1,566 matches
-
dispare nu numai din lumea ficțională, dar și din cea reală - pentru că nu există documente de arhivă despre el, cel puțin până în prezent - pentru totdeauna! Sigur că, în Iași, Creangă probează voința, din momentul în care i se trezește conștiința scriitoricească, de a păstra cu fidelitate tradițiile rurale și în bojdeuca din }icău își podește o cameră cu lut ca la Humulești, sigur că va scrie basme, sigur că în comparație cu Tg. Neamț și Fălticeni, Humuleștiul, așa rămânem cu impresia după ce închidem
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
și, de altfel, oricare cititor de astăzi al cărții. Cine le ignoră nu cred că o va înțelege în toate semnificațiile ei. Și nici nu-și va putea explica marele ecou pe care l-a avut în epocă. În mediile scriitoricești și dincolo de ele, în publicul larg. Împrejurările la care mă refer au fost generate de schimbarea bruscă a politicii culturale a partidului comunist, intervenită în vara lui 1971. Este anul în care apărea această carte a lui Marin Preda, cuprinzând
Recitind Imposibila Întoarcere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5961_a_7286]
-
Gabriel Dimisianu Sunt evoluții scriitoricești care prind câteodată critica nedispusă (sau nepregătită) să le întâmpine. Voi aduce exemplul lui Ion Vianu a cărui nouă carte, Amor intellectualis, a fost printre acelea care au dominat anul literar în curs. A interesat lumea cititoare, a stârnit valuri
Canapeaua verde by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5935_a_7260]
-
din poetul Topîrceanu? Aș zice că tocmai una dintre fațetele umoristului. Adică ceea ce-l face să fie nu contemporanul nostru (cum cerea o sintagmă cândva la modă), ci exact contemporanul contemporanilor lui: insul activ, implicat în conflictele și în partizanatele scriitoricești, care-și citea cu fervoare comilitonii și-și încânta la diverse șezători literare publicul, tămâind sau otrăvind după situație. Într-un cuvânt, cronicarul", afirmă Cosmin Ciotloș (la p. 20), sesizând astfel o posibilă grilă de lectură a scriitorului, în contextul
Topîrceanu, azi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6168_a_7493]
-
un spațiu capcană pentru protagoniști, dar, în același timp, și pentru regizor dacă nu are flerul unei evadări spectaculoase. Și asta a avut, pe lîngă multe altele, Radu Afrim. Așa cum Dorst explorează în „Herr Paul" un alt stil dramaturgic și scriitoricesc, în sens mai larg și mai profund, și Radu Afrim își exprimă apetitul pentru o nouă poziționare față de propriul stil. Dimensiunile show-ului său se reduc, parcă totul intră la apă, se esențializează, păstrîndu-și intangibilă forța invențiilor, a ieșirilor bruște
Voluptatea detaliului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6263_a_7588]
-
Sorin Lavric Daca i s-ar cere sa spună ce însușire și-o prețuiește mai mult, Sorin Dumitrescu s-ar opri negreșit asupra vocației de pictor și ar neglija-o senin pe cea scriitoricească. Sau, dacă nu ar neglija-o, ar socoti-o secundară și oarecum întîmplătoare, ca o prelungire neproblematică a ființei sale. In realitate, coabitarea celor două înclinații ar trebui să-l îngrijoreze, căci, admițînd că într-un om nu pot încăpea
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
dă seama că nimic nu este simplu, că fiecare gest, fiecare gând, fiecare persoană are atâtea semnificații încât ar trebui să scrie o mulțime de povestiri concentrice, în care fiecare întâmplare va fi mereu alta. Această rețetă pentru un blocaj scriitoricesc total ca acela care l-a paralizat multă vreme pe Lowry a apărut într-o revistă cu aspect modest, American Review, „magazin al scrierilor noi", ucisă de legile profitului cu peste trei decenii în urmă, la vârsta de zece ani
Adresant: Confreria Lowry by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6297_a_7622]
-
am văzut, enclavizarea literaturii scrise de femei, „ghetoizarea” acesteia, dar ea însăși va vorbi despre „proza doamnelor de altădată” (din secolul XIX), despre „maturizarea scrisului feminin”, despre „desantul feminin interbelic”, admițând, când formulează astfel, o strângere laolaltă spontană a forțelor scriitoricești reprezentate de femei, o însumare cumva de la sine înțeleasă a prezenței acestora în mișcarea literară. Despre un desant literar masculin mă gândesc că nu ar fi putut vorbi. Altfel cartea Biancăi Burța-Cernat impresionează prin marele demers recuperator, prin aducerea în
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
început ai matrimoniului, greutățile financiare, amestecul nefericit al familiilor (mai ales a lui), în paralel cu lupta (aproape stahanovistă) pentru ocuparea unui loc cât mai fruntaș în literatura agreată a timpului, rivalitățile pentru a urca tot mai sus în ierarhia scriitoricească (el). Cuplul este subminat din interior de o surdă rivalitate între cei doi. Nu este admisibil ca ea să i-o ia înainte Lui. Și dacă, totuși, ea are mai mult succes decât El, atunci ea trebuie admonestată, intimidată, la
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
Sau ultima, Furtună într-un singur cuvânt, perfect licită până aproape de final, când devierea de la verosimil înseamnă, de fapt, strictă cădere în clișeu. Pe scurt (foarte pe scurt și lăsând deoparte multe amănunte), e vorba despre un funcționar cu veleități scriitoricești care, citind într-un ziar despre o calamitate care va lovi, în curând, Bărăganul, ia primul tren într-acolo pentru a putea descrie pe îndelete momentul. Ambiție cam ridicolă, cu atât mai mult cu cât e indusă, nu foarte subtil
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
ton egal, se entuziasmează rar, își stăpânește perfect reacțiile, rămâne calm ori de câte ori - încercând să finalizeze convorbirea noastră - întâmpină, din partea mea, o timidă împotrivire. V-aș ruga să începeți, domnule Petru Popescu, prin a vorbi despre două aspecte ale biografiei dumneavostră scriitoricești: afirmarea într-o cultură de adopție și revenirea la matcă. Când am plecat, credeam că Occidentul este foarte asemănător cu România, deși nu era, raporturile umane erau diferite, nemaivorbind de sistemul politic, chiar și fizicul oamenilor îmi părea altfel. O
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]
-
foarte viu cu limba maternă. Eram un bărbat tânăr, în plină putere, când am părăsit România; nu împlinisem nici treizeci de ani, iar din punctul de vedere al scrisului în românește aveam cel puțin cincisprezece ani de experiență, de la ambiția scriitoricească adolescentină până la cea realizată și răsplătită cu un succes oarecum neașteptat, destul de brusc. Eram preocupat de ideea de a scrie interesant, dramatic, sincer, de a scrie modern și s-a întâmplat ca romanele mele răzvrătite să fi fost foarte bine
Petru Popescu „Coșmarul vieții mele era să nu mai pot scrie...“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6648_a_7973]
-
impresionant/ am înțeles regulile jocului cum stau cu diplomația/ cât de des este afișat numele meu pe google/ și pe câte pagini în engleză.// până la urmă eu nu sunt decât o fată cuminte./ port cu mine un tacâm de intenții scriitoricești." (pag. 61) Așa stând lucrurile, volumul are de înfruntat un pericol major. Coerent ideatic, scăderile lui valorice sunt imediat amendabile drept curată ideologie. Practic, în spațiu privat nu există (nici nu pot exista) scuza poemelor de legătură. Ce li se
Poezie cu virgulă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6732_a_8057]
-
cu cititori în cursul unor turnee de promovare. Partea vizibilă atrage atenția, asigură mediatizarea scriitorului. Dar interesează și cealaltă parte, cea ascunsă, zona de umbră în care se refugiază. Două exemple ilustrează perfect reacția cititorilor pentru ambele părți ale vieții scriitoricești: J.D. Salinger și Thomas Pynchon, amândoi retrași în locuințe necunoscute sau reședințe izolate, refuzând constant aparițiile publice. O asemenea atitudine a ajuns să provoace interes și curiozitate, atât de mari încât concurează mediatizarea celebrităților zilei. Însă în cazul altor romancieri
Președinți și scriitori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6609_a_7934]
-
decât plictiseală cititorului obișnuit și că, pentru a-l atrage, trebuie nu numai să iasă din matca terminologiei de branșă, dar pe deasupra mai trebuie să aducă acea nuanță dramatică pe care o cere de obicei nararea unei întâmplări după exigențe scriitoricești. În această privință, Atul Gawande, chirurg la „Brigham and Women's Hopital" din Boston, fiul unor medici indieni emigrați în SUA, are aplomb de scriitor și profunzime de psiholog. De fapt, autorul a învățat tiparul descrierii de tip reportericesc, genul
Tăind în carne vie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6528_a_7853]
-
acest gen! Din aceeași categorie a jurnalelor și memoriilor, nu pot trece peste notațiile din 1969 - 1971, ale Constanței Buzea. Vă asigur că dincolo de episoadele "cu Păunescu" veți găsi în Creștetul ghețarului o adevărată mină de aur pentru înțelegerea lumii scriitoricești a deceniilor șapte și opt, cu intrigile, rivalitățile și poltroneriile ei. Dar, mai presus de toate, obsesiva prezență a poeziei, a țărmului salvator într-o lume aflată la cheremul demonilor comunismului. Trec peste lecturile din englezi și americani (Pynchon, Roth
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
de un monitor în ale cărui taste lovesc cu îndemînarea unor țesătoare de război manual, li s-ar părea o impolitețe să le spui că „a sta cu cartea în mîini" este postura fundamentală din care se naște un act scriitoricesc. Cît despre cealalată formă esențială de educare, contactul față către față cu o personalitate modelatoare, adepții calculatorului nici nu vor să audă. Ei navighează din site în site și sunt încredințați că posedă cea mai bună rețetă de dospire a
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
turistul modern într-o stare de intimitate cu timpurile vechi. Atunci când Nathaniel Hawthorne, Herman Melville și prietenii lor, scriitori și editori, au făcut aceeași ascensiune în 1850, aveau cu ei câteva sticle de șampanie - așa cum e nimerit într-o ieșire scriitoricească - iar când s-a declanșat inevitabila furtună, grupul s-a adunat grămadă sub o stâncă, au fumat trabucuri, au băut și-au discutat. În acea zi de excursie plăcută s-a născut o scurtă, dar intensă prietenie - unii au numit
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]
-
Wiener și cibernetica, despre arta abstractă a lui Jackson Pollock, despre Dr. Seuss și benzile desenate, despre „Primii asiatici americani", despre „Ochiul Vietnamului", despre „Consiliul cărților interrasiale pentru copii" și multe, multe altele. Estompând într-o oarecare măsură contribuțiile individuale scriitoricești consacrate, editorii au câștigat un surplus de dezinvoltură în promovarea, de pildă, în spațiul literar „mare" a unui Bob Dylan, a cărui carte de memorii e așezată în rândul creațiilor literare contemporane de prim ordin. E o exagerare, firește, să
America literară (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6074_a_7399]
-
George Volceanov, publicul românesc, de multă vreme imunizat de scrieri altminteri șocante, nu și-a putut imagina nici pe departe vâlva stârnită de carte la apariția ei. Philip Roth străbătuse și el, între timp, mai multe etape ale evoluției lui scriitoricești, ceea ce-l face și mai greu de ajuns din urmă și receptat corect, în pofida strădaniei de acum de a umple golurile (am auzit o veste bună: Polirom s-a angajat să-i publice integral opera). Citind, de pildă, în Adevărul
Regres sau un alt fel de joc? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6428_a_7753]
-
viețaș trăgând la galerele prozodice ale mai tuturor genurilor, de la critica literară la poezie și de la aforistică la comentariul politic. De aici senzația deconcertantă pe care o lasă, aceea că ființa îi este însuflețită de un duh de infatigabilă revărsare scriitoricească. Ar fi așadar în van a-l compătimi pentru ingratul surghiun de care are parte în peisajul urbei lui Brâncuși, cu atât mai mult cu cât, ca orice timid suferind de o hipersensibilitate pentru domolirea căreia e nevoie de multă
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
poposește într-una din luxoasele-i reședințe care nu era decît clădirea de vis-à-vis: se afla acolo, atîrnată la loc vizibil, o pereche de indispensabili uriași, pusă la uscat. Căpătînd astfel o anecdotică ilustrare, contrastul izbitor dintre cele două destine scriitoricești nu poate a nu persista în conștiința noastră. Neîntreruptei glorii sadoveniene i-a corespuns o existență umilită, prigonită, prescurtată, cu toate că purtătoare a unor valori literare și morale de prim ordin. Dacă autorul Crengii de aur dar și al lui Mitrea
Marele Radu Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5004_a_6329]
-
ale cărei fapte cotidiene se transformau repede în povești, legende, bârfe, anecdote transmise din gură în gură, un veritabil folclor al seriilor care, însumate, dădeau folclorul verii aceleia”. Dincolo de meandrele subiective ale memoriei, figuri pitorești, întâmplări și „cutume” ale „tribului” scriitoricesc revin de la un text la altul: volubilul Fănuș Neagu, fentând mereu vigilența familiei pentru a bea alcool, distinsul Horia Lovinescu și paharele sale cu apă și vodcă (primul, mic, al doilea, mare), Mircea Dinescu, scamator și pescar, prieten al copiilor
Marea nostalgiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4430_a_5755]
-
învăluiau în această iluzie a unui spațiu al minunilor ca într-un cocon protector. Fiecare devenea o Alice care se bucura de Pepsi, de mărci străine de votcă, de fructe de mare, de program prelungit de distracție. Astăzi, tradiția sejururilor scriitoricești de la Casa „Zaharia Stancu” e pe cale de a se pierde. „Nu poți să-i duci cu forța”, spune Nicolae Manolescu. Actualul președinte al U.S.R. este însă preocupat să fie păstrată măcar memoria locului, noii vizitatori, străini de literatură, să știe
Marea nostalgiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4430_a_5755]
-
fost imediat interzis de Ceaușescu. La Conferința ideologică de la Mangalia din 1983 acesta s-a referit direct la scenarist și regizor, «care nu cunosc realitățile socialiste». Eram la 2 Mai, discutam cu un cunoscut critic literar evenimentul care impresionase lumea scriitoricească. La puțin timp, a apărut un articol în «România liberă» al unui scriitor de la Cluj, în care comenta elogios Conferința de la Mangalia. După o perioadă, am aflat că acel critic literar fusese colaborator al Securității, iar scriitorul de la Cluj fusese
CENZURA ȘI AUTOCENZURA by Bujor Ne () [Corola-journal/Journalistic/4584_a_5909]