580 matches
-
lăsam prietenii să meargă să cumpere dulciuri de la automat, iar eu mă retrăgeam la cucurigu, în fundul sălii, și îmi împroșcam jeturile de frișcă într-un ambalaj de ciocolată. La o ieșire la iarbă verde organizată de asociația noastră familială, am scobit la un moment dat un măr de cotor, am observat cu uimire (ajutat și de obsesia mea) cam cu ce aduce și am fugit în pădure să mi-o înfig în orificiul fructului, imaginându-mi că gaura răcoroasă și sfărâmicioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
după cât a pătimit? Cum pot să fiu atât de crud când ea mi-a dăruit atâtea, începând cu viața?! „O să mă părăsești, puiul mamii? O să o părăsești tu vreodată pe mămica?“ Niciodată, răspundeam eu, niciodată, niciodată... Iar acum, că e scobită pe dinăuntru, nici măcar nu-s în stare s-o privesc în ochi! Și, din ziua aceea, mereu i-am ocolit privirea! Ah, iată-i părul roșcat-deschis răsfirat pe pernă în șuvițe lungi, cârlionțate, pe care se putea întâmpla să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
uite că n-avea încotro. Își luă iar agenda la răsfoit și scoase dintre file o bancnotă de cincizeci de dolari, Mirelo, ce noroc pe capul tău cu femeia asta, care doar să-i ceri și uite-o cum se scobește... Păi, stai așa, că nu-i chiar așa: banii ăștia, fetițo, ca și cei de data trecută, îi dă din buzunarul ei, fiindcă prea o vede înghesuită și uite că n-o lasă inima și-a zis că s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
trist, o coastă a dealului ruptă, năruită, singuratică. Acolo am văzut un cal mort, din care mâncau doi corbi mari și negri. Singurătatea locului, tristețea lui, animalul mort, cu o parte din oase goale și cele două păsări sinistre care scobeau cu ciocurile lor mi-au produs un sentiment de groază, dar și de poezie. Dacă aș fi fost un copil fricos, ori dacă nu m-ar fi lăsat să umblu singur, n-aș fi avut toate aceste senzații. Nu-mi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ca furnicile așa încât, deși avu curiozitatea, procurorul nici nu putu să-i numere. Asfixiat, Zalomir se năpusti afară într-o hărmălaie ca de iad. „Duhoarea asta de dihor e o armă eficace”, gândi el. între risipituri de pereți, o gaură scobită în paie slujea de adăpost unei arătări cu lațe albe pe sub broboadă, cu un dinte îngălbenit și nasul căzut peste bărbie. înnodat în zdrențe petecite, trupul unei ființe ieșea doar pe jumătate din covru, ca să-și cârcâlească degetele la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
nu aveam să ajung niciodată în împărăția lui Dumnezeu, pentru că mă găseam deja în ea. Când o ușiță se deschide înăuntru, misterioasă și plină de promisiuni, nu se mai poate închide la loc. Te trezești strivindu-ți unghiile pentru a scobi în pereții tronsoanelor abandonate cu mult timp în urmă, topindu-te de dorul locurilor unde ai fi putut ajunge dacă ai fost incoruptibil și nu te-ai abătut de la drumul tău. Idei, proiecte neterminate, idealuri din copilărie, toate zac îngropate
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dar, fără stimulentul drogurilor, câte din cântecele superbe ale rockului n-ar fi decât gângăveli sau lălăieli eșuate? La sfârșitul festivalului, câmpul paradisiac dinainte arăta ca după un bombardament cu resturi, gunoaie, haine, încălțăminte, noroi, mizerie. Un rănit (în Vietnam?) scobește rămășițele unui pepene, iar câțiva inși curăță terenul. A fost acesta un aspect foarte blamat al Woodstockului. De parcă întreaga civilizație contemporană n-ar produce pic de poluare, planeta n-ar fi în pragul colapsului și numai o infimă parte dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
marna deschidea întreba stereotip: "Tanti, ce face bebelușu` tău?" (Asta pentru că atunci frățiorul meu avea doar câteva luni. Peste alte câteva avea să moară de dublă pneumonie.) Ieșeam cu ea și mergeam uneori la solar, un loc cu nisip. Acolo, scobind în nisipul din ce în ce mai ud, am dat odată de niște broaște râioase enorme, tăvălite prin nisip de arătau ca niște prăjiturele mișcătoare, dar cu mari ochi limpezi, omenești. Ne mai jucam de-a roata, apucîndu-ne unul pe altul de picioare și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Nu mai știu dacă era doica mea nemțoaică, sau altcineva. Ca să ajungi la apă, din dreptul gării, unde se găsea casa noastră, trebuia să cobori un drum minunat. Alt drum mai frumos ca acesta nu-mi vine în minte. Părea scobit în pământ; o vâlcea. Pe dreapta se ridica un fel de mal, puțin abrupt și neregulat în care stăteau înfipți, mari și ocrotitori, câțiva nuci, care și întindeau crengile bogate, ușor aplecați peste drum. Înainte să se sfârșească șirul de
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
într-un colț, erau câteva gropi de saramură, căușuri de apă sărată, în jurul cărora se adunau mereu copiii. Nu știu de ce se adunau aici, dar acolo unde se adună copiii farmecul își face cuib. Către râu, drumul nu mai era scobit, se netezea și devenea întindere, mare, deschisă; se făcea una cu câmpia și cu șerpuirea apei, care, în locul acesta, era plină de cotituri dulci și de vâltori. Femeia venită cu mine ședea undeva, mai încolo de apă; mă lăsa în
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
strica tot ce arătase atât de frumos înainte, iarăși dând pe față sărăcia și primitivismul ce ne stăpânesc. Starea mea psihică fiind labilă și înclinată spre melancolie, deodată am văzut spectacolul eroic de mai înainte descompus în scene cotidiene, unul scobindu se în nas, câțiva jucând barbut, altul ușurându-se aproape la vedere, un grup aruncând vorbe deșucheate generoaselor noastre doamne, altul tratând cu niște servitoare unguroaice... în continuare, bine cunoscuta năuceală de când compar spectacolul vieții și imaginea ei ideală. Dar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Adevărul e, Artemis, că da, spun veselă, scoțîndu-mi haina. Am citit de curînd o carte super, cu titlul „Ce să faci dacă colega ta de serviciu e o vacă nesuferită care, atunci cînd crede că n-o vede nimeni, se scobește În nas“. Cei din jur Își țin respirația, iar Artemis se face roșie ca sfecla. Ba nu-i adevărat ! se rățoiește. — Am zis eu că despre tine e vorba ? răspund nevinovată și-mi aprind computerul, cu un gest Înflorit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cutie mare cu sardele în ulei, maioneză făcută pe 3 ouă, sare, ½ zeamă de la o lămâie, ardei grași. Mod de preparare: Se aleg roșii bine coapte, cărnoase, li se taie căpăcelele cam de 1 cm deasupra. Cu o linguriță se scobește miezul roșiei. Se pun la scurs roșiile o oră. Separat preparăm umplutura ca o salată de legume, tăiem fasolea verde în bucăți foarte mici, apoi cartofii tăiați ca la salată beof, adăugăm sardelele sfărâmițate foarte mărunt, la urmă toată maioneza
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
lapte, 150 g cașcaval, 3 cepe, o lingură jumătate făină, 1 legătură mărar verde, 2 linguri ulei, 2 linguri unt, sare și piper. Mod de preparare: Se fierb 14 cartofi în coajă și când sunt fierți îi curățăm și îi scobim cu grijă să nu se sfărâme, apoi pregătim umplutura: Ceapa și ciupercile se taie mărunt și le călim in ulei și o lingură unt. Când s-au rumenit adăugăm făina și laptele și potrivim de sare și piper, punem mărar
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
g unt topit călduț și 200 g zahăr brun, pentru umplut trebuie 200 g migdale, 200 g stafide, 100 ml rom alimentar, 100 g zahăr tos, 50 g înghețată numai de zmeură. Mod de preparare: Se spală bine merele, se scobesc foarte bine înăuntru de miez și se tăvălesc prin unt și zahăr brun. Apoi se umplu cu migdale zdrobite cu sucitorul și stafide plus o linguriță zahăr și 2 lingurițe rom. Le așezăm într-o tavă de aragaz în care
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
nr. 100 Mere umplute cu brânză de vaci Ingrediente: 8 mere mari, 400 g brânză de vaci, 75 g unt, 250 g zahăr pudră, stafide, scorțișoară măcinată o linguriță, 2 plicuri zahăr vanilat. Mod de preparare: Se spală merele, se scobesc de miezul care se sfărâmă bine ca o pastă și se amestecă cu brânza de vaci frecată spumă cu zahărul, untul, stafidele 150 g, vanilia și scorțișoara. Cu o linguriță se umplu merele toate se așează într-o tavă și
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
la al patrulea nivel: nimeni la vedere. Numărul 408. Lăsă jos haina. MÎnat de țipetele lui Inez, deschise ușa cu o lovitură de picior. Patru bărbați mîncau sandvișuri. Jones și Navarette la o masă. Fontaine pe podea. Sugar Coates se scobea În dinți, lîngă fereastră. Nici o armă la vedere. Nimeni nu mișcă. Auzi niște sunete stranii, gîtuite, ieșindu-i pe gură: SÎnteți arestați! Jones se grăbi să ridice mîinile, imitat de Navarette. Fontaine Își prinse degetele pe după ceafă. Sugar Ray spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Goldman zdrobi o insectă invizibilă. Nu mai. Vocea unui om dus. Nimeni nu se poate preface atît de bine. — Spune-mi, Davey, ce s-a Întîmplat cu Dean Van Gelder? Ți-l amintești? Te-a vizitat la McNeil. Goldman se scobi iar În nas și se șterse de picioare. Jack spuse: — Dean Van Gelder. Te-a vizitat la McNeil În 1953, chiar În perioada În care Pete și Bax Englekling l-au vizitat pe Mickey. Acum ție ți-e frică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
obligații. Carlos era Încîntat de venirea Țanțoșei. Ea Îi spunea don Carlos și cînd stătea la masă avea grijă să controleze ca mîncarea să fie la fel cu a stăpînilor. Șoferul cu mustăcioară se uita la ea zîmbind cu subînțeles, scobindu-se În dinți cu nelipsita scobitoare pe care pe urmă o punea după ureche pentru cină. Daniel pregătea fructiera și vasele de spălat pe mîini și Celso le ducea stăpînilor primele platouri pe care le pregătise Abraham. Amîndoi rîdeau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
pe tata, care mă Învață cum să pregătesc ipsosul și să modelez forme din pastă de modelat. Puneam praful de ipsos Într-un castronaș și turnam deasupra apă, subțiindu-l cu grijă pînă ce obțineam un fel de terci neted. Scobeam forma cu ace de păr. Am modelat monede pe care le pudram cu talc. Într-o zi de iarnă, tata m-a ajutat să modelez urme de păsări pe zăpadă. De ziua lui, i-am confecționat o scrumieră din ipsos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
zista luni de zile, cum ziceai tu, fără mâncare și fără băutură. Orbită de pasiune, împărăteasa nu vede capcana. — Nu are nici un fel de puteri supranaturale, e o escroacă, atâta tot! răbufnește cu năduf. Se hrănește cu corpuri în putrefacție, scobește în găvanele ochilor ca viermii, roade unghii de pe mâini înțepenite. Bătrânul simte pe limbă o cocleală neplăcută, un gust amar. Reușește cu greu să o înghită. Nu a crezut-o niciodată pe Livia în stare de o asemenea imaginație macabră
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
mă pune să mă hrănesc cu mâncarea asta de iepuri, mormăie Augustus cu gura plină. Termină de mestecat și înghite de mai multe ori ca să facă ierburile să alunece pe gâtlej în jos. Ceva dreptate tot are, grăiește apoi. Se scobește tacticos cu unghia între dinți, după care își șterge degetele unsuroase de tunica pe care o poartă pe dedesubt. — Zarzavaturile nu trebuie preparate la foc, ci doar un pic stropite cu untdelemn și oțet, și gata, facem economie la lemne
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în primă instanță cu infamia. Nu este vorba numai de existența civică a lui Scribonius, fie și pentru o perioadă scurtă de timp, până ar fi declarat nevinovat. Oprobriul riscă să se răsfrângă asupra întregii familii imperiale! Iar Libo...! Se scobește distrat cu unghia printre dinți. Scuipă apoi o fă râmă minusculă din mâncarea de azi-dimineață. Nimeni nu poate ști cum va reacționa Scribonius Libo. Strâns cu ușa, s-ar putea să-l lase nervii și să plece pe furiș în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aici și pentru dihănii s-a lăsat noaptea, cu tainele ei. Strecoară o mână prin grilajul ușii și o agită în fața tigroaicei. Animalul deschide leneș ochii, apoi îi închide la loc. Pusio privește fascinat, incapabil să vorbească. Rufus însă se scobește indiferent cu unghia între dinți. — Eu am îmblânzit-o, explică Thaos cu mândrie. Arată cu degetul spre cușca următoare: — Înhămată cu pantera de colo trage o șaretă. Ridică degetul a luare-aminte. — Și fac exact atâtea ture câte le ceri. Se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
copiii se uită nedumeriți la el. Iulius Herodes preferă să privească în altă parte. Antonia însă surâde cu îngăduință. Li se adresează celor mici: Ia spuneți-mi, dragii mei, când tragi la țintă contează ce sector ai străpuns? Drusus se scobește încurcat în nas. Neron și Livilla răspund însă în cor: — Nu! Bunica îi mângâie pe obraji: Țintașul câștigă oricum? — Da! Femeia se întoarce victorioasă către Germanicus: — Te-ar ajuta și pe tine să compari virtutea cu o țintă îm părțită
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]