1,437 matches
-
criterii Structura pe naționalități Structura pe sexe Structura pe categorii de vârstă Structura pe profesii Structura salariaților după natura contractului de muncă Gradul de calificare Efectivul fiscal Numărul maxim de salariați Numărul mediu scriptic Efectivul scriptic prezent la lucru Numărul scriptic de salariați Indicatori ai stării conflictuale Rezerve legate de factori naturali Rezerve legate de promovarea managementului performant Rezerve legate de introducerea progresului tehnic Indicatori ai rezervelor de creștere a productivității muncii Indicatori de mobilitate și stabilitate Indicatori de structură Indicatori
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de condițiile interne și de factorii conjuncturali care pot influența activitatea economică. Analiza evoluției În timp a cifrei de afaceri este mult mai sugestivă dacă se realizează pe bază de comparații cu dinamica indicatorilor de efort ai Întreprinderii (număr mediu scriptic de personal, mijloace fixe, stocuri, timp de muncă, cheltuieli etc.) deoarece se pot emite opinii pertinente cu privire la eficiența economică a entității. Analiza În dinamică a cifrei de afaceri, pentru o anumită perioadă de timp (0; n ani), se realizează utilizând
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
dinspre datele cunoscute spre cele necunoscute publicului, de la informația veche spre cea nouă; e) principiul dobândirii de informație pe mai multe canale - publicul are tendința de a reține informația mai bine atunci când o percepe simultan pe mai multe canale (auditiv, scriptic, vizual); f) principiul echilibrării elementelor abstracte cu cele concrete - publicul are capacități limitate în a percepe conceptele abstracte, de aceea vorbitorul trebuie să găsească echilibrul optim între conceptele abstracte și modalitățile de concretizare a lor; g) principiul persuasiunii - vorbitorul trebuie
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
după care se înregistrează în conturi respectând principiul dublei înregistrări. Periodic, adică lunar, înregistrările din conturi sunt centralizate și verificate cu ajutorul balanței de verificare, ca o expresie a principiului calculelor periodice de sinteză. La finele exercițiului financiar (anului calendaristic) situația scriptică din conturi este pusă de acord cu realitatea de pe teren cu ajutorul inventarierii, după care se întocmește bilanțul, ca o expresie sintetică a dublei reprezentări a patrimoniului în contabilitate (activ și pasiv) și totodată, ca o reflectare a principiului calculelor periodice
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
astfel încât utilizatorul informației con tabile să poată avea o imagine mai clară privind situația elementului patrimonial; ~ funcția de control este îndeplinită de cont, pe de-o parte, prin faptul că se poate realiza în orice moment o analiză comparativă între scriptic și faptic, iar pe de altă parte, această funcție derivă și din faptul că ajută la întocmirea balanței de verificare, instrument de control al contabilității. c) Funcția statistică este îndeplinită de cont prin faptul că ajută la realizarea unor analize
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
în vigoare toate operațiunile economicofinanciare care afectează patrimoniul trebuie consemnate în documente operative și trebuie înregistrate în contabilitate, însă diverse motive obiective sau subiective pot determina apariția unor diferențe între datele înregistrate în contabilitate și situația faptică a patrimoniului (între scriptic și faptic). Inventarierea are ca scop principal determinarea situației reale a tuturor elementelor patrimoniale (active, datorii și capitaluri) ale entității, precum și a tuturor bunurilor deținute, cu orice titlu aparținând altor entități, astfel încât situațiile financiare să ofere o imagine fidelă a
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
inventarierii, aceasta îndeplinește o serie de funcții care subliniază importanța ei în conducerea și organizarea activității unei entități, respectând prevederile legale. Dintre aceste funcții amintim: funcția de control al concordanței dintre datele înregistrate în contabilitate și realitatea acestor date (dintre scriptic și faptic), funcție prin intermediul căreia se asigură integralitatea patrimoniului printr-un control periodic și sistematic al gestiunii; ~ funcția de stabilire a situației reale a patrimoniului, funcție care se realizează prin diferența dintre activele și datoriile inventariate; ~ funcția de calcul și
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
parcurgerea mai multor etape, fiind un proces complex de realizare a unor lucrări premergătoare întocmirii acestora. Așadar, prima etapă care trebuie parcursă în vederea elaborării situațiilor financiare constă în elaborarea balanței de verificare a conturilor înainte de inventariere, care presupune o inventariere scriptică a conturilor, concomitent se trimit și extrase de sold către clienți și furnizori, pentru compararea soldurilor și reglarea diferențelor. Cea de-a doua etapă este reprezentată de inventarierea generală a patrimoniului, prin intermediul căreia se stabilește situația reală a bunurilor și
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
statul/statele cu fiscalitate mai redusă). Companiile transnaționale utilizează adesea o metodă de a se sustrage de la impunerea unei părți din profit, și anume, înființarea unor sucursale (filiale) în țări cu fiscalitate mai redusă și stabilirea unor relații adesea doar scriptice între acestea și unitățile producătoare situate pe teritoriul altei țări cu fiscalitate mai ridicată (uneori, acest tip de relații se realizează pe teritoriul mai multor state). Bunăoară, filiala din Germania a unei companii transnaționale cu baza în SUA vinde piesele
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
142 elvețiană revinde aceste piese la un preț mai mare filialei din Marea Britanie, însă va plăti impozite reduse, deoarece fiscalitatea este mai redusă în Elveția decât în celelalte țări menționate 100. Astfel, cea mai mare parte a profitului este realizată scriptic în cadrul sucursalelor din țările cu un grad redus al impozitelor, adică o diminuare a sarcinii fiscale pe ansamblul companiei. Exceptând Elveția, pe glob mai sunt întâlnite și alte „paradisuri fiscale”, cum sunt ele denumite, și anume: Bahamas, Bermude, Panama, Insulele Cayman
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
propune creșterea volumului producției comparativ cu perioada de comparație, atunci este normal ca aceasta, în condițiile unei eficiențe a muncii preconizate pe angajat, să opteze pentru creșterea controlată a numărului de personal, dacă și capacitatea de producție o permite; numărul scriptic de salariați, reprezentat de ansamblul personalului existent în evidența întreprinderii, pentru care există un document doveditor de drepturi și obligații; efectivul scriptic de personal prezent la lucru reprezintă numărul de salariați prezenți la muncă la un moment dat, indiferent de
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
angajat, să opteze pentru creșterea controlată a numărului de personal, dacă și capacitatea de producție o permite; numărul scriptic de salariați, reprezentat de ansamblul personalului existent în evidența întreprinderii, pentru care există un document doveditor de drepturi și obligații; efectivul scriptic de personal prezent la lucru reprezintă numărul de salariați prezenți la muncă la un moment dat, indiferent de timpul lucrat; numărul mediu scriptic de salariați este indicatorul cel mai frecvent utilizat în analiza economico-financiară. efectivul fiscal reprezintă numărul salariaților care
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
ansamblul personalului existent în evidența întreprinderii, pentru care există un document doveditor de drepturi și obligații; efectivul scriptic de personal prezent la lucru reprezintă numărul de salariați prezenți la muncă la un moment dat, indiferent de timpul lucrat; numărul mediu scriptic de salariați este indicatorul cel mai frecvent utilizat în analiza economico-financiară. efectivul fiscal reprezintă numărul salariaților care au figurat în evidența întreprinderii în decursul perioadei de timp supuse analizei și care au fost remunerați. Trebuie menționat faptul că asigurarea întreprinderii
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
să fie depășită (uneori fără voia ei) de realitate. De exemplu, situația cea mai actuală a activelor este cea de după o inventariere. Cu cât ne îndepărtăm de momentul efectuării inventarului, cu atât situația faptică poate diferi mai mult față de situația scriptică. În anumite condiții, această „obiectivitate” devine forțată, fiind ghidată de interese mai mult sau mai puțin populiste. În acest caz, valoarea de piață poate deveni preferabilă. Două „povestiri adevărate” vor explica foarte bine această problemă (vezi cadrul 3.2). Cadrul
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
rămas un Abis, mai ales pentru "elitiștii de dreapta". Cu siguranță, Foucault ar fi fost mai mult decât încântat în privința recepției postume a spuselor sale, chiar dacă nu există un Foucault unitar și clar vizibil, precum multe dintre memorabilele sale tablouri scriptice. Foucault e un gânditor al unor vizibilități discontinue. De altfel, Foucault gândește disparat și discontinuu, iar o "unificare" a gândirii sale rămâne doar un proiect ideal scriitoricesc. Ceea ce încerc aici este un Foucault universal, valabil pentru orice contemporan indiferent în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de sorginte teoretic-istorică, nu sunt problemele pe care Foucault le analizează și le ridică pe un fond de cunoaștere istorică, ci însăși maniera sa de a filosofa dintr-o perspectivă existențialistă și fenomenologică, dandysmul său filosofic. În același timp, dandysmul scriptic foucauldian operează cu răspunsuri la propriile sale întrebări, dar și la întrebările altora, ale diverșilor autori contemporani, de la prieteni, persoane mai puțin cunoscute, până la gânditori precum Heidegger (1889-1976), Dumézil (1898-1986), Lévi-Strauss (1908-2009), Braudel (1902-1985), Deleuze (1925-1995), Chomsky (n. 1928), Veyne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
între aceste opoziții, dar totodată este stilizată, disciplinată prin norme social-politice, prin valorile unei anumite civilizații, prin etica societăților. Oamenii nerațiunilor clasice ("bine/rău") compun mecanica discursivă și practică. Dinamica sexualității poate fi analizată prin dinamica stărilor instinctuale, de criminalitate scriptică, de jocuri simbolice discursive ale unor desființări și dezautorizări pulsionale. Un soi de voyerism intelectual "tratează" cultura și producțiile scriptice ale unei societăți. Sufletul se opune trupului, materiei brute și mlăștinoase de fapte și evenimente, dar totodată devine un element
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nerațiunilor clasice ("bine/rău") compun mecanica discursivă și practică. Dinamica sexualității poate fi analizată prin dinamica stărilor instinctuale, de criminalitate scriptică, de jocuri simbolice discursive ale unor desființări și dezautorizări pulsionale. Un soi de voyerism intelectual "tratează" cultura și producțiile scriptice ale unei societăți. Sufletul se opune trupului, materiei brute și mlăștinoase de fapte și evenimente, dar totodată devine un element activ în menținerea formei sale. În realitate, toată această dialectică, toată această "filosofie a contrariilor" este sortită eșecului, atunci când avem
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoric îl simte în structura ei: "Chiar și în comparație cu științele numite sociale sau socio-umane, istoria are un statut aparte"194. Istoria are un statut aparte pentru că nu e nici "știință", nu e nici "literatură". Atunci ce este istoria? O combinație scriptică și epistemologică inclasabilă, ce poate împrumuta metode aceste atribute ale științelor moderne pentru "a-și rezolva" cercetarea. Dar mult mai creativ și fecund pentru un istoric sunt ale sale tehnici de figurare, specifice artelor și scrierilor percepute drept "literare". Între
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
scris. Ceea ce face posibilă istoria, atât sub aspectul acțiunilor, cât și al scrierilor este tocmai capacitatea de a figura aspecte din realitatea trăită (adică ficțiunea ei). Ficțiunea nu este opusă istoriei scrise, ci o face posibilă sub aspectul figurării ei scriptice pentru a exista ca narativitate și/sau discurs. Actul de a reprezenta este parte epistemică a procesului de ficționalizare pe care orice cuvânt scris sau rostit îl implică. Ficțiunea e mediul expresiv al activității de a figura lingvistic și plastic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a dezvoltat o dorință inextricabilă de ficțiune. Această dorință de ficțiune poate fi înțeleasă drept o compensație psihologică la acțiunile Realpolitik-ului. Istoriile lui Foucault sunt deopotrivă artă în sine și comunicare a unor evidențe. Artă în sine, atunci când prezintă tablouri scriptice, atunci când descriu și constată anumite practici sau lucruri. Comunicare a unor evidențe, idei și intenții. Cele trei entități discursive (idei, evidențe și intenții) sunt diferite ca funcție în cadrul cunoașterii istorice. Războaiele foucauldiene sunt împotriva instrumentalizărilor lingvistice, înainte de a fi "antistorice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o propensitate literară și imaginară a cercetătorului de a interpreta aspecte din trecut, de a le "potrivi" prin gândirea și imaginația lui. Istoria nici nu s-ar putea întemeia ca formă de narativitate sau de discurs fără ficțiune drept modalitatea scriptică de exprimare. Istoria scrisă are un dublu regim de figurare. Pe de-o parte, deține (în sens figurat) evidența realului prin intermediul arhivelor și al diverselor documente. Pe de altă parte, figurează și transfigurează evidența realului în discursuri și în alte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
absurdă. Antinomia ficțiune-realitate nu există decât ca un element al producerii discursului. Cea de-a doua idee foucauldiană pune în dificultate o întreagă tradiție istoriografică, învățată să vadă sensuri sau semnificații în cunoașterea istorică. Istoria în desfășurarea ei reală sau scriptică nu are nici sensuri, nici semnificații, devenite simple elemente de figurare, printre atâtea altele. Istoria nu poate fi tratată cu sensuri și semnificații, decât pentru a alcătui o țesătură, o imagine. Aici vom da credit deconstrucției lui H. White, istoric
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
doi soți, dintre care doar unul are calitatea de asociat unic într-o societatea cu răspundere limitată, dacă soțul neasociat colaborează cu cel asociat în îndeplinirea obiectului de activitate, existând affectio societatis, atunci se creează o societate de fapt, deși scriptic ei nu sunt asociați) 128. Societatea de fapt nu are personalitate juridică spre deosebire de societatea fictivă. Societatea fictivă are personalitate juridică doar până în momentul în care, ca urmare a admiterii acțiunii în declararea simulație, se constată că este doar o societate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
că s-ar fi putut înșela într-o viață de om în privința altor oameni, dovadă stând distrugerea a zeci de caiete scrise de-a lungul a cinci decenii. Gestul e calificat de critic drept o gravă amputare autolesionistă. Dacă probele scriptice contrare au fost distruse, va fi posteritatea noastră una fără cusur? Îndoindu-se evident, Gelu Ionescu enumeră totuși câteva decepții mai cunoscute ale lui Virgil Ierunca, cum ar fi Ion Caraion, Paul Goma, Marin Sorescu, nume promovate intens la Radio
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]