119,853 matches
-
de sine expiatoare, în circumstanțele unei greșeli veniale, se cristalizează cu ajutorul unui citat dintr-un eseu al lui Paul Hollander, Intelectualii occidetali și curțile comuniste, în următorii termeni pe care îi resimțim drept esențiali: "Numai după ce îți vei fi dat seama că utopia nu poate fi construită fără teroare și... curînd, teroarea e singurul lucru care mai rămîne, numai atunci te vei elibera cu totul de dorința de a transpune Absolutul (desigur secularizîndu-l, deci întorcîndu-l pe dos) pe orizontala vieții relaționale
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
lumii poveștilor, a lucrurilor care sînt posibile doar pe teritoriul fantasticului, în ritmurile lui Dan Bălan și în viziunea lui Pepino le puteți vedea și asculta la Teatrul Țăndărică în Dragostea celor trei portocale de Gozzi. Fiți cu băgare de seamă! S-ar putea ca la intrarea în sală să primiți o portocală pe care stă lipită o mică etichetă cu locul dumneavoastră. Nu se știe niciodată ce poate începe de aici dacă, desfăcînd-o, veți da nas în nas cu Prințesa
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
ale oficialității. Oficialitatea a fost prinsă într-un joc de care inițial avea absolută nevoie și pe care l-a scăpat mai apoi de sub control. Reînghețul ideologic din 1958 și din 1971 este dovada faptului că PCR își dădea perfect seama de consecințele și de riscurile procesului de liberalizare. Mai mult, că încerca să-l curme. Între 1971 și 1979 oficialitatea a făcut tot ce a putut ca să distrugă mugurii reformei. I-a fost necesar aproape un deceniu pentru asta. Scriitorii
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
fi, în aceste circumstanțe, nici cu voie, nici fără voie de la partid: pur și simplu partidul nu avea conștiința procesului de liberalizare și deschidere la care îl obliga situația internațională de după 1956, în care se găsea, fără să-și dea seama, în mod "obiectiv", împins de la spate; aproape unica sa preocupare a fost să se desprindă din lațul sovietic, ceea ce, luat în sine, era un fapt pozitiv, dar care nu l-a condus spre reforme interne, precum în Ungaria, Polonia sau
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
Domnul Carol nu se-ndoia defel, spânul făcea parte dintre aceia care își făceau iluzii crezând că singura realitate care există este lumina și cine o vede altfel, cu siguranță că este rău sau nebun. Domnul Carol știa mai cu seamă că realitatea lui, a altuia și a lucrurilor în general nu putea fi decât rezultanta compromisurilor, a subterfugiilor, a mistificărilor, a vicleniilor și a încăpățânărilor reciproce, dar, dată fiind situația și raportul de forțe față-n față, știința lui era
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
lui Teodor Vârgolici, perfect documentată, aduce răspunsuri clare în toate aceste privințe. Din ce i-a furnizat presa vremii, din cercetarea corespondenței unor scriitori și a unor jurnale datând din interval, ca și din cercetarea altor documente (petiții, dări de seamă ale ședințelor, rapoarte privind cheltuielile etc.) T. Vârgolici își adună elementele istoriei sale care este una întemeiată pe elocvența faptelor. Rareori interpretează și încă și mai rar este pledant ori polemic. Cu toate deosebirile de cadru istoric observăm, citind lucrarea
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
va veni totuși și nu vrea să mă găsească ocupat. Ar pleca imediat, pretextând că a venit să-mi ceară o carte. Știu foarte bine că relația noastră va eșua (poate că s-a și întâmplat și nu-mi dau seama) din cauza sentimentului de culpabilitate ce o stăpânește exasperant de intens. Ea, care vorbea atât de puțin de Andrei, cerându-mi să nu-l mai văd și mai ales să nu o raportez la el. Cred că era spaima de a
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
face în altă parte. Acest lucru nu l-aș fi putut niciodată învăța și n-aș fi ajuns la acest fel de a mă exprima dacă nu aveam șansa ca în ultimii ani să vin mereu în Germania. Îmi dau seama că pentru literatura noastră din România, și nu numai pentru literatură, o asemenea experiență este absolut esențială, este determinantă. Aici la "Solitude", trebuie să-ți spun, am asistat la niște seri de muzică, de artă plastică, am văzut lucruri pe
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
d. Dinu Pillat a debutat, în literatură, cu un roman intitulat "Tinerețe ciudată". Nu știm întru cât a justificat înâia carte a d. Dinu Pillat, primirea care i s-a făcut, deoarece nu am citit până azi "Tinerețe ciudată". De bună seamă, critica a pus atunci frumoase speranțe în scrisul tânărului debutant. Si e drept să ne închipuim acest lucru, căci astăzi, după lectura celui de-al doilea roman intitulat " Moartea cotidiană", ne dăm seama că ne găsim în fața unui scriitor de
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
citit până azi "Tinerețe ciudată". De bună seamă, critica a pus atunci frumoase speranțe în scrisul tânărului debutant. Si e drept să ne închipuim acest lucru, căci astăzi, după lectura celui de-al doilea roman intitulat " Moartea cotidiană", ne dăm seama că ne găsim în fața unui scriitor de frumoase resurse spirituale. într-adevăr, d. Dinu Pillat posedă toate elementele trebuitoare pentru a construi un roman. Si nu un roman oarecare, alcătuit la întâmplare și din orice material. D. Dinu Pillat e
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
cuvânt - confirmă bunele nădejdi puse, cu ani în urmă, în scrisul d-sale, dar ne îndrituiește să recomandăm, entuziaști, un scriitor în plină formație, bine intenționat și îndrăgostit de arta literară. D. Dinu Pillat nu ne va aminti, de bună seamă, nicicând, de acel lot de tineri cu pretenții de scriitori, care vor să pătrundă cu orice chip și cu orice preț, în literatură. Si acest lucru se va vedea, fără-ndoială, în cel mai apropiat viitor. (N. Papatanasiu, "Moartea cotidiană
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
Ceea ce se traduce totuși uneori, negativ, în calificări sumare, telegrafice, expediate. Avem, oricum, de-a face cu o vocație expozitivă, autentică și substanțială, dar mult prea puțin analitică (exigență dezirabilă - desigur, nu și obligatorie pentru o biografie). Ne putem da seama că aceste lacune ori aprecierile negative evocate anterior provin nu dintr-o abordare tendențioasă, ci în cea mai mare parte din lipsa unor nuanțe ori comentarii. Biografia lui Thomas Kunze e o carte care nu va trece neobservată. Ea merită
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
o ingeniozitate și o plăcere de a scrie pe care săptămîna trecută le-am remarcat la aproape toate ziarele din București. Marile cotidiane și-au alcătuit edițiile de luni, simțind adierea istoriei. După vizita președintelui Bush, redacțiile ziarelor au ținut seamă că sîmbătă și duminică televiziunile și radiourile nu s-au ocupat decît de acest eveniment. Cronicarul remarcă încîntat - sîngele apă nu se face! - că ziarele și-au pierdut complexul televiziunilor și nu se mai străduiesc să ofere cititorilor echivalentul pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
o țară, P.S.D.-ul are mari probleme în a se conduce pe sine. Am profețit de multă vreme criza partidului mafiotic de la conducere, iar intrarea lui în disoluție e aproape. Mă mir că analiștii din jurul lui Dâncu nu-și dau seama de primejdia ce pândește constructul ideologic opresiv care l-a înlăturat pe Ceaușescu dar n-a înlăturat ceaușismul. în lumea în care a intrat România după momentul Praga, moravurile politice ale pesedeilor n-au absolut nici o șansă de supraviețuire. Se
Tactica somnolenței provocate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14535_a_15860]
-
are ca temă detenția. Rămîn în afara studiului poeți ca Vasile Voiculescu sau Ion Caraion care au fost închiși, dar, ne spune autoarea, nu au scris poezie carcerală. Definiția unui asemenea eventual gen poetic nu poate fi decît una care ține seama de contextul elaborării poeziei, de felul în care acesta se regăsește în poezie. Contextul e esențial și, într-o logică a analizelor critice de acest fel, calitatea de document a textului poetic ar trebui să treacă prim-plan, într-un
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
referințele se fac direct la documentul ce nu are cum să fie contrazis, Nicolae Mecu transcrie mersul anilor, fără ca desfășurarea lor să se resimtă de pe urma vreunei îndreptări. Fără să complice ori să șteargă, atent însă la orice nuanță, mai cu seamă a variantelor, Nicolae Mecu, în virtutea scrierii cronicarilor, înregistrează măsura timpurilor și nu pierde nimic din voia lor. De aceea, esența comentariului critic rezidă în drama raportului dintre autor și imixtiunea cenzurii în toată creația acestuia. Între nevoia autorului de a
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
ta mână Pe țeara română!" Cu toate acestea comuniștii, care în materie de propagandă și intoxicare erau ași, au procedat la înlocuire, inițial cu un surogat proletcultist ("Zdrobite cătușe"). La numai cinci ani după acest "erzaț" hibrid și-au dat seama că "imnul" lor nu impune solemnitatea cuvenită și au încercat o "nouă" substituire prin care nu a rezultat decât schimbarea unei stârpituri cu un "proaspăt" avorton: "Imnul de Stat al R.P.R.", pe versuri de E. Frunză și D. Deșliu și
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
și ocazii particulare cînd nu-mi plac), dar ce m-a surprins cel mai mult zilele astea, ce m-a cucerit definitiv a fost să găsesc în revista Lire de pe luna noiembrie o rubrică pe care n-o băgasem de seamă pînă acum, Avis de recherche. Și ce pot căuta contemporanii noștri din Franța, scriindu-și doleanțele pe cîte un bilețel, așa cum la noi se lipesc pe stîlpi și în cabinele telefonice anunțuri cu "pierdut pisică birmaneză" sau cu "închiriez cameră
Se caută un poem by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14550_a_15875]
-
Magdalena Boiangiu Oglindă a vieții, teatrul dă seama despre realitățile diferite ale timpului nostru, dar modalitățile lui specifice fac ca segmentele care alcătuiesc unitatea temporală a unei stagiuni sau a unui an teatral să pară venite din lumi cu totul separate, fără nici o legătură între ele. Există, aici
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
Nicolae Manolescu S-au înmulțit semnalele, din cele mai diverse surse, conform cărora nu mai citim nici ceea ce citeam înainte, nici în același fel. Ca să ne dăm seama de corectitudinea acestor semnale, ar trebui, probabil, să știm care este frontiera temporală dincoace de care atît literatura, cît și lectura s-ar fi schimbat. Partizanii ideii de schimbare (majoritatea tineri, dar nu exclusiv) ne lasă să subînțelegem că schimbarea
Ce și cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14561_a_15886]
-
a fost, pe de o parte, eludat, tolerat și stimulat, pe de altă parte, diabolizat, pus la stâlpul infamiei. Să intrăm în normalitate și să judecăm proprietatea intelectuală cu rigoarea, dar și cu relativitatea inevitabilă. Să stigmatizăm plagiatul, mai cu seamă în formele sale grave, extreme, dar nu și pe plagiatori, pe care trebuie desigur să-i judecăm, să-i pedepsim, dar nu să-i înlăturăm, ca pe niște paraziți. Acum, a devenit o modă să se fure cu ajutorul internetului, unde
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
în actualitate personalitatea cu multiple și adesea surprinzătoare fațete a unui Tristan Tzara cu mult mai complex decât ne-au permis să i-o conturăm informațiile de până acum. Este o contribuție care ar merita să fie luată cândva în seamă și pentru o traducere în limba de origine a poetului, căruia un reporter îi înregistra încă, în ultimii săi ani, "accentul românesc".
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
scrii din punctul lui de vedere o altă versiune a fetiței cu scufița roșie?... * În altă ordine... Ce se întâmplă după ce devii scriitor... Aici lucrurile se complică rău de tot... Pentru că, la un moment dat, în nesimțirea generală, îți dai seama că publicul trebuie dezmorțit. Am cunoscut inși foarte talentați, foarte deștepți, însă necunoscuți, neapreciați de public și care recurg pe bună dreptate la unele metode de "zguduire" a intelectului cititorilor respectivi, apelând când la farse sinistre, când direct la autodesființări
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
specific filmului se dovedește benefică. Radu Apostol și-a "mobilat" vizual și auditiv în chip inteligent spetacolul. I-a asigurat o sonoritate modernă, indispensabilă, grație comentariului muzical realizat prin colaborarea cu sound-designer-ul Vivian Papadat. Scenografa Alina Herescu a supradimensionat o seamă de obiecte-cheie - telefonul, televizorul- de care Paulie se slujește obsesiv încercând să suplinească astfel adevărata comunicare cu semenii. A supradimensionat deopotrivă la un moment dat, membrele celui pe care boala îl va face "doar mîini, picioare și piele". La împlinirea
Debut pe o scenă românească by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14577_a_15902]
-
secolele anterioare le considerau poetice (epopeea, poemul epic, fabula, chiar balada, adică speciile didactice și epice), dar pe care secolul XX le-a exilat în afara poeticului, riguros suprapus în epoca modernă peste lirism. Numeroase granițe s-au "mutat" mai cu seamă în deceniile din urmă. Postmodernitatea literaturii, a tuturor genurilor și speciilor ei, se dovedește mai generoasă decît modernitatea. Atît în sensul acceptării modurilor de a concepe operele, cît și în sensul acceptării unor rude istorice ale speciilor actuale. Dacă moderniștii
Ce este literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14586_a_15911]