1,205 matches
-
Se-agită iarăși psihopați Cu gândul doar la portofel. Voi nu-i opriți? Nu încercați? S-o facă El? Azi dac-ar fi un nou război Cu armele ce sunt acum, Îmi spune unul dintre voi, Se face doar pământul scrum? Rămânem noi? ................................................. Vorbea frumos și oportun Și sugera o lume-ntreagă Cu gesturi largi ca de tribun, Dar cine sta să-l înțeleagă? Era nebun. Emil Șușnea 21.08.2016 Referință Bibliografică: În lume / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎN LUME de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368763_a_370092]
-
-al nostru toate sunt cu fundu-n sus. “Somnoroase păsărele” s-au rărit prin cuiburi rare Căci pădurile semețe abia se zăresc în zare, “Codrul codrulețul” tău e mataforă de-acum, El a fost tăiat cu ură, ars și transformat în scrum ... Patria, iubita țară, scumpa vatră strămoșească Este singură, bătrână, puțini sunt s-o mai iubească, Fiindcă noi, urmașii tăi, epigoni cu versu-ncet Ne-am îndepărtat de țară ca de-un lucru desuet. Plângem noi, străini de țară, plânge țara fără
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
o ciuta E vesel cel ce vine și trist e cel ce pleacă. E carnea ta că florile de nuferi, Suavi crini te umplu de parfum - Să fericești făcută și să suferi Poți clipe-n nestemate să le prefaci sau scrum; În tine când bărbații își sting lavă Dau clipei de iubire ofranda însăși slavă. Referință Bibliografica: Când treci femeie / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria
CÂND TRECI FEMEIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364635_a_365964]
-
Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 239 din 27 august 2011 Toate Articolele Autorului Spre satul fără drum, fără cărare, Spre satul fără porți și fără fum Pășesc acum cuprins de întristare - Din tot ce-a fost, cenușă e și scrum. Pe deal stau moții fără lumânare, Biserica-i ruină, în mijloc de cătun Miroasea liliac și a uitare O roată-mi râde știrbă din margine de drum. În vechi ogrăzi fântânile-s căzute Mai stă o cumpănă în așteptare, Potcoavele
SATUL DIN LACRIMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364669_a_365998]
-
o altă dimineață, O nouă zi, Iar El și Ea tot par a fi Îndrăgostiți la fel-pe viață! ................................... Doar zece zile-au stat la mare Pe litoral Ca zece ani trăiți total De El și Ea și-acum fatal, E...scrum în suflet...și uitare. Dan Mitrache Referință Bibliografică: POVESTE LA MARE / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1448, Anul IV, 18 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Mitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POVESTE LA MARE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349703_a_351032]
-
înger ești, am un cucui, sunt cel ce spală umbrele de vopsea, sorbim aceeași acadea. Țin amintirea într-o cutie, cheia-i pierdută, nu am simbrie, dacă te uit, Ierusalime, să mi se usce dreapta, sunt nimeni. Inima-mi este scrum, nu mai sunt, dragostea mea, urcăm în tumult. Să nu mori, Doamne, nici eu nu mor, ne refugiem în Labrador. Stoluri de ciori se mai rotesc, pare cam vesel, dar e grotesc. Copacul se zbate, e un incendiu, gâfâie frica
TIGRUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350292_a_351621]
-
822 din 01 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Așa cum a promis cerșetorilor De la porțile Romei Nero și-a dat demisia În cele mai incendiare versuri scrise vreodată Ha-ha-ha Se distrează cititorii Purtând d-ici-colo În bibliotecile larg deschise ale ochilor Tot scrumul perfect al antichității Costel Zăgan Referință Bibliografică: PARADOXALA DEMISIE A LUI NERO / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 822, Anul III, 01 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PARADOXALA DEMISIE A LUI NERO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350429_a_351758]
-
pe care ni le oferă poetica de azi. În analogie cu o veche concepție hegeliană, poeta nu mai are nicio putere asupra inspirației, ea este la dispoziția inspirației: „Împinsă de un/ suflu icaric/ m-am rostogolit/ într-o bibliotecă de scrum,/ pipăi cu gândul/ osuarul fierbinte/ și scutur cenușa/ dintr-un Luceafăr postum,/ miroase a Platon,/ a Kant și a Noica,/ calc pe jăratec/ de Proust și răcnesc,/ o pasăre Phoenix/ îmi sparge călcâiul,/ prin el - își divulgă esența/ un trainic
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
în deplină simbioză cu patria-mamă. Arta poetică a autoarei se construiește pe aceste două coordonate ale trăirii care dimensionează percepția lirică. Sentimentul inefabil al iubirii autoarea ni-l descrie în poeme precum ”Regăsire”, ”Cununia florilor de tei”, ”Trecere”, ” Paralelismul singurătății”, ’Scrumul sufletului tău”, ”Peisaj muzical” etc. Ele fixează toposul unor trăiri bogate, în versuri cu reverberații cristaline: “Pian și candelă de ceară Acorduri vii de primăvară Și note umede din noi Vibrează peste amândoi”(Peisaj muzical). Sufletul îndragostit rezonează cu natura
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
ta. Mi-ai dat iluzia că pot atinge albastrul cerului, cu aripile pe care le așezai pătimaș pe umerii mei, dar, vai, de fiecare dată, ca nefericitul Icar, sfârșeam prin a mă zdrobi de crunta realitate, cu aripile transformate în scrum. Lanțurile cu care mă înlănțuie patima ta nu mă ucid dar nici nu mă lasă să trăiesc. Lasă-mă să zbor, Ermit, lasă-mă să-mi viețuiesc destinul, chiar dacă asta ar însemna să mă mai pierzi o viață. Aș putea
POEZIA // DIMESIUNEA UNIVERSALĂ A OMULUI de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348521_a_349850]
-
și rară, Parânguri albe străjuiesc la miazănoapte Lumina din obrajii arțarilor de ceară Topitu-s-a în zarea... amurgurilor coapte Mai ’naltă-mi pare-acum pădurea de salcâm Noiembrie... melancolia ta mă doare crud Tămâia serilor ce-au ars se face scrum Și vântul suflă versuri pe care nu vreau să le-aud Mărețul frig cuprinde tot cu mantia-i avidă Tăcerea ierbii vitrificată într-a lacului patină. Noiembrie...m-a săgetat privirea ta aspidă Mă lasă-ngândurat aceste zile și norii
NOIEMBRIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348702_a_350031]
-
mai nimic decât negrul, e hârtia fără scris, e harul nemaiîmplinit, e uniformizarea cu ceilalți. Muzicalitatea sa lirică are ecouri de vioară, uneori capricios rămasă „fără arcuș” sau cu struna ruptă de deziluzii, zgomotele disonante din jur devin „murmur de scrum”, râsul e un dans stacatto în ritmul „boabelor de ploaie”, pe care bătrânețea în slow motion se străduie să nu-l uite, păstrându-l întruchipat în șuieratul vântului în inimă. Cântul său e închinat fructului matur, împlinit. El înalță „statuie
ZBOR ÎN CĂDERE – CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE-A SCRIS ! de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349325_a_350654]
-
iulie 2014 Toate Articolele Autorului se-ntorc poveștile tiptil în noaptea-n care n-am dormit eram un crai, eram copil mă scufundam mereu în mit. ieșeam adesea noptea-n drum rugându-mi steaua să mă poarte prin apa somnului de scrum prin amintirile deșarte. strig timpul care se tot duce o rană veche-mi bate-n puls adun părinții de pe cruce cu veșnicia ce i-a smuls. din lutul orelor finale tristețea iarăși îmi dă rode aș vrea să pier pe
MI-E DOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349366_a_350695]
-
pare inutil... Doamne, și Tu ești părinte, Le poți potrivi pe toate, Să ne ierți, de-azi înainte, De așa grele păcate! (Când ne mor...) dar și atunci când pierderea dragostei te îngenunchează, îți sfârtecă inima și sufletul (În ziua aceea..., Scrum și altele): Mă rog la Domnul, gândul bun să-ți dea, Să scuturi ura și să te-ntorci din drum, Să reaprindem iubire, cum ardea, Visele noastre să nu se facă scrum! (Scrum) ori în unele situații limită, pe care
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
îți sfârtecă inima și sufletul (În ziua aceea..., Scrum și altele): Mă rog la Domnul, gândul bun să-ți dea, Să scuturi ura și să te-ntorci din drum, Să reaprindem iubire, cum ardea, Visele noastre să nu se facă scrum! (Scrum) ori în unele situații limită, pe care omul, ajuns la capătul puterilor, simte că nu le mai poate depăși, greutățile vieții ori răutatea semenilor ce-l înconjoară învingându-l: Apoi, când crezi că-i gata, că totul s-a
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
sfârtecă inima și sufletul (În ziua aceea..., Scrum și altele): Mă rog la Domnul, gândul bun să-ți dea, Să scuturi ura și să te-ntorci din drum, Să reaprindem iubire, cum ardea, Visele noastre să nu se facă scrum! (Scrum) ori în unele situații limită, pe care omul, ajuns la capătul puterilor, simte că nu le mai poate depăși, greutățile vieții ori răutatea semenilor ce-l înconjoară învingându-l: Apoi, când crezi că-i gata, că totul s-a sfârșit
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
care-l scuipă pe mochetă și pocni din degete solicitând un foc. Cei prezenți își reveniră din admirație în timp ce ministrul sufla fericit fumul în ochii nepotului. Acesta, profitând de situație, lăcrimă sincer, dar din alte motive. În timp ce savura havana scuturând scrumul pe unde apuca, povesti câteva aventuri cu femei din lumea bună și mai înghiți câteva pahare de șpriț. Se vedea cât de acolo că era fericit! Numai că, agentul secret Costel se ridică de la masa lui și-i băgă domnului
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
mi-am aplecat cuvântul Și trupul meu de humă împovărat de vremi, Pe fruntea mea căruntă, bătută azi de brumă, Cu semnul biruinței Părinte să mă-nsemni! Pe crucea răstignirii să moară tot păcatul, Durerile din lume să se prefacă-n scrum, Din noaptea de tăciune să se ivească zorii, În clopotul învierii să ne trezim acum! Cu semnul crucii Tale să biruim vrășmașul, Toiagul rugăciunii ne-ndrumă pe poteci, Pe altar de flori și lacrimi să ducem fapta bună, Un semn
CRUCEA BIRUINŢEI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349958_a_351287]
-
orașe, un vuiet. Sunt sungur? Nu știu. Un copil mă întreabă ce fac. Nici asta nu știu. CRIMĂ Rimă, crimă, o minciună Este moartea cea străbună Timpul are el un nume, timpule, nebune. Zilele pornesc la drum, Anii tot adună scrum, Îngeri urcă și coboară Între cer-pământ, o scară Iacobe, străbunul meu, Cum te-alese Dumnezeu? Ciclice-s schimbările, Continente, mările. Cad aleșii, vin aleșii, Plopii înfloresc, cireșii, Munca este chin și pace, Bursa-i joc ce mult ne place. Yes
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
mai aduna oarece leuți să trăiască, să-și poată plăti vodca la OJT, omul acesta mi-a spus ceva incredibil: „Nimeni nu-i profet în cetatea lui, Doruțule, mai bine ai pleca” - ceea ce am și făcut. Voiam să lansez volumul „Scrum” la OJT în Baia Mare, cu el alături, să-i dau revista „Singur” unde, la pagina 3, la rubrica „Scriitorul cu scrisul de mână”, era el, Ion Burnar. Chiar am vorbit cu Vasile Dragomir să fac lansare acolo. Acum, ce rost
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
învinețite toate împușcăturile zidite în vorbe toate trădările mângâiate de săruturile dintr-o mușcătură biblică spre ieșire învoielile își legau străzile de jur împrejur și dădeau foc memoriei pe orice preț cândva mocnea din limbi pierdute în flăcări ce-nghețau scrum orice urmă de noapte vedeam prin tine de sus se ridica cenușa și se zbăteau perdelele trase senin în zările lărgite complet radical Referință Bibliografică: ACTA EST FABULA / Anca Elena Șerpe : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1192, Anul IV
ACTA EST FABULA de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347757_a_349086]
-
sirena ambulanței sau a echipajului de pompieri, aflate în misiune. Se vor descurca ei cumva, pentru că spre deosebire de voi o pot lua chiar și pe contrasens. Aș avea câteva sfaturi și pentru fumători. Nu are rost să vă murdăriți scrumierele, atâta timp cât scrumul și chiștoacele pot fi lăsate direct pe carosabil, eventual chiar sub ochii agentului care dirijează circulația în intersecție. Iar dacă totuși ați apelat din greșeală la scrumieră, trebuie să știți că aceasta poate fi golită, mai mult sau mai puțin
GHID PRACTIC PENTRU ŞOFERII DIN BUCUREŞTI de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/350009_a_351338]
-
Cât e bun, cât e rău, Peste sufletul tău? M-ai privit, te-am iubit, Ai plecat, m-ai rănit, Ai fugit vis hoinar, Cât de des, cât de rar? Amăgești și-nfiori, Te înalți, te cobori... Din iubiri tu faci scrum, Oare-i rău, oare-i bun? Un cuțit m-a atins N-am murit, m-a învins Cât de des, cât de rar? Viața-i joc de cântar! Timpu-ntins și grăbit, Ne-a trădat, ne-a murit... Brumă ești pe
CÂT? DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350062_a_351391]
-
câte zile Până la scadență Măsurate-n mile: Milă, Excelență! Omul vine, pleacă Pietrele rămân Râul dacă seacă, Timpul e stăpân! Și-om pleca cu toții În ținutu-acela Fiii și nepoții Ne-or găti nacela Fără pulberi drumul, Fără de întors Fumul, poate scrumul Dacă ni s-a tors, Ața pe mosor Cânepa sau inul Pacea dacă mor, Pacea cu destinul! Zile, albe file Până la scadență Mi le-nsemn. Și mi le cumpăn, Excelență! Cu aceleași nopți Moarte provizoriu Plâng strugurii copți Zarea de ivoriu
PACEA de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361813_a_363142]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SINGURĂTATE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 519 din 02 iunie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache dimineața, scutur de scrum ramele tabloului. pânza e albă. indecent mi se strecoară gândurile... unde ești acum? îți ascult tăcerea, între granița trecutului și prezentul acesta absurd. revii mereu în tăcerile mele... oboseala îmi taie cuvintele. m-am săturat... în noi, e o cruce
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362024_a_363353]