801 matches
-
al literaturii apreciate de tinerii de la Cadran. Tot în primul număr mai apar și alte două texte, unul semnat Mihai Beniuc, Ființe, în genul prelucrărilor, la nivel prozodic, blagiene după textele folclorice: "Fără formă, grea, stângace/ Firea oarbă, tace, tace.// Sclave unei legi fatale/ Au încremenit cristale.// Răsărind greoi din tină/ Plante pipăie lumină.// În priveliște de seară/ Stă la pândă ochiu de fiară.// Omul în lumina slabă/ E neliniștit și 'ntreabă." E aceeași poezie ce se apleacă asupra destinului omului
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
decât ca o persoană iertată, și care se căiește. Cea mai cutremurătoare faptă pentru o mamă ce își iubește copiii o inspiră pe Toni Morrison să scrie Beloved, povestea bazată pe cazul adevărat al lui Margaret Garner. Garner era o sclavă ce fugise de pe plantație, și preferase să își omoare copilul mai degrabă decât să îl lase să se întoarcă în robie. Morrison face o încercare memorabilă de a porni de la o asemenea faptă și de a construi o poveste combinând
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în societatea rasistă a albilor, o deformare a cunoscutului personaj al lui Harriet Beecher Stowe. El pregătește calea pentru receptarea altor personaje remarcabile de acest fel din literatura afro-americană contemporană, precum Sethe din romanul lui Toni Morrison (vezi), Beloved, o sclavă persecutată și apoi urmărită de stăpân. Sethe își ucide, din dragoste, fetița, urmând ca narațiunea ce se desfășoară să transforme un act monstruos într-o poveste credibilă. Un amănunt inedit despre Wright, care și-a petrecut ultimii ani în Franța
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
place să vadă fundul unei femei așa cum este prezentat de mass-media, altora le place să-și umilească partenera reducând-o la statutul unei femei oarecare, iar alții nu vor să fie priviți de ea. La rândul ei, fata se simte sclava egoismului partenerului, alteori îi place pentru că vrea să încerce ceva vulgar sau rezervat celor „avansați“. Senzațiile ei sunt mărginite la stimularea profundă, căci în această poziție clitorisul nu este stimulat în nici un fel. Pentru o bună penetrare, e necesar ca
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
până mai pre urmă, pre binele obiceinic, răutatea din fire biruind (că cu nemilostivirea neamul crocodililor vestit ieste), pre Inorog la bârlogul său dusă, unde preste acea noapte poprit îl ținu"27. Deocamdată, să observăm că fiara aceasta nu este sclava instinctului, că fălcile sale, înarmate cu niște colți care i-au făcut faima, nu i-au înăbușit cu totul rațiunea. Dimpotrivă, Crocodilul a păstrat nealterate unele valori, printre care rușinea nu este cea de pe urmă; de aceea, el se poate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creionându-i în vechi și frumoase cuvinte statutul. Aceasta, spune neobositul predicator al primelor secole creștine, nu-i este inferioară barbatului. Ca și pentru bărbat este Treimea întreagă cea care ține sfat și dă hotărârea “să facem”. Femeia nu este sclava bărbatului, ea împarte cu el sceptrul stăpânirii, la amândoi le-a zis Dumnezeu “stăpâniți”, “vor stapâni”. Ea colaborează la faptele barbatului cele mai înalte și cele mai grele, este liman al acestuia. Preluând din gândirea Sfântului Ioan Gură de Aur
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
capo dell'empio. Jeremiah XXX Tabloul 1. Palatul din Babilon. În palatul lui Nabuccco din Babilon, Abigaille a găsit un pergament care ar putea să-i cauzeze ruină, deoarece certifică că ea nu este fiica lui Nabucco, ci copilul unei sclave (Ben io t'invenni, o fatal scritto!...). Ea jură să se răzbune pe Nabucco și pe moștenitoarea lui legitimă, Fenena. Plină de melancolie se gândește că dragostea pe care o resimte pentru Ismaele ar putea să-i schimbe viața (Anch
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că Fenena a eliberat prizonierii evrei. Ca urmare a trădării Fenenei, autoritățile au decis să ofere surorii sale - Abigaille - tronul Babilonului, anunțând în același timp poporul că regele lor a căzut în lupta. Abigaille exulta gândindu-se că fiica unei sclave va avea acum totul la picioarele ei (Salgo già del trono aurato). Tabloul 2. Un hol din Palatul din Babilon. Într-un alt loc din palat Zaccaria se roaga Domnului pentru a i se conferi darul să-i convingă pe
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
În mod similar Dumnezeu va spulberă armata inamica cu aceeași putere și autoritate. Aria Anch'io dischiuso un giorno din actul ÎI Rezumat : Abigaille a găsit un document care probează că ea nu este fiica lui Nabucco, ci a unei sclave care fusese una din soțiile lui Nabucco și care fusese condamnată la moarte pentru nașterea ei. În recitativul care precede aria, Abigaille descrie dorința ei de răzbunare, dar în momentul când își începe aria își schimbă starea de spirit și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a avut loc la 25 Octombrie 1848 la Teatro Grande de la Trieste Acțiunea Operei Locul acțiunii: o insulă în Marea Egee și orașul turcesc Coron la începutul secolului 19 Personaje: Corrado, un căpitan de pirați (tenor); Medora, iubita să (soprana); Gulnara, sclava favorită a lui Seid (soprana); Seid, Pasă din Coron (bariton); Giovanni, un pirat (baș); Selimo un aga (tenor); un eunuc (tenor); un sclav (tenor); corsari, gărzi, turci, odalisce, sclave. Actul I Tabloul 1. O insulă din Marea Egee. Un grup de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Corrado, un căpitan de pirați (tenor); Medora, iubita să (soprana); Gulnara, sclava favorită a lui Seid (soprana); Seid, Pasă din Coron (bariton); Giovanni, un pirat (baș); Selimo un aga (tenor); un eunuc (tenor); un sclav (tenor); corsari, gărzi, turci, odalisce, sclave. Actul I Tabloul 1. O insulă din Marea Egee. Un grup de corsari cântă despre libertate, despre viața glorioasa pe care o duc. Corrado, un tânăr nobil grec aflat în exil, căpitan de corsari, îi privește aprobativ (Tutto părea sorridere ...). Giovanni
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
niciodată și îl implora să nu o părăsească (duetul E pur tristo ....Quando assente). O lovitură de tun anunță momentul îmbarcării. Corrado îi promite că se va întoarce și părăsește încăperea. Actul ÎI Tabloul 1. O cameră din harem. Gulnara, sclava favorită a Pasei Seid, tânjește după libertatea pierdută și își exprimă ură pe care o nutrește în secret pentru Pasă Seid ( Vola talor dal carcere.... Ah conforto è sol la speme ). Sosește un emisar care îi comunica că Pasă Seid
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
TDK 2006 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Riccardo Chailly Violeta Urmana, Ildikó Komlósi, Roberto Alagna, Carlo Guelfi, Giorgio Giuseppini Orchestră și corul operei La Scală Decca 2007 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Memphis și Theba în Egipt; epoca faraonilor Personaje: Aida, sclava fiicei faraonului, Amneris (soprana); Radames, condotier în gărzile egiptene (tenor); Amneris, fiica regelui Egiptului (mezzosoprana); Amonasro, regele Etiopiei și tatăl Aidei (bariton); Ramfis, Marele Preot al Egiptului (baș); Regele Egiptului (baș); Marea Preoteasa (soprana); Un mesager (tenor); preoți, preotese, căpitani
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Memphis. Marele Preot a aflat deja de la zeița Isis numele condotierului care va conduce armata egipteană. Faraonul însuși va comunica astăzi numele celui desemnat. În sinea lui Radames speră că el va fi alesul El își exprimă iubirea pentru o sclava etiopiana, Aida (Celeste Aida). Radames este însă iubit în secret de fiica Faraonului (Auguste Mariette nu-i atribuie acestuia nici un nume și astfel se evita diverse complicații istorice posibile) care intră în scenă și îl interoghează atentă. Ea îl suspectează
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Radames la altarul de unde i se înmânează aceste arme. Amândoi invocă bunăvoință zeului Fthà pentru a le dărui victoria în lupta. Actul ÎI Tabloul 1. Apartamentele lui Amneris. Amneris se pregătește cu grijă pentru momentul întoarcerii victorioase a armatei egiptene. Sclavele sale ridică un imn de slavă în cinstea lui Radames în timp ce micii săi sclavi mauri o distrează dansând. Amneris își cântă dragostea pentru Radames, umbrită însă de gelozia pe care o resimte pentru Aida. Ea decide că va face totul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că și ea - fiica Faraonului îl iubește pe Radames. Confruntarea dintre cele două femei o determina pe Aida că, după un scurt moment de sfidare, să implore umila indurare pentru soarta ei vitregă. Amneris însă îi cere să asiste în calitate de sclava la festivități pentru a suporta până la capăt umilință înfrângerii. De afară se aude Șu! Del Nilo al sacro lido însoțind întoarcerea armatei egiptene. Tabloul 2. Lângă zidurile Thebei. Faronul împreună cu Amneris și curtenii săi, precum și cu Marele Preot însoțit de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
centrul atenției francezilor: adorata sau defăimata, ridicată în slavi sau aruncată într-un bordel. Literatura participa la crearea cultului imaginilor. Imaginea pe care literatura o propune mărturisește despre un adevăr ascuns cu grijă și mascat prin aparente. Femeia este o sclava așezată pe tron, rezumă Balzac cu amărăciune condiția feminină. Literatura devine un instrument de demascare a acestei duplicități, combătut de societate prin acuzarea scriitorilor de imoralitate. Scandalul inevitabil, ca în cazul lui Flaubert, Baudelaire sau Zola, antrenează, în toată Europa
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Aux Bonheur des Dames este vorba despre o gigantică întreprindere în serviciul femeii. Comerțul cu noutăți aduce în atenție o nouă figură cea a femeii-întreprinzătoare de succes (Caroline Hédouin și Denise Baudu) și cea a femeii-consumatoare, regina a industriei consumului, sclava a modei, capabilă de orice pentru a-și satisface pasiunea febrila pentru cumpărăturilor (Renée Saccard, Anne de Guilleroy). Progresul elegantei feminine este legat de dezvoltarea marilor magazine și a galeriilor comerciale. Mitul modei pariziene este ceea ce rămâne astăzi din mitul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
-se la motivele destrămării familiei, Mântuitorul nu vorbește despre un drept exclusiv al bărbatului d ea-și lăsa femeia și a desface căsătoria. O astfel de concepție ar fi plasat femeia în stare de inferioritate față de bărbat, transformând-o în sclava lui, și l-ar fi scutit pe acesta de responsabilitatea și consecințele desfacerii căsătoriei în cazul când el ar fi încălcat onestitatea conjugală. Dacă Domnul nu vorbește prea mult de un asemenea drept și pentru femeie, trebuie avut în vedere
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
Am intrat în bucătărie și amândoi m-au urmat. N-ați vrea să luați cina? — Trebuie să plec, stărui Hartley. Întrevederea ei cu Titus, oricum o fi decurs, se terminase, și acum sosise timpul dominat de soțul barbar, a cărui sclavă era, și care reușise să i-l scoată până și pe Titus din minte. Vechea panică pusese din nou stăpânire pe ea. Cât de mult uram expresia de spaimă sălbatică, aproape implacabilă, de pe chipul ei. O urâțea. În timp ce în pădure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ar dori să fie: copilul meu, pajul meu, fiul meu. Așadar, cel puțin o persoană din această poveste a dobândit ceea ce a vrut. Lizzie se temea să revină la mine, ca nu cumva iubirea s-o transforme din nou în sclava mea. Era speriată de acea îngrozitoare, chinuitoare dependență a unei conștiințe umane de o altă conștiință. Și regret oare că această teamă a părăsit-o? Viețuiește în mine un tiran tic\los, asta e cert. Dar cum de a reu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
odihnă, fără somn, fără repausul necesar, muncind ca un robot 24 din 24 de ore: mâncat, spălat, călcat, cusut, cârpit, dereticat. Picioarele unei ființe umane care a ajuns la vârsta de 90 de ani, după ce muncise toată viața ca o sclavă și care, acum, fără voia ei era pusă într-o situație limită. Avea venele picioarelor pline de varice urâte, boboșcate, de mărimea unui cărăbuș prin care sângele bătrân și obosit refuza să mai circule prin canalele care-și pierduseră tinerețea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
am prins și p-alea cu manivelă!),la grădiniță, am învățat poezii în românește, nu în engleză, și am cântat Mulți ani trăiască, nu Happy birthday la aniversări (de, noi n-am avut parte de grădiniță...) Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Twin Peaks, Dallas, și cine zice că nu, minte, ori încă n-are televizor (iaca, n-am avut; intram pe șest la cinema, ca să ne zgâim la Balada Siberiei și Zboară Cocorii...) Noi am ascultat Mettalica și Ace of
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
cf. 130, p. 728"/>). Pentru imaginarul european - constată Maria Todorova -, „exista o relație explicită Între Orient și feminin”. Adesea, temele erotice din literatura sau plastica occidentală erau rezolvate cu prostituate orientale, cu scene de harem, băi turcești sau piețe de sclave <endnote id="(575, p. 31)"/>. Nu Întâmplător, În nuvela lui Mircea Eliade La țigănci (scrisă În 1959) prostituatele sunt exotice : o țigancă, o evreică și o grecoaică <endnote id=" (154, p. 452)"/>. Exoticul domină eroticul și În „romanțul original” al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reale sau atribuite acestui animal domestic, regăsindu-le pe toate la român. Inclusiv „dragostea de țară” și „independența”, pentru că - spre deosebire de câine - pisica „iubește casa, «patria», de unde anevoie poate cineva s-o scoață sau s-o alunge, dar nu devine niciodată sclava unui stăpân” <endnote id="(9, p. 153)"/>. Hasdeu are unele circumstanțe atenuante, având În vedere faptul că el a publicat și comentat textul În anul 1879, la doar câteva luni după obținerea Independenței de Stat a României. Evreului (În text
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]