1,649 matches
-
de lumină/ luînd forma obiectelor din jur". Ori: ,fiecare cuvînt este locul geometric/ de unde desprinderea de culpabilitate/ izbucnește cu intensitate maximă/ la fel ca o tăietură adîncă în burta unui manechin". Ori: ,pianistul cîntă cu degetele învelite în ciment/ și scotocește după notele ce cresc între coapsele de insectă/ ale unei femei descrescătoare allegro,/ nu mai vezi decît cîmpul roșu al unor idei derealiste/ pe care conștiința de a nu încăpea în ochii larvei/ îți încrucișează una cîte una membrele falangele
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
anului 2000 vorbește presei despre un roman în care un bărbat în vîrstă de 50 de ani se duce la mama, în casa părintească, unde-și petrecea vacanțele la maturitate și, cu intenția de a scrie un roman, începe să scotocească arhivele familiei. Titlul cărții este și el anunțat tot atunci, dar gestația romanului apărut la Editura Grasset abia în 2005 a durat de fapt vreo opt ani. Mama a ajuns între timp nonagenară. François Weyergans - care avea la activul său
Premiul Goncourt 2005 - Weyergans-Houellebecq 6 - 4 by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11041_a_12366]
-
la brâu dau năvală în casa ta, altarul cugetului tău curat, sancta sanctorum, pe latinește -, dau buzna în vizuina în care trăiai pașnic în halat de mătase și papuci de catifea, când nu în trening, și cu năpusteală încep să scotocească. încet cu vazele chinezești, că e de colecție, te vezi nevoit să le țipi, vedeți cum trageți covoarele, nu dați jos cuiele de la tablouri, nu mutați home-cinema-ul. Și uite-i cum deschid toate dulapurile, cum trag fotoliile de câte douăzeci și cinci
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
păreau, - ca regățean ce eram, - cam greoi; a doua, că formația lor germană, mă diferenția de ei, pe mine, ca francofil, oricât de legați am fi fost. Dramaturgul I. D. Sârbu, însă, nu știu de ce, cu mandibulele lui dârze de miner scotocind adâncurile, mă întimida... El putea fi feroce, având raierii necruțătoare, ca orice bucureștean. Normal, s-ar fi cuvenit să ne înțelegem. Păstram însă distanța. Fiind el atât de sincer și de agresiv, instinctul îmi șoptea să am grijă... Mai întâi
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
ale unui nou născut. O mamă alesese să-l învelească și să-l expună așa pentru ca „trecătorii să știe că balotul ăsta nu e un deșeu, o grămadă ordinară de gunoi pe care o poți călca în picioare sau să scotocești în căutarea unei coji de pâine uitate. Aceasta e o ființă umană spun minusculele degete. Și Korczak vede, în această ultimă atenție a mamei pentru copilul ei, un concentrat de respect și de tandrețe”. Scriitoarea știe să nu patetizeze tragicul
Înlocuitorul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4079_a_5404]
-
fără a trece la islam - pe meleagurile unde îl azvârlise soarta. Amândoi își rememorează tinerețea, visele, își mărturisesc faptele rele, trec printr-o epidemie de ciumă și momente-limită, din ce în ce mai convinși „că, de fapt, toate viețile se aseamănă” și că „a scotoci după povești” e singurul lucru care se poate face împotriva „dezgustătoarei plictiseli a lumii”. Totul într-o tensiune psihologică acută, care plasează tehnica scriiturii nu în romantica sferă a dublului à la E.T.A. Hoffmann sau E.A.Poe, ci în
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
împreună cu al meu amic. Și ne-am încins într-o discuție despre culori: EL: Ce roz tâmp și de prost gust... EU: Ăsta nu e roz, îi zice “somon”. EL: E același lucru. Vezi tu vreo diferență?” A trebuit să scotocesc prin reviste, garderobă, culorile neutilizate de ulei, am dezgropat și o trusă antică de farduri, ca să-i dovedesc că nu-i așa. Într-un final, el și-a îmbogățit cultura generală de bărbat cu o nouă culoare, iar eu am
Rozul care nu-i somon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18618_a_19943]
-
și “hoitar”. În cinstea lui și a instituției pe care-o reprezintă, vă rog să recitiți acest text, scris la ceas de canibalism. Cu alte cuvinte, să evocăm împreună atmosfera de aleasă simțire și adânc profesionalism din redacțiile care azi scotocesc în coșul de rufe al proaspetei sinucigașe, după care, cu sentimentul datoriei împlinite, să mergem să ne băgăm puțin degetele pe gât.
“Tragedia care a lovit muzica românească” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18680_a_20005]
-
necesar, deși îmi reveniseră mie mobilele după partaj.Transportul costase destul, fiind departe și preferasem să-mi ofer posibilitatea de a face și schimbări. Nu-mi mai trebuiau toate acele mobile vechi. Cu Sara curioasă din fire, am început să scotocim prin sertare și bibliotecă după tot felul de nimicuri. Eu cotrobăiam printre cărți și am dat de o colecție a mea de reviste Paranormal, dinainte de anul 2000. Vreo câțiva ani le colecționasem după ce le citisem cu asiduitate. Îmi plăceau mult
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
nu au nimic în cap. În loc să se preocupe de studiat dosare, picteză frunzulițe pe unghii de doi centimetri lungime. Prea mulți avocați în țara asta, prea mulți! Și mulți proști care se dau pe mâna lor, dar cine să-i scotocească în portofel? Homo, homini lupus!” Călătoare pasionată prin lume, ajunge și în Grecia, de unde trimite în pagină aceste impresii actuale, revelatoare și pentru mine, care cunoscusem parcă o altă Eladă. “Grecii sunt autodistrugători, ca și românii. Și totuși, Acropole e
CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL DE RODICA ELENA LUPU, EDITURA ANAMAROL, BUCUREŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373693_a_375022]
-
ciripesc deja copiii fanfarei din Vaslui. La aeroport ajungem cam târzior, după gustul meu de femeie pățită. Facem checkingul la ghișee diferite. La un moment dat, un răcnet disperat: - Doamnăăăă! Măi doamnă! - Ce-i baiul? - Nu ne primește cu contrabasul! Scotocesc în geantă după medicamente, înghit o porție de protecție - așa a făcut și răposatul domn Ilișiu, când i-am adus la cunoștință că minerii sunt în muzeu - și mă îndrept surâzător spre cucoana de la ghișeu. Îi istorisesc în piano povestea
Dama cu contrabasul by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/13265_a_14590]
-
Talmud în nu știu cîte volume enorme, format monumental, legat în piele, clădit pînă aproape de tavan. Tot acolo se uscau și rufele! Am petrecut în camera aceea indescriptibilă cele mai emoționante ceasuri ale adolescenței. Mă lăsa singur cîte 2-3 ore!!! Scotoceam, mișunam, pipăiam, miroseam. Nu știam ce să aleg din miile de volume. El îmi da orice!! Mi-a împrumutat chiar Istoria lui Călinescu! Ediții princeps din poezia mare română: Arghezi, Barbu, Blaga, Bacovia, Fundoianu etc... Pe atunci nici nu era
Acolo am citit pentru prima dată Întâmplări în irealitatea imediată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13684_a_15009]
-
iunie 2013 Domnul care a făcut seria Indiana Jones (mult mai mișto decât multe dintre filmele de acțiune din ziua de azi, care sunt tot o explozie de la cap la coadă, maică) are un fetiș cu femeile care tre’ să scotocească cu mâna printre gândaci băloși, păianjeni oribili, scorpioni dezgustători, șobolani chițăitori și alte chestii megascârboase. Al doilea fetiș e cu gândacii, păianjenii, scorpionii și șobolanii care le umblă doamnelor prin păr și pe corp. Brrrrrrr... 21 iunie 2013 Dialog cu
Sărmăluțe cu parfum by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19147_a_20472]
-
ROMANȚĂ DE TOAMNĂ, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016. Am obosit, să mă mai cert cu tine Și nu mai vreau reproșuri să primesc, Mi-e dor nespus de nopțile senine Prin amintiri, adesea scotocesc. Am obosit, să caut explicații La întrebări ce nu primesc răspuns Și mă afund adânc în aberații Când simt, că ai avea ceva de-ascuns. Am obosit, să fiu o inocentă Trecând din agonie la extaz, Atâtea toamne au lăsat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
mă odihnesc, Iubite,până-atunci îți spun doar ție: Am obosit,zadarnic să iubesc! Citește mai mult Am obosit, să mă mai cert cu tineși nu mai vreau reproșuri să primesc,Mi-e dor nespus de nopțile seninePrin amintiri, adesea scotocesc.Am obosit, să caut explicațiiLa întrebări ce nu primesc răspunsși mă afund adânc în aberațiiCând simt, că ai avea ceva de-ascuns.Am obosit, să fiu o inocentăTrecând din agonie la extaz,Atâtea toamne au lăsat amprentăîn ridurile-adânci, de pe obraz
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
sau „A(-și) schimba înfățișarea”, face posibilă anemia cosmică și aceasta întotdeauna a lăsat în letargie rădăcinile. Și, florile au început să se ofilească, iar stejarii să vorbească în tăcerea munților. Aproape că arheologii nu au mai avut interes să scotocească pietrele, ele oricum ne sunt hotarele contemplației. De aceea oamenii nu și-au găsit încă limitele, ei au rămas în căutarea nemuririi, uitând să măsoare oxigenul din rezervorul lor. În loc să fie preocupați de umbrele lăsate de Lumină, s-au siluit
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
hămesiți. După ce baba Leana a plecat, Grapă a început să scoată din traista lui mare cât un sac bunicel, tot felul de alte feluri de mâncare; plăcinte și gogoși, un borcan de dulceață și multe fructe de vară. S-a scotocit prin buzunare și a scos la iveală mai multe hârtii de un leu și chiar vreo două de trei lei. I-a numărat cu încetineală ca apoi să-i dea și lui Beldie șase lei. Nu erau chiar jumătate, dar
BELDIE FRATE DE CRUCE CU GRAPĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361270_a_362599]
-
în chilia de la mănăstirea noastră și au răscolit toate ungherele”, își amintește maica Patricia de acea noapte de coșmar. De parcă n-ar fi fost îndeajuns jaful de la mănăstire, a doua zi, alți doi ofițeri, Tiberiu Șerban și Carol Barbu, au scotocit și locuința ei de pe strada Kalinin nr. 170 din Arad. „După ce au luat tot ce considerau că e subversiv, mi-au luat patru carnețele cu note personale, 18 scrisori și cartea interzisă la acea vreme, «Religie și spirit», de Lucian
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
Mariei C. , de 76 de ani. Cei doi au intrat în casă, s-au năpustit asupra femeii și au luat câteva articole de lenjerie cu care au legat-o de mâini și de picioare. M.G.P. și E.A. au început să scotocească prin sertare, iar dintr-unul au luat 770 000 lei. În timp ce ei se aflau într-o altă încăpere, Maria a reușit să se dezlege, a fugit în curte și a strigat după ajutor. A doua lovitură au dat-o în
Agenda2005-12-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283511_a_284840]
-
de sârguincioase, pentru că devenise subit... spioană de peste Ocean”, își amintește Iercescu de nefericita întâmplare tragicomică, dar care i-a prilejuit atâtea necazuri. Acțiunea s-a declanșat cu brutalitate. Soției i-au spart dulapul de la serviciu, iar locuința socrilor a fost scotocită cu minuțiozitate. Se căuta mesajul... transmis de o misterioasă... Phitolaca americana, care cu siguranță atenta la pacea și liniștea țării. Iar ca tacâmul să fie complet, i-au mai și „plantat” niște microfoane în laborator. Rumeynul devenise, iată, un inamic
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
Apoi a ieșit și a plecat în urmărirea lui. Când l-a ajuns din urmă, l-a trântit la pământ și l-a luat la bătaie. I-a pus o mână în gât, iar cu alta a început să-i scotocească prin buzunar. Victima a fost deposedată de telefonul mobil, bani, pachetul de țigări și brichetă.
Agenda2005-24-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/283806_a_285135]
-
S- a întâmplat să devin mama într-o dimineață și îmi aduc aminte când mi-au adus-o la pat. Am întins mâna cu degetul mic tremurând, spre ea și s-a prins de el cu disperarea cu care puiuții scotocesc blană mamei. Determinarea ei mi-a fost legământ și ori de câte ori viața a fost grea, am simțit degețelele ei care imi opresc mie tremurul, precum o resetare a tot și toate și forță de a o lua de la capăt. Genetică este
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE IX de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384978_a_386307]
-
Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Am obosit, să mă mai cert cu tine Și nu mai vreau reproșuri să primesc, Mi-e dor nespus de nopțile senine Prin amintiri, adesea scotocesc. Am obosit, să caut explicații La întrebări ce nu primesc răspuns Și mă afund adânc în aberații Când simt, că ai avea ceva de-ascuns. Am obosit, să fiu o inocentă Trecând din agonie la extaz, Atâtea toamne au lăsat
ROMANȚĂ DE TOAMNĂ de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385128_a_386457]
-
de gândire. Faceți o trecere în revistă a formei de viață, a caracteristicilor ș.a.m.d. Poftim și câte-o foaie de hârtie. Am și pixuri, ce credeați? Umblu cu materialele didactice după mine, preciză ea c-un aer preocupat scotocind în rucsăcelul său kaki delicat. Sunt înarmată cu tot dichisul! Notați ce vreți. Dar pe fugă! La faza asta îmi făcui zgomotos apariția. -Buna fetelor! le-aruncai în urechi salutul meu. Bine v-am găsit! Sunteți gata s-o luăm
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
mire deloc pentru că nu o observase încă de departe - căci așa îi era felul, mai degrabă să umble cu capul în nori, gândindu-se la ale ei, decât să privească în jur - Irina se opri. În fața ei, zâmbitoare, stătea Georgeta, scotocind-o curioasă cu privirea. “Tocmai conversațiile la botul calului îmi lipseau”, bombăni în gând Irina, căreia îi displăceau atât de mult amabilitățile forțate și în general tot ceea ce se putea numi “dans social”. Și când se gândea la această expresie
TĂBLIȚELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383905_a_385234]