975 matches
-
didactice” asimilabile unor niveluri ale ierarhiei administrative de ale recunoașterii publice. Prin străduințe și perfecționare continuă, scribul urca treaptă cu treaptă: scrib, scrib superior, căpetenie a scribilor. Parcurgerea acestor grade era obligatorie pentru a accede la titluri. Primul titlu era „scrib purtător de baston”, care conferea dreptul de a îndeplini funcții executive la curtea faraonului; pe această poziție, scribul era socotit ca făcând parte din „corpul regenților regali” și putea fi oricând numit guvernator de oraș sau de nomă imperială. Cei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
treaptă cu treaptă: scrib, scrib superior, căpetenie a scribilor. Parcurgerea acestor grade era obligatorie pentru a accede la titluri. Primul titlu era „scrib purtător de baston”, care conferea dreptul de a îndeplini funcții executive la curtea faraonului; pe această poziție, scribul era socotit ca făcând parte din „corpul regenților regali” și putea fi oricând numit guvernator de oraș sau de nomă imperială. Cei mai competenți și mai fideli scribi purtători de baston puteau accede la un titlu și mai înalt: „căpetenie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dreptul de a îndeplini funcții executive la curtea faraonului; pe această poziție, scribul era socotit ca făcând parte din „corpul regenților regali” și putea fi oricând numit guvernator de oraș sau de nomă imperială. Cei mai competenți și mai fideli scribi purtători de baston puteau accede la un titlu și mai înalt: „căpetenie a secretului”. Faraonul avea astfel de căpetenii care erau „secretarii” săi și care alcătuiau Sfatul Regal. Începând cu Dinastia a III-a, s-a creat o noblețe administrativă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prin retribuții în natură și întinderi de teren, au ajuns în timpul Dinastiei a III-a să eclipseze titlurile nobiliare ereditare- cu excepția celui de faraon. S-a înființat și titlul-funcție hatia, care desemna un „principe-cancelar” ales de faraon dintre cei zece scribi, secretari ai Sfatului Regal. Ulterior, s-au constituit structuri administrativ-nobiliare similare la nivelul fiecărei nome imperiale. În Dinastia a IV-a a apărut titlul de vizir. De exemplu, vestitul Imhotep nu a fost vizirul faraonului Djoser, cum se crede, întrucât
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe care îl înlocuia integral, întrucât acesta se poziționa suprauman, ca divinitate. Primul vizir pare să fi fost numit Kheops, faraon din Dinastia a IV-a. Desigur, datorită puterii acestui șef absolut al executivului, alesul nu putea fi decât un scrib excepțional cultivat, plecat dintr-o „Casă a Vieții”, poate chiar cea din Heliopolis 11. Nu cunoaștem exact dacă acest fabulos „curriculum al carierei” - care era în același timp un longlife educational curriculum - a beneficiat de un genial curriculum design ce
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
La cité-temple sumérienne”, Cahiers d’Histoire Mondiale, 1 (4), Paris, 1954; H. de Genouillac, Tablettes sumériennes archaïques, Paris, 1909; S.N. Kramer, Istoria începe la Sumer, Editura Științifică, București, 1962. 11. Egiptologii au produs o literatură enormă cu privire la „Casa Vieții” și scribi. Menționăm doar câteva lucrări de referință: P. Barguet, Le livre des Morts des anciens Égyptiens, Cerf, Paris, 1976; F. Daumas, La civilisation de l’Égypte pharaonique, Arthaud, Paris, 1971; C. Daniel: Gândirea egipteană antică în texte, Editura Științifică, București, 1974
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
antic, Editura Sport-Turism, București, 1976; A. Rey, La science orientale avant les Grecs, Albin Michel, Paris, 1942; J.G. Février, Histoire de l’écriture, Payot, Paris, 1959; A.H. Gardiner, Imhotep and the Scribe’s Libation, Londra, 1898; M.A. Korostovtsev, Scribii Egiptului antic, Moscova, 1962 ș.a. 12. Aristofan, Norii, 961 (cf. H.-I. Marrou, Histoire de l’éducation dans l’antiquité, Seuil, Paris, 1981; trad. rom.: Istoria educației în Antichitate, Meridiane, București, 1997 - vol. I, Lumea greacă, capitolul IV, p. 73
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vol. II, p. 433) (apud Riché, op. cit., p. 398). Dimensiunea funcționărească a pregătirii tinerilor palatini merovingieni este atestată de cei care au ocupat asemenea funcții: Aredius avea cancelarii fortiter officium („funcția de înalt cancelar”); Ansbert era aulicum scriba doctus („preaînvățat scrib de curte”); Dadon era annulum regis adeptus („primitorul inelului regal”). 19. Apud Drimba, op. cit., vol. III, p. 89. Capitolul IXtc "Capitolul IX" Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicattc "Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicat" 9.1. De la Adevărul Revelat la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
uneori o supraîncărcare gongorică a frazei și o diluare a raporturilor semantice: „iar la paris london siracusa/ în birtul unei provincii camuflate sub haina/ minoritarului angoasă și galerii/ angst und seele (fără majuscule) că/ n-am ajuns la fitil - spune scribul montalian -/ pe pârleazul grijii de azi: bani puteri japonezi (orbiți de amurgul occidentului)/ chinezi peșin la kilogram” (Magna Impuritas). Critica lui P. atestă o predilecție similară pentru textualismul de sorginte italiană, coroborat cu alte achiziții din teoria literară contemporană. Acest
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
origini până la Anton Pann, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Mihail Chirnoagă, Basoreliefuri, pref. edit., Cluj-Napoca, 1977. Repere bibliografice: Marian Papahagi, „ Echinox” - alte opt nume, AFT, 1976, 6; Piru, Critici, 302-303; Sanda Cordoș, Literatura generației optzeciste, CC, 1996, 9-10; Radu G. Țeposu, Ariel, scribul hieratic, VTRA, 1997, 3; Ion Pop, „Scriitori români postmoderni”, VTRA, 1997, 3; Virgil Podoabă, Cartea clasică despre optzeciști, VTRA, 1997, 3; Mihaela Ursa, „Optzecism” sau postmodernism, ECH, 1997, 4-6; Horea Poenar, „Scriitori români postmoderni”, ECH, 1997, 4-6; Doru George Burlacu
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
dispusă pe trei voci, textul - „creat” prin coroborarea a trei identități/semnături narative. Anghelache, recurgând continuu, prin citare, la caietele însoțitorului său, povestește (de aici oralitatea romanului, marcat de individualitatea frustă a „vorbitorului”) întâmplările, după mai mulți ani, ale unui „scrib”. Acesta - sugerează romanul - manifestă, concomitent cu rolul de redactor al spuselor lui Anghelache, o funcție creatoare, intervenind în text: „Dar văd că ați scris ceva ! Multe sunt din ce v-am povestit eu, alte chestii le-ați pus de la dumneavoastră
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
creatoare, intervenind în text: „Dar văd că ați scris ceva ! Multe sunt din ce v-am povestit eu, alte chestii le-ați pus de la dumneavoastră. Mă rog, poate știți mai bine ce trebuie și ce nu.” De altfel, în persoana scribului devenit scriitor pe ultimele pagini, identitatea autorului O. este pusă în abis. Finalul punctează fervoarea cotropirii planului real de cel fictiv: țicneala fostului său companion îl va contamina în cele din urmă pe Anghelache, care la final se pregătește pentru
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
este pusă în abis. Finalul punctează fervoarea cotropirii planului real de cel fictiv: țicneala fostului său companion îl va contamina în cele din urmă pe Anghelache, care la final se pregătește pentru o nouă călătorie, de data aceasta în compania scribului. Temperamentul clasic al lui O. (sugestii în acest sens pot fi desprinse din lecturile inventariate în Ucenic la clasici) l-a îndemnat să reviziteze și să recicleze, adesea parodic, convenții literare ieșite din uz. De pildă, reactualizări ale convenției literaturii
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
mine, o zi... se întemeiază pe un asemenea mod de a vedea. Acțiunea acestuia din urmă este plasată în Moldova, în epoca fanariotă. Protagonistul romanului, domnul țării, se poartă ca un dictator. Vodă îl are alături pe Artemie, cronicarul Curții, scribul, care alcătuiește o istorie cu două fețe: una aparentă, oficială, pe placul stăpânului și ca atare mincinoasă, alta secretă, adevărată și destinată posterității. N. izbutește aici „o carte de mare virtuozitate lingvistică” (Ioan Holban), într-un registru comparabil, însă diferit
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
generația optzecistă, cel mai aproape de literalitate, textele lui fiind pline de rapeluri culturale, de la Gustave Flaubert și Marcel Prévost până la Samuel Beckett. Se află aici dicționare, indexuri, aforisme, note, paranteze, antijurnale, permanente începuturi abandonate camusian. P. e un fel de scrib sumerian ce își ascunde existența sub asteriscuri și sub tăblițe de argilă. Teatrul lui suportă același „tratament”: experimentale, mesaje despre sine, despre scriitură, secvențe beckettiene, pirandelliene, dactilograme ale realului. Dezordinea existenței explodează chiar din titluri: Exact sau Un câine de
PARASCHIVOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
prin urmare, la raționalitatea de tip teologic. În primul rând, cei care suferă absurditatea unui prezent continuu nu au acces la memorie. Pentru ca un popor să-și poată scrie istoria proprie, el are nevoie nu doar de un alfabet, de scribi și de sfintele urme ale trecerii timpului. Gardienii memoriei sunt însă un lux pentru cei care trăiesc doar prezentul. Pentru a-și scrie istoria, unui popor îi trebuie timp liber. Nu-ți poți aminti nimic în lipsa unui repaus scolastic. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tabiet (asumat, de altfel) este exactitatea, limpezimea, cronologia. Fostul meu student de la Jurnalism, ajuns astăzi cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, este impetuos și impecabil ca un samurai. Un justițiar-geometru, care își refuză emoționalitatea, pentru că un scrib al ororii nu își poate îngădui așa ceva. Percutanța cărții sale de aici începe. Ruxandra Cesereanu Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" S-a încercat în mod repetat acreditarea ideii că în România se vorbește prea mult despre comunism, în general, și despre
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
celei din urmă epoci, monografii și sinteze, enciclopedii, lexicoane și dicționare, atlase; de asemenea, manuscrise ale unor personalități politice, militare, culturale, cum este, de pildă, valorosul exemplar din opera lui Eugeniu de Savoia, de fapt o copie-manuscris realizată de un scrib vienez al cancelariei imperiale și care reflectă o statornică preocupare pentru rarități din partea târgumureșanului. De aici și rațiunea întocmirii Catalogului, de altminteri unul excelent, absolut sincron cu acelea redactate în Europa timpului. Să fie vorba oare de o rețetă pe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Interview ecrite et le portrait, CFPJ, Paris Mouillaud, Maurice, Tetu, Jean, Francois, 2003, Presa cotidiană, Tritonic, București Jaques Mouriquand, 1973, L’ Ecriture journalistique, Gallimard, Paris Palmer, Michael, 2003. Bătălia pentru știri, Tritornic, București Palmer, Michael, Ruellan, Denis, 2003, Jurnaliștii - vedete, scribi sau conțopiști, Tritonic, București Popescu, Florin, Cristian, 2003, Manual de jurnalism, Tritonic, București Popescu, Florin Cristian, 2002, Dicționar explicativ de jurnalism, relații publice și publicitate, Tritonic, București Randall, David, 1998, Jurnalistul universal, Polirom, Iași Rorty, Richard, 1998, Contingență-ironie și solidaritate
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu și pentru scrierile adunate În Noul Testament. Isus n-a lăsat nici o literă scrisă, doar câteva semne pe nisip: ne amintim de celebrul episod al femeii adultere, care, de fapt, nu aparține evangheliei, ci a fost inserat ulterior de către un scrib. Apoi, mesajul lui Isus este unul eshatologic, de sfârșit de lume: la ce bun, În acest context, să lași moștenire o Carte generațiilor care, În principiu, nu vor mai exista? Redactarea textelor creștine Începe, așa cum știm, cu deceniul 6 al
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
a salva Vechiul Testament și a-l Încorpora creștinismului va fi interpretarea lui tipologică, alegorică, În cheie cristologică, propusă de Părinții Bisericii. 1Apol. 67. Misquoting Jesus. The Story Behind Who Changed the Bible and Why, New York, 2005. Excelent eseu despre interpolările scribilor și eliminările unor pasaje din scrierile Noului Testament, plecând de la cercetarea atentă a manuscriselor. Hans Von Campenhausen, Die Entstehung der christlichen Bibel, Tübingen, 1968 (trad. franceză: La formation de la Bible chrétienne, Neuchâtel, 1971). Harry Y. Gamble, The New Testament Canon
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
meditație asupra literaturii, prin care B. participă la una din tendințele europene dominante ale vremii. Acest aspect dobândește noi valențe în Ucenicul neascultător (1977; Premiul „Ion Creangă” al Academiei), prezentat la apariție ca prim volum al unei trilogii. Reapar aici „scribii” la mai multe niveluri, care înregistrează fapte și le transcriu. Personajul principal, Naum Capdeaur, consemnează povestea celor din jurul său, fiind la rândul lui observat de ei. Romanul este, în parte, acela al formării unui scriitor ca „ucenic neascultător”. Aceasta înseamnă
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
fel și a fost de nenu mărate ori darnic, chiar mărinimos cu el. Îi e mai ales recu noscător că nu a întins niciodată coarda până acum. Încă conștient de originea lui umilă, se mulțumește să facă parte din ordinul scribilor, cea mai eminentă clasă a funcționarilor pu blici. Dar nu se poate să nu vrea mai mult pentru fiul său. Tare și-ar dori să știe ce visuri nutrește în adâncul sufletului! Figura închisă și rezervată a secretarului nu-i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
discursurile și tratatele prietenului său Cicero, care îi dădea spre publicare tot ce scria. Mai mult chiar, lăsa întotdeauna la latitudinea lui Pomponius să hotărască dacă e util sau nu să lanseze o lucrare. Odată luată decizia, Atticus își punea scribii la treabă, să o copieze în sute, chiar mii de exemplare, și o distribuia mai departe amicilor și cunoștințelor. Fiind un bancher priceput, și-a dat imediat seama cât de profitabilă poate fi afacerea și a pus pe picioare o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
promovarea literelor îi interesează, ci profitul. Nici măcar nu cumpără manuscrisele de la autori, consimt doar să le reproducă ei contra cost. — Eu nu mă ocup de asemenea lucruri, răspunde sec. Sosius face ochii mari. Păi atunci ce mai ții atelierul de scribi moștenit de la Pomponius Atticus? se scapă. Instantaneu își mușcă buzele, înciudat. Și-a dat seama că a comis o gafă. Dar e prea târziu s o mai îndrepte. Se scoală fără nici un cuvânt și face o plecăciune adâncă în fața ei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]