455 matches
-
lui Ștefana” (I Cor. 1, 16), apoi în cazul vânzătoarei de porfiră - Lidia - a fost botezată „ea și casa ei” (Fap. 16, 12-13) - și oare din cine se putea compune casa unei văduve dacă nu din copii -, iar în cartea scripturistică Faptele Apostolilor, ni se menționează despre temnicerul din Filipi care „s-a botezat el și toți ai casei lui” (Fap. 16, 30 33), apoi despre Corneliu sutașul că s-a botezat cu toată casa lui (Fap. 10, 44-48) de unde se
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
de-a lungul vremii. Considerații istorice”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul XCIII (1975), Nr. 1-2. footnote>. Începând cu Lidia, Mitropolitul Nicolae recunoaște din capul locului în argumentația sa că bărbatul ei, la fel și copiii nu sunt menționați. Totuși, textul scripturistic o numește „femeie” (γυνή), termen care în Sfânta Scriptură se atribuie doar femeilor căsătorite (I Cor. 6, 1; 7, 2, 10 14, 16, 27, 29, 33 și 39), căci femeii necăsătorite i se zice simplu „fată” sau „fecioară” (Mt. 6
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
vouă”. Iată deci, precizează unii contestatari ai pedobaptismului, că botezului trebuie să-i premeargă credința și că, după însăși învățătura Sfintei Scripturi, nu poți aduce pe cineva la botez fără a-l fi învățat mai întâi să creadă. Acestor texte scripturistice le mai adaugă apoi și alte locuri din Sfânta Scriptură, în care se arată că, întotdeauna, când este vorba de acțiunea de a boteza, acesteia îi premerge o primire și o mărturisire a credinței, o ușurare de povara păcatelor, o
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu. Și așa erați unii dintre voi. Dar v-ați spălat, dar v-ați sfințit, dar v-ați îndreptat în numele Domnului Iisus Hristos și în Duhul Dumnezeului nostru”. Iar pasajul scripturistic de la Tit 3, 5 e și mai categoric: „El ne-a mântuit, nu din faptele cele întru dreptate, săvârșite de noi, ci după a Lui îndurare, prin baia nașterii celei de a doua și prin înnoirea Duhului Sfânt”. Deci, dar
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
el mort fiind nici n-o mai avea? Pentru înviere i-a fost de folos credința mamei sale”<footnote De libero arbitrio, III, 23, P. L. XXXII, col. 1304. footnote>. Gestul de a se boteza cineva pentru cei morți Textul scripturistic de la I Cor. 15, 29<footnote „Fiindcă ce vor face cei care se botează pentru morți? Dacă morții nu înviază nicidecum, pentru ce se mai botează pentru ei?”. footnote> relevă necesitatea botezului ce era simțită atât de adânc și atât
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
pentru botez și nici nu face mențiuni despre vreo pregătire prealabilă a copiilor pentru primirea Botezului -, nimeni nu poate preciza data și numele inițiatorului, precum și primul caz de pedobaptism. Mai subliniem faptul că, dintr-un studiu mai atent al textelor scripturistice invocate de anabaptiști, a rezultat limpede că alta este interpretarea textelor biblice decât cea pe care o aduc ei. E cu neputință ca Biserica veacului apostolic să nu fi practicat botezarea pruncilor. Aceasta, pentru noi constituie o evidență confirmată incontestabil
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
evitarea măsurilor hazardate. Au îndemnat la această înțeleaptă prudență și Sfântul Ciprian al Cartaginei, precum am văzut deja, și, mai târziu, Sfântul Atanasie cel Mare, în a sa Apologie despre fugă. Se poate să o fi făcut și alții. Textul scripturistic pe care se baza Origen când a recomandat cele de mai sus era următorul: „Iar Iisus auzind S-a dus de acolo, cu corabia, în loc singuratic, ferit” (Mt. 14, 13). Textul acesta, subliniază scriitorul bisericesc menționat, „ne învață că trebuie
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Canoanele Sinodului al VII-lea Ecumenic (787), Mansi, XIII, 417-439, și Conciliorum Oecumenicorum Decreta,Freiburg-Roma, 1961, p. 114-132 apud Pr. Nicolae Chifăr, op. cit., p. 21. footnote>, a legiferat obligativitatea așezării moaștelor de martiri în piciorul Sfintei Mese, având ca temei scripturistic Cartea biblică Apocalipsa 6, 9: Sufletele celor înjunghiați pentru cuvântul lui Dumnezeu și pentru mărturia pe care au dat-o erau sub jertfelnic”<footnote Pr. Nicolae Chifăr, op. cit., p. 21. footnote>. La mormântul martirilor, creștinii se adunau și săvârșeau cultul
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
o deține la sfârșitul istorisirilor, vine să accentueze rolul mariajului, considerat „atât de nobil și de demn”. Căsătoria este o taină instituită de Dumnezeu, dar în menaj femeia trebuie să i se supună bărbatului, reliefează omul Bisericii, citând, firește, texte scripturistice: Hristos este logodit cu Biserica sa, căreia îi este cap, tot astfel și bărbatul este cap femeii (Efeseni 5, 23-25). Viziunea preotului asupra rolului femeii 66 Ibidem, p. 124. 67 Elaine Treharne, The Stereotype Confirmed? Chaucer's Wife of Bath
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
literei mai multă valoare, neglijând spiritul textului, de aici și comicul debordant. Târgoveața are cu siguranță în construcția sa ceva epicureic, fizicul ei trădează vitalitate, poftă de viață, dinamism, și încearcă să găsească o justificare pentru propria imoralitate în textele scripturistice. Perceperea ei drept o figură simbolică a carnalității i-a determinat pe unii critici literari, paradoxal, să afirme că personajul acesta nu are nimic de a face cu verosimilul, este mai curând „o figură iconografică” a senzualității, chiar o alegorie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1996, p. 97. (trad. n.) 291 S. H. Rigby, op. cit., p. 140. 292 Ibidem. 98 trăirilor autentice, pentru ca apoi să dobândească și unele cunoștințe livrești. Libertatea de a-și alege soțul sau iubitul este fundamentată și întărită tot prin exemple scripturistice: „Deoarece și la Apostol scrie/ Că-i slobod să mi iau soțul ce mă-mbie/ și nu-i păcat de-mi fac pereche iarăș:/ Decât să arzi, mai bine-ți iei tovarăș...”293 Imaginea unui iad pedepsitor nu credem că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
autoritate” (trad. n.) 303 G. L. Kitteredge, Chaucer: The Canterbury Tales, p. 162 apud Elaine Treharne, op. cit., p. 94. (trad. n.) 101 este totuși mai religioasă decât stareța 304, deși elemente eretice din discurs nu lipsesc: neînțelegerea corectă a pasajelor scripturistice, argumentări îndrăznețe, impudice, refuzul de se se supune voinței divine așa cum este ea implicată în taina căsătoriei, sincretismul religios (pasiunea pentru astrologie în încercarea de a-și defini propria personalitate).305 „Hermeneutica” realizată de personajul feminin este interesantă: nu alege
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
are putere asupra propriului trup, totuși a adăugat că femeile trebuie să fie obediente (Ephesians 5: 22), elemente pe care personajul chaucerian le ignoră voit.309 Ceea ce o caracterizează în această pledoarie în favoarea eliberării femeii este fragmentarismul, deoarece dizlocă textele scripturistice sau patristice. Această metodă de interpretare a preluat-o totuși din tradiția oficială: „Citând aceste texte în scop propriu, târgoveața nu face decât ceea ce întreprindeau și exegeții biblici în lucrările lor, pulverizându-le și fragmentându-le, tocmai pentru a impune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
curând pentru a oferi o călăuzire morală, atunci când se apropiau de cineva aflat în nevoie. Mult mai frecventă decât glăsuirea în limbi populare diferite era, așa cum apare relatat în viețile sfintelor medievale, înțelegerea latinei, care le facilita accesul la textele scripturistice, le înlesnea implicarea în practicile evlavioase și participarea la activitățile liturgice.”759 Rugăciunile, dar mai ales purtarea ei sfioasă, atrag adepți la religia lui Hristos: „Constanța este înfățișată ca aducând la creștinism o singură persoană prin intermediul predicii; în celelalte cazuri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o deține la sfârșitul istorisirilor, vine să accentueze rolul mariajului, considerat „atât de nobil și de demn”. Căsătoria este o taină instituită de Dumnezeu, dar în menaj femeia trebuie să i se supună bărbatului, reliefează omul Bisericii, citând, firește, texte scripturistice: Hristos este logodit cu Biserica sa, căreia îi este cap, tot astfel și bărbatul este cap femeii (Efeseni 5, 23-25). Viziunea preotului asupra rolului femeii 66 Ibidem, p. 124. 67 Elaine Treharne, The Stereotype Confirmed? Chaucer's Wife of Bath
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
literei mai multă valoare, neglijând spiritul textului, de aici și comicul debordant. Târgoveața are cu siguranță în construcția sa ceva epicureic, fizicul ei trădează vitalitate, poftă de viață, dinamism, și încearcă să găsească o justificare pentru propria imoralitate în textele scripturistice. Perceperea ei drept o figură simbolică a carnalității i-a determinat pe unii critici literari, paradoxal, să afirme că personajul acesta nu are nimic de a face cu verosimilul, este mai curând „o figură iconografică” a senzualității, chiar o alegorie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1996, p. 97. (trad. n.) 291 S. H. Rigby, op. cit., p. 140. 292 Ibidem. 98 trăirilor autentice, pentru ca apoi să dobândească și unele cunoștințe livrești. Libertatea de a-și alege soțul sau iubitul este fundamentată și întărită tot prin exemple scripturistice: „Deoarece și la Apostol scrie/ Că-i slobod să mi iau soțul ce mă-mbie/ și nu-i păcat de-mi fac pereche iarăș:/ Decât să arzi, mai bine-ți iei tovarăș...”293 Imaginea unui iad pedepsitor nu credem că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
autoritate” (trad. n.) 303 G. L. Kitteredge, Chaucer: The Canterbury Tales, p. 162 apud Elaine Treharne, op. cit., p. 94. (trad. n.) 101 este totuși mai religioasă decât stareța 304, deși elemente eretice din discurs nu lipsesc: neînțelegerea corectă a pasajelor scripturistice, argumentări îndrăznețe, impudice, refuzul de se se supune voinței divine așa cum este ea implicată în taina căsătoriei, sincretismul religios (pasiunea pentru astrologie în încercarea de a-și defini propria personalitate).305 „Hermeneutica” realizată de personajul feminin este interesantă: nu alege
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
are putere asupra propriului trup, totuși a adăugat că femeile trebuie să fie obediente (Ephesians 5: 22), elemente pe care personajul chaucerian le ignoră voit.309 Ceea ce o caracterizează în această pledoarie în favoarea eliberării femeii este fragmentarismul, deoarece dizlocă textele scripturistice sau patristice. Această metodă de interpretare a preluat-o totuși din tradiția oficială: „Citând aceste texte în scop propriu, târgoveața nu face decât ceea ce întreprindeau și exegeții biblici în lucrările lor, pulverizându-le și fragmentându-le, tocmai pentru a impune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
curând pentru a oferi o călăuzire morală, atunci când se apropiau de cineva aflat în nevoie. Mult mai frecventă decât glăsuirea în limbi populare diferite era, așa cum apare relatat în viețile sfintelor medievale, înțelegerea latinei, care le facilita accesul la textele scripturistice, le înlesnea implicarea în practicile evlavioase și participarea la activitățile liturgice.”759 Rugăciunile, dar mai ales purtarea ei sfioasă, atrag adepți la religia lui Hristos: „Constanța este înfățișată ca aducând la creștinism o singură persoană prin intermediul predicii; în celelalte cazuri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fiu al adevărului, al blândeții și al dreptății (Filip 2, 5), îl are ca părinte pe Isus Cristos, personificarea absolută a acestor trei virtuți esențial creștine (Mt 11, 29; cf. Lc 23, 47). Absența acestor virtuți evanghelice, bazate pe doctrina scripturistică, ar duce la prăbușirea întregii construcții a creștinismului. Prin urmare, credința interzice creștinului să se înroleze în armată și să lupte, pentru că tocmai pe durata războiului este constrâns să încalce în chip înfiorător dreptatea și blândețea, surorile bunătății, pentru că: Cine
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o sentință dreaptă păcatul unuia a atras osânda tuturor”, păcatul originar devenind astfel și ereditar. Dupa cum se știe osânda aceasta este moartea care „nu poate fi o pedeapsă legitimă decât în măsura în care este consecința păcatului” (Opus imperfectum contra Julianum). Temeiul scripturistic al acestei transmiteri ereditare este găsit de Fericitul Augustin la Romani 5, 12: „Așa cum, printr-un singur om a intrat păcatul în lume și prin păcat moartea, tot așa și moartea a trecut la toți oamenii prin acela în care
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Prelegerea este indicată pentru o lecție cu conținut dogmatic și la o clasă mare, de gimnaziu. Elevii au capacitatea de a urmări cu interes prelegerea profesorului și totodată au un model de prezentare a unei teme majore. Argumentele de ordin scripturistic (Ioan 4, 13; Ioan 14, 6; Ioan 13, 13; Matei 23, 8 etc.) și patristic (Sfântul Antonie cel Mare, Fericitul Augustin) sunt interpretate de elevi, cu ajutorul profesorului. Problematizarea are ca punct de plecare versetul: „...doar unul este Învățătorul vostru: Hristos
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
nu ne-a lăsat nici un comentar scris la Sfânta Scriptură, așa cum au lăsat Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ambrozie, Fericitul Augustin și alții, el a prețuit tot atât de mult ca ei Vechiul și Noul Testament. Exegeza textelor scripturistice făcută de Sfântul Niceta este pur ortodoxă, fiind alease citatele cele mai potrivite pentru argumentarea adevărurilor de credință împotriva ereziilor sau pentru edificarea credincioșilor săi. Practic, învățătura pe care o preda catehumenilor săi, era prezentată ca un rezumat al întregii
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nici o schimbare, Dumnezeu bun și drept, creatorul cerului și al pământului”. Sfântul Niceta precizează că în actul creației participă deopotrivă toate cele trei Persoane ale Sfintei Treimi, folosind asemenea lui Tertulian, Sfântul Ambrozie și Sfântul Vasile cel Mare, ca temei scripturistic, Psalmul 33,6, care spune: „Prin Cuvântul Domnului s-au întemeiat cerurile, iar puterea lor, prin Duhul gurii Sale”. Acest verset arată nu numai acțiunea unită a Sfintei Treimi, ci constituie și o mărturisire cu privire la prezența celor trei Persoane într-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]