căreia obiectul poate fi distrus”. Violența, În abordare psihologică, se transpune În conduită agresivă, vizând distrugerea, puniția sau transformarea unui obiect, fiind caracteristică tulburărilor de personalitate și Întâlnită În debutul unor forme de schizofrenie, raptusul agresiv maniacal, epilepsie, toxicomanii. Abordare conceptuală Violența, conduitele violente și dinamica psihologică a violenței reprezintă un subiect cu ample rezonanțe În plan individual, moral, etic și social. Actualitatea, amploarea ca variabilitatea formelor de manifestare impun atenției registrul medical, psihologic
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
amigdalei și hipocampusului la suprafață și În profunzime. În urma experienței cu electrozii implantați la om, s-a produs o varietate de experiențe subiective, dintre care multe erau similare (Stevens și colaboratorii, 1986). Aceste observații au condus la ideea că „anatomia schizofreniei” trebuie să coincidă parțial cu anatomia crizelor limbice. În analiza detaliată a răspunsurilor a 36 de pacienți cu electrozi implantați stereotaxic În amigdală și hipocampus bilateral, Halgren și colaboratorii (1992) au raportat că fenomenele mentale complexe produse de stimularea electrică
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
din reducerea la incapacitate a structurilor limbice. Ipoteza lor a fost susținută de descoperirea că tipul de experiență mentală produsă de curent era strâns legată nu de zona stimulată, ci de caracteristicile de personalitate ale individului. În mod contrar În schizofrenie, unde vocile halucinatorii reprezintă marca dereglărilor, stimularea lobului temporal median, nu a produs halucinații auditive la pacienții cu epilepsie non-psihotică. Anatomia și fiziologia hipocampusului, este singura potrivită răspândirii unor asemenea dereglări și recunoașterii când să o facă. Hipocampusul prezintă un
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
ubiquitous). Atunci nu e surprinzător că În hiocampus, girusul parahipocampic, amigdală și o parte din hiopotalamus și globul palid au găsit cel mai adesea Bogerts și colaboratorii (1997), Stevens (1986), În studiile lor, dovada patologiei la nivelul creierului afectat de schizofrenie. Proasta identificare a stimulilor, răspunsul emoțional inadecvat, atenția confundarea amintirilor cu realitatea și a gândurilor cu vocile reprezintă un „sine qua non” al dereglărilor. Scleroza temporală mediană și chiar pierderea lobului temporal În Întregime sunt, oricum, insuficiente pentru a produce
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
Proasta identificare a stimulilor, răspunsul emoțional inadecvat, atenția confundarea amintirilor cu realitatea și a gândurilor cu vocile reprezintă un „sine qua non” al dereglărilor. Scleroza temporală mediană și chiar pierderea lobului temporal În Întregime sunt, oricum, insuficiente pentru a produce schizofrenia. Din studiile pe pacienții shizofrenici și pacienții cu epilepsie și psihoză, se sugerează că leziunea lobului temporal sau epilepsia nu reprezintă o cauză necesară și nici suficientă a psihozei interictice. S-ar spune mai degrabă că leziunile răspândite Într-un
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
indicație a MTS progresiv? Din moment ce majoritatea pacienților cu epilepsie cu scleroză hiopocampică anterioară nu sunt schizofrenici și dacă majoritatea pacienților schizofrenici manifestă o formă modestă de distrugere hipocampică și nu au epilepsie, se presupune că, ori atrofia hiopcampică măsurată În schizofrenie este asociată cu degenerarea diferitelor elemente ale anatomiei hipocampice pe lângă schimbările gliale atrofice În alte locuri ori că celelalte schimbări patologice sunt mai importante. Acest lucru poate implica pierderea selectivă a CCK, a somatostatinelor de legătură și a terminațiilor din
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
cu epilepsie și psihoză, ar putea fi legătura dintre aceste sindroame. De la dovezi la date, TLE și GE și GE, dar nu TLE „pur”, au o tendință să dezvolte asemenea schimbări, incluzând scleroza, În lobul temporal median. Pierderea neuronilor În schizofrenie cât și În epilepsie-psihoză se leagă de episoade timpurii de ischemie sau infecție, de efectele distructive sau de stimulare a crizelor limbice asociate cu răspunsurile endocrine, sau de stres.
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
comportament sunt reprezentări sociale ce includ atitudinile, opiniile, capacitatea de a discerne, În final, ele orientând comportamentul și stăpânind sau nu o situație. Astfel, de exemplu, pedofilia constituie o alterare a reprezentării despre copii (ca victime a maltratării), autismul și schizofrenia o alterare a reprezentărilor despre sine și cu ceilalți. Reprezentarea relevă atât norme relaționale cât și patologice de comportament, În ele aflându-se baza neurobiologică a comportamentului. Reprezentările sunt deci categorii de scheme, constructe, prototipuri apriorice de răspuns comportamental, care
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
durata psihozei. Rottanburg et al (1982) a comparat starea mentală a 20 subiecți psihotici având nivele urinare mari de canabinoizi, cu cea a 20 subiecți de control canabis-free. Toți pacienții din cele două grupe erau psihotici, cu diagnosticul predominant de “schizofrenie” pentru pacienții din grupul martor. Statusul mental al pacienților a fost Înregistrat de un observator “În orb”. Toți pacieții au făcut analize toxicologice pentru a exclude prezența alcoolului sau a altor agenți exogeni. Grupul canabis-pozitiv a Înregistrat un nivel considerabil
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
Uzul de canabis la asemenea persoane ar trebui evitat În mod special. Este bine de ținut minte că deși o psihoză toxică canabică are un prognostic În general bun, tulburările psihice precipitate sau agravate de abuzul de canabinoizi (de ex. schizofrenia), dimpotrivă, (Weil 1970; Kemp 1970). Ablon & Goodwin au administrat THC oral În doze de la 5 mg/zi la 20 mg/zi În condiții de “dublu orb” la 8 pacienți cu tulburare afectivă monopolară și 5 pacienți cu tulburare afectivă bipolară
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
presupus că THC a acționat ca un “amplificator al dispoziției” și cel mai indicat ar fi ca el să fie evitat de pacienții cu tulburări afective unipolare (Ablon & Goodwin 1974). Knudsen & Vilmar au studiat un lot de 10 pacienți cu schizofrenie având un istoric de abuz de canabis. Toți pacienții primiseră neuroleptice depot timp de cel puțin 6 luni de zile anterior, Înaintea acestei exacerbări a bolii lor. Canabisul a vut un efect inițial salutar constând În aceea că anergia, anhedonia
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
acestei exacerbări a bolii lor. Canabisul a vut un efect inițial salutar constând În aceea că anergia, anhedonia, și capacitatea imaginativă redusă cauzate de antipsihotie s-au redus. Concomitent, Însă, s-a notat și o revenire a simpotmaticii pozitive a schizofreniei, adesea dezagreabilă, necesitând spitalizarea pacienților (Knudsen & Vilmar 1984). Reacții dverse la utilizarea chronică de marijuana (Johnston et al 1980) Reacțiile adverse la consumul abuziv de canabis pot include: Pulmonar: bronșite, sinuzite, faringite, tuse cronică, grade diverse de obstrucție a căilor
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
desprinsă parțial (nevroze, psihopatii) sau total (psihoze) de realitatea lumii. El este proiectat fie la periferia lumii (nevroze, psihopatii, sociopatii), în afara lumii (demențe) sau într-o lume a realității iraționalului, o lume interioară, închisă sau circumscrisă la interioritatea persoanei bolnavului (schizofrenie, parafrenie, paranoia, melancolie). Această lume a bolii psihice are un caracter închis, întors către sine, negativ în raport cu experiențele sufletești ale normalității, o lume stranie și incomprehensibilă pentru ceilalți, în care identitatea schimbată a bolnavului dă impresia că se regăsește pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pseudologia fantastică, stările disforice etc.); b) dezordinile afective severe cunoscute în psihiatria franceză ca folie à double forme și folie alternante; c) periodicitatea unor simptome care stau la baza dezvoltării unor viitoare boli procesuale (bufeele delirant-halucinatorii, fazele de debut ale schizofreniei). Modelul organic, de regulă exogen, este caracterizat prin instalarea unui proces. După K. Jaspers, când unii factori noi intervin în modificarea vieții psihice constrastând cu modelul de dezvoltare al vieții individuale, se vorbește de „fază”. Când se produce o modificare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care, din punct de vedere al evoluției clinice, tinde ca să aibă un curs uniform. În sensul acesta pot fi procese legate de evoluția îndelungată a unor psihoze endogene, care duc la o alterare tipică, severă a personalității ca în cazul schizofreniei, sau procese cu evoluție cronică, progresivă, care duc la o deteriorare gravă a personalității așa cum apar ele în cursul evoluției sindromului demențial abiotrofic sau a altor sindroame psiho-organice cerebrale (traumatisme cranio-cerebrale, alcoolism, PGP etc.). 6. Semnificația epistemologică a procesului psihic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
derivat din înțelegerea semnificației fenomenelor psihice morbide, un limbaj explicativ. Obiectul psihiatriei, reprezentat prin „fenomenul psihic morbid” este și rămâne interior persoanei bolnavului și în consecință imaterial. El se deduce din manifestările sale. Cu toate acestea atât hepatita, cât și schizofrenia sunt considerate ca fiind boli și înțelese ca atare. Ele sunt, în primul rând, „tulburări ale echilibrului” individului, care transformă omul sănătos în bolnav și prin aceasta aparțin medicinei. Acest tip de gândire medicală unifică ambele domenii, reunindu-le în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
idioție, imbecilitate. Aceste structuri lingvistice și discursul psihiatric, formulat în secolul al XIX-lea este continuat în secolul XX, prin perfecționarea, diversificarea nuanțată și lărgirea terminologiei. Apar concepte noi în limbajul psihiatric care completează sau le înlocuiesc pe cele vechi: schizofrenie, discordanță, psihastenie, nevroze, isterie, stări reactive, afecțiuni psihosomatice, stări limită (borderline) etc. În prezent terminologia psihopatologică și clinico-psihiatrică se structurează prin compararea fenomenelor psihice morbide cu fenomenele psihice normale. Între ele se stabilește o relație de complementaritate, pe care o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de specialiștii psihiatri sau psihopatologic (E. Kraepelin, J. Séglas, S. Piro, B. Calieri și L. Frighi, J. Bobon și G. Maccagnani, C. Enăchescu). La vremea sa E. Kraepelin a vorbit chiar despre „schizofazie” ca despre o formă clinică particulară a schizofreniei, în care tulburările de limbaj se situau pe primul plan. Deși este un limbaj determinat de transformarea delirant-halucinatorie a personalității, el are un caracter particular: exprimă ruptura contactului vital cu realitatea și plasarea bolnavului într-o lume stranie, autistă. Din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toate derulându-se pe fondul unei trăiri emoțional-afective agreabile, pe care, ulterior, persoana respectivă le poate relata. Produsul de sinteză LSD-25 (dietilamida acidului lisergic) este un drog psihodisleptic capabil să producă, atunci când este administrat, stări psihotice, similare tablourilor clinice ale schizofreniei. Psilocibina este principiul activ conținut într-o ciupercă din America de Sud. Cunoscută și sub denumirea de „ciuperca sacră”, ea are o acțiune psihodisleptică apropiată de cea a mesaclinei și LSD-25. De Jong și Baruk au utilizat în experimentele pe animale efectele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
subțiri, faciesul prelung și retractat, cu nasul proeminent, buzele subțiri, fruntea înaltă; capul dolicocefalic. Din punct de vedere psihologic acesta reunește trăsăturile introvertului, calculat, reținut, controlat afectiv, dominant rațional. El este tipul schizotim. Pe acest teren se poate dezvolta, neobligatoriu, schizofrenia. b) Tipul picnic, sau gras, se caracterizează din punct de vedere somatic prin următoarele: torace globos, abdomen proeminent, dilatat; membrele scurte; faciesul rotund, dilatat, deschis, nasul și buzele cărnoase, privirea vie, mobilă; craniul brahicefalic. Din punct de vedere psihologic acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
percepute. 2) Hiposteziile Hiposteziile constau în scăderea pragului sensibilității la acțiunea stimulilor externi. În aceste cazuri totul apare neclar, ca prin ceață, zgomotele sunt înăbușite, surde, îndepărtate. Hiposteziile sunt semnalate în următoarele circumstanțe patologice: a) stările stuporoase; b) în cursul schizofreniei; c) în sindromul de depersonalizare și derealizare din cursul afecțiunilor organice cerebrale. 3) Iluziile Iluziile sunt false percepții la baza cărora se află un stimul senzorial real, dar care nu este perceput așa cum este el de fapt în realitate, ci
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]