403 matches
-
găsesc leac pentru somn mie; știința mea este utilă oricărei alte persoane, în afară de mine. Acel trup drag pe care eu l-am salvat, acum îl îmbrățișează o rivală; ea este cea care se bucură de rezultatele muncii mele.” Medeea este scurmată adânc de viermele geloziei, la gândul că „rivala” sa culege mângâierile bărbatului pe care ea-l iubește în continuare, fără să se poată abține, indiferent de cât de mult rău i-a făcut acesta. De fapt, dragostea oarbă sporește prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ocolit, într-o încercare, parcă, de a și-l „ascunde” sieși), acum rostit într-o logică a deducției reci: „Iată, dintre oameni, slujbașul regelui a fulgerat un cuvânt, care-i adevărul. Acest cuvânt stătea și-ntr-însa, numai nu îndrăznea să-l scurme. Pe Nechifor l-au răpus răii”. Însă, din perspectiva eroinei, până și-o astfel de lămurire cu sine, prin altul, stă tot sub semnul puterilor cerești ce-i vor îndruma, pe o cale sau alta, „hotărârile”, gândul și pașii, de
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
ani n-a folosit odată cuvintele țăran, pământ, agricultură. Acum ia în pumn pământul țării și ne arată că trebuie lucrat cu fonduri europene, acelea pe care le va obține el, vorbind în Parlamentul Europei. Și pe președintele Băsescu îl scurmă chestia agrară: tunde oi, se delectează cu produse ecologice, merge în Balta Brăilei și dă cu gura prin agricultura noastră sublimă. Domnilor, voi care ați asistat pasivi cum se duce de râpă totul, deși erați în posturi de decizie, nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
doar două situații și anume cele de la: a) Mănăstirea Hodoș-Bodrog, din comuna Felnac, județul Arad, atestată documentar din 1177. Potrivit pisaniei, această mănăstire a fost construită în locul unde un taur (ale cărui coarne se află astăzi drept mărturie aici) a scurmat cu coarnele în pământ până a scos o icoană a ,,Maicii Domnului”, loc pe care a fost construită mănăstirea. b) Mănăstirea Adam, din satul Adam, comuna Drăgușeni, județul Galați care după legendă a fost construită în vestiții codri ai Ghenghei
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
acestor sentimente le va crește o altă inimă? această mână ciuntită își va crește alt trup? Fosforescente, umbrele s-au retras sub tencuiala din ziduri, bufoni vopsiți pe turla Arhivei de stat suflă-n trompete. Jos, în galerii, șobolani isterizați scurmă diamantele imperiului, rod sigiliile, numele, viețile... Înnoptezi la hotel. Stai aici ca în propria-ți tâmplă O, tinerețea ta inventând zeități! treci prin ea acum ca printr-o mitologie. Sufli în pietre, le crezi flaute și aerul respirației tale trece
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
complice și auzi noaptea la telefonul proprietate personală: «Te mănâncă blana, ai?...» În rest, vagoane de țigări, meseriașe trimise la turci, trafic de droguri și mercur... Folclor negru! Poliția din Făurei este pe strada Păcii. A ieșit colțul și orătăniile scurmă de zor prin acest târg uitat de lume. O găină cântă cocoșește. «Huși, ‘ra-ți-ai dracu‘!»Doi purcei se pălesc la soare pe o grămadă de gunoi. Într-o bună dimineață, un om de bine s-a dus la post cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
reducă la minimul posibil neplăcerile cetățenilor afectați de șicanele din trafic. Nici vorbă! Ne scapă tușa evident postmodernă a viziunii asupra reparațiilor și reabilitării șoselelor străvechiului nostru oraș: începutul, în aceeași perioadă de timp, a mai multe șantiere, unde băieții scurmă vioi vreo trei zile, după care, săptămâni în șir, se așterne o binevenită și înviorătoare stare de acalmie, nu e doar scandaloasă prostie și incompetență sau, cum mai mormăie veșnicii nemulțumiți și cârtitori, o escrocherie pe față prin care se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
viață v-au dat! Iar acuma bunicuță Mi-a dat Domnu-o Biencuță, Biencuță ș-un Ștefan Mă-ntineresc an de an! Și-aștept, în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
viață v-au dat! Iar acuma bunicuță Mi-a dat Domnu-o Biencuță, Biencuță ș-un Ștefan Mă-ntineresc an de an! Și-aștept, în curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
avusese deja loc nebăgată în seamă, dându-i astfel acestuia posibilitatea să-i fi luat urma și să se fi instalat la pândă peste umărul exasperant de opac al sinelui, pregătindu-și pe îndelete lovitura de grație? Incertitudinea asta îi scurma lăuntrul mai crunt decât ar fi putut-o face orice corn taurin; îi venea să se lipească de zid într-un colț și să aștepte acolo nemișcat, dacă viața ar fi avut astfel de ziduri și colțuri... Și tocmai pentru că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
păreri personale pe care poate nu le-am avut. Tot ce vedeam era prilej de încântare și cum ar fi putut să fie altfel în cea mai frumoasă țară din lume? * Venise vara, căldurile erau copleșitoare, neliniștea începea să mă scurme. Într-o zi, descopăr că trebuie să plec în țară, cel puțin pentru o lună și pe urmă să vin din nou la Roma. Când e tinerețe ce-i a pleca de la Roma în Moldova și ce-i gândul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
m-ai părăsit? Atunci a început cea mai înfricoșătoare transformare a omului în animal. A început metamorfoza regresivă, adică apariția omului-cârtiță; au apărut mutanții. Ca niște monstruoase cârtițe bipede apărute în urma unor mutații genetice moleculare pe linie ontogenetică, aceste ființe scurmau cu înverșunare în pântecele Bărăganului, pentru a-și construi adăposturi subterane temporare. Tăcute și încrâncenate, introvertite și necomunicative, erau preocupate doar de ideea fixă a scobitului în pământ, care le stăpânea corpul și mintea, rătăcite într-o pâclă densă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cum a fost: " Atunci a început cea mai înfricoșătoare transformare a omului în animal. A început metamorfoza regresivă, adică apariția omului-cârtiță; au apărut mutanții. Ca niște monstruoase cârtițe bipede apărute în urma unor mutații genetice moleculare pe linie ontogenetică, aceste ființe scurmau cu înverșunare în pântecele Bărăganului, pentru a-și construi adăposturi subterane temporare. Tăcute și încrâncenate, introvertite și necomunicative, erau preocupate doar de ideea fixă a scobitului în pământ, care le stăpânea corpul și mintea, rătăcite într-o pâclă densă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
un timp incert: MI-AU IMPLANTAT UN AC ADÂNC ÎN SPATE mi-au implantat un ac adânc în spate în insectar rămân răpuse urme se zbat și urlă hăituite-n turme cădem răpuși eternelor păcate mâini și picioare-n tencuială scurmă descriu un cerc dar nu se pot abate mă zbat cumplit să scap de sub lăcate durerea-n pieptul țeapăn nu se curmă cu cât încerc să ies de sub strânsură cu-atât se cască rana mai ușor și-n oase simt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vizitează omul și pe toți ceilalți morți ai săi. Mai curăță mormintele, mai aprinde câte-o lumânare... așa se mai pregătește și pe sine pentru cele veșnice. În rest, viața mamaiei se împarte între creșterea celor câtorva găinușe ouătoare ce scurmă după râme și grăuncioare minuscule prin ograda modestă și așteptarea copiilor pentru o zi-două vara, la un grătar și-un pahar de vin curat, de butuc, din propria gospodărie. Sufrageria era pregătită pentru baia de picioare. Dar și vârstnica elevă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
buruienile care împânzeau grădina, iar scurtul meu moment de iritare față de decoratorii care uitaseră parte din recuzită se transformă în spaimă când m-am pomenit îndreptându-mă spre ea. Solul de sub piatră părea să fi explodat - ca și cum cineva ar fi scurmat pământul, ca piatra să răzbată. Peste vâjâiala vântului cred că am deslușit sunetul unei fâlfâieli. Pe măsură ce mă apropiam de piatră, eram tot mai convins că ceva chiar ieșise din falsul mormânt. Ceva negru și uriaș trecu peste casă - zburând - apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
verii, acum doar s-a accelerat. Omar frecă cu palma peretele casei (m-am cutremurat) apoi s-a șters pe pantaloni. - Arată ca niște urme de... gheare, zise el. - Adică o sculă? am întrebat. Ce-i aia urmă-de-gheară? - Nu - ca și cum scurmă vreaun animal. După care Omar tăcu. Dar nu știu cum s-a urcat animalul ăsta - sau ce-o fi fost - tocmai acolo sus. - Cine a locuit aici înainte? am întrebat. Poate e normal să se scorojească. Apoi le-am adus aminte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
la care să se oprească ochiul. Am zis sate am zis case. Nu-s nici sate nici case. Niște grămădiri de colibe și de bordee, cele mai multe lipite cu lut numai... Într-un loc sunt adevărate sate de troglodiți, găuri mizerabile scurmate în pământ. Și cernoziomul se întinde cât vezi cu ochii. Pământ negru, mănos, de o bogăție fără păreche, pământ pe care se face pânea albă în cantități nemăsurate. E vreme de secetă. Stoluri de cioară și de grauri se învălue
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la masă și despre desființarea ministerului propagandei și trecerea elementelor componente (Radio, Cinema, Turism, Presă) la Interne, Președinție și Externe. C. M. a vorbit despre chemarea lui Stoica la conducerea unora din aceste servicii dela președinție. Ar fi chemat ca să se scurme un scandal (e la Istambul-Ancara); ar avea legături cu o frumoasă dactilografă, care i-a dăruit și un copil. Soția lui, o italiancă vârstnică și urâtă, de familie nobilă, e interesată la această schimbare. S-au mai spus și alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nici păsăr’le n-o știut. Un ciocârlan nu vine. Vini ciocârlanu ceala șchiop. - Da’ di ci-ai vinit așa târzâu, vii șchiop? ’Ci: - Am fost acolo la boieri, la Curtea di Argeș, m-am dus la cai ș-am scurmat și m-o loh’it un cal. - Da’ știi acolo? - Știu!”. Informatorul folosește ca localizare a sacrului un toponim real, dar el trebuie pus pe seama automatismului lingvistic, căci, anterior, întrebarea despre curtea mitică folosește numele personajului căutat: curtea lu Argeș
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ovăz nu se-ndulcea și lipia nu creștea, au murit de foame toate trei, înainte de a se însera de două ori în martie căci și capra nimerise în cuțitul unui cazac, vaca o luaseră furierii prusieni, nici o găină nu mai scurma, de la porumbeii uguitori rămăsese numai găinațul, când și flăcăul cu mustața-n furculiță care le făcuse pe copilițele Stine Trude Lovise într-o doară cu ștremeleagul lui, căci Amanda fusese de fiecare dată receptivă, o părăsise și fugise din nou
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
faci tu, nu cu ce au făcut alții. * Trecutul fără prezent nu are nici un viitor. * Verbul „a iubi” se conjugă numai la timpul prezent. * Prașila bună nu se face cu sapa altuia. * Unii politicieni și guvernanți au luat obiceiul mâțelor; scurmă ca să-și astupe neputința. * În disputele politice, întotdeauna adversarul e de vină. * În justiția noastră, mai ales vinovatul are dreptate. * Politicianul sărută azi unde a scuipat ieri. * Fariseismul este fața văzută a politicienilor. * Hoțul nedovedit tot hoț rămâne. * Poporul se
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
le prelucreze; din treaba asta, acei microbi trăiesc. Dar, serviciu contra serviciu: acei microbi produc vitamine, strict necesare gazdei. Comunitatea umană se aprovizionează cu mai mult decât are nevoie pentru a se Întreține; restul e abandonat ca gunoaie, pe care scurmă și, iertați-mi cinismul aparent, le prelucrează, câinii vagabonzi arondați fiecărui tomberon. Concluzia? Să-i tolerăm, precum organismul acele bacterii intestinale. Dar care e contraserviciul? E transformarea acelor deșeuri În piele, carne, grăsime, adică marochinărie, făină furajeră și săpun. Totul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o analiză ecologică. În cei o sută și ceva de ani de când omul utilizează petrolul sau, așa cum spun eu, persistă În această greșeală, s’a trecut prin mai multe faze. Prima, când ca o găină pe grămada de grăunțe, omul scurma alegând petrolul ușor, fără sulf, aflat la mică adâncime, de-l scotea cu găleata ca din fântână; era un petrol tânăr. A fost nevoit, mai târziu, să sape mai adânc, spre straturile mai vechi, și mai vechi, după un petrol
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
astăzi, ca acuma o mie de ani, de la munte spre ostroavele de adăpost ale Dunării; sau când, În squarul Ateneului Român, În fața mândrelor coloane ionice, În jurul grupului de bronz al Curiaților și printre straturile de flori de soi, Canna indica, scurmă, ziua nămiaza mare și În plină libertate bucolică, găinile și curcile megieșilor; sau când, În blocul cu confort modern din strada Jules Michelet 15, mă trezesc și blagoslovesc, În fiecare dimineață, cântatul cocoșilor și guițatul purceilor din fosta ogradă boierească
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]