985 matches
-
Iorga a devenit membru al Senatului, reprezentând democrat-naționaliștii. Deși nu susținea votul universal și adoptarea simbolurilor electorale care promovau analfabetismul politic, PND-ul a folosit o siglă reprezentând două mâini strânse (înlocuită mai târziu cu un steag negru cu o seceră). Alegerile păreau să nu urmeze tiparul politicii vechi: partidul lui Iorga era al treilea, urmat de două formațiuni noi, PNR și Partidul Țărănesc (PȚ), cu care a format Blocul Parlamentar cu un cabinet de miniștri condus de Alexandru Vaida-Voevod. Această
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
foarte urât și fioros: o femeie în pielea goală, cu părul despletit, până la călcâie, cu sânii lungi până la pământ, cu ochii mici și strălucitori ca stelele, cu mâinile de fier, cu unghiile lungi și ascuțite ca andrelele sau încârligate ca secerile și cu limba de foc. Acest demon, din a cărui gură foarte mare, urâtă și strâmbă iese întotdeauna foc, se arată pe la sfârșitul lunii, în apropiere de luna plină, copiilor mai mici de patru ani, pe care așa de tare
Samca () [Corola-website/Science/299523_a_300852]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,28%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În satul Drajna de Jos au fost descoperite numeroase vestigii arheologice din Epoca Bronzului (un depozit de seceri) dar și urmele unui castru roman construit în anul 106. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei era împărțit între patru comune rurale, toate aflate în plaiul Teleajen al județului Prahova: Drajna de Jos (cu cătunele Drajna
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
bazele socialismului bulgar. Edificiul are forma unui dom de dimensiuni impresionante cu două săli circulare, ai cărei pereți sunt decorați peste 243 de metri pătrați de mozaic. Cupola este înaltă de 15 metri, iar pe bolta acesteia, pe lângă simbolul comunismului, secera și ciocanul, se află inscripționat: "Proletari din toate țările, uniți-vă!". În spate se află un pilon de 70 de metri înălțime și care simbolizează steagul comunist. Monumentul a fost inaugurat în 1981, la aniversarea a 1300 de ani de la
Buzludja () [Corola-website/Science/326041_a_327370]
-
a lui Uranus. Toți au refuzat, în afară de Cronos. Înarmat cu o secere, l-a castrat pe Uranus, iar sângele care a căzut a dat naștere Erinye-lor (Furiilor), Giganților și Meliae-lor (nimfe ale copacilor cenușă manna). Și când Cronos a aruncat secera în mare, Insula Corfu a apărut.) După ce Uranus (cerul) a fost demasculinizat, cerul s-a despărțit de Gaia (pământul) și Cronos a devenit regele zeilor. Mai târziu, Zeus (fiul lui Cronos) l-a detronat pe tatăl său și a devenit
Uranus (mitologie) () [Corola-website/Science/300146_a_301475]
-
Au două înotătoare dorsale, prima mult mai mare decât cea de a doua. Prima înotătoare dorsală uneori se asemăna cu o velă. Două înotătoare anale, a doua mult mai mică decât prima. Înotătoarele pectorale lungi și falciforme (în formă de seceră). Înotătoarele pelviene alungite și înguste. Înotătoarea caudală este mare și bifurcată, cu două carene laterale pe fiecare parte a bazei sale. Au importanța economică mare, fiind pescuiți comercial și sportiv. Familia cuprinde 5 genuri și 11 specii. Această familie este
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
zilei. [[Fișier:Boscadau.jpg|thumb|250px|Boscadau]] Obiceiul cununii era unul dintre cele mai frumoase obiceiuri, deoarece țarinile din jurul satului erau, cu ani în urmă, pline de holde de grâu, orz, ovăz sau secară, iar seceratul era efectuat doar cu secera, manual, fiind nevoie de mulți secerători pentru adunatul acestora. Cununa, simbol al hărniciei și rodniciei pământului, era adevăratul ceremonial al recoltei. Gospodarul care avea mai mult grâu de secerat („un om găzdac") făcea clacă, chemând fetele din sat să secere
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
și Ipu încheie un legământ că vor continua să lupte împotriva germanilor până la eliberarea țării. Într-una din zile (23 august 1944), un ofițer german care se plimba călare prin lanul de porumb este ucis, fiindu-i tăiat gâtul cu secera. Băiatul orfan care se juca chiar atunci pe câmp găsește cadavrul ofițerului și-i fură pistolul de la brâu. Sunt anunțate oficialitățile române ale localității. Colonelul german von Eck (Sergiu Nicolaescu) dă un ultimatum locuitorilor satului, aceștia trebuind să găsească și
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
se va desfășura principala ofensivă nazistă. După ce Franța și-a trimis în zonă cele mai bine dotate și antrenate trupe în Belgia în perioada 10 - 12 mai, germanii au pus în aplicare faza a doua a planurilor lor, „lovitura de seceră”, o strâpungere prin Ardeni urmată de înaintarea rapidă spre Canalul Mânecii. Armata germană a ajuns pe malurile Canalului după cinci zile de la declanșarea atacului, încercuind armatele aliate. Germanii au redus treptat punga forțelor aliate, pe care le-au împins către mare
Bătălia Belgiei () [Corola-website/Science/333069_a_334398]
-
a produselor. O viață semi-sedentară a fost posibilă datorită abundenței resurselor, grație climei favorabile din acele vremuri, cu o cultură bazată pe vânătorie, pescuit și cules, inclusiv folosirea de cereale sălbatice. Uneltele erau accesibile pentru a face uz de cereale: seceri de piatră de cremene ascuțite, pentru recoltare, mojar cu pistil, pietre de măcinare și puțuri de înmagazinare. Lama de seceră apare pentru prima oară în era natufienilor. Caracteristicile secerei lustruite arată că erau folosite pentru tăierea tulpinilor cerealiere și este
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
bazată pe vânătorie, pescuit și cules, inclusiv folosirea de cereale sălbatice. Uneltele erau accesibile pentru a face uz de cereale: seceri de piatră de cremene ascuțite, pentru recoltare, mojar cu pistil, pietre de măcinare și puțuri de înmagazinare. Lama de seceră apare pentru prima oară în era natufienilor. Caracteristicile secerei lustruite arată că erau folosite pentru tăierea tulpinilor cerealiere și este o dovadă indirectă pentru agricultura incipientă. Mânere din piatră îndreptate arată că deja se practica trasul cu arcul. S-au
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
cereale sălbatice. Uneltele erau accesibile pentru a face uz de cereale: seceri de piatră de cremene ascuțite, pentru recoltare, mojar cu pistil, pietre de măcinare și puțuri de înmagazinare. Lama de seceră apare pentru prima oară în era natufienilor. Caracteristicile secerei lustruite arată că erau folosite pentru tăierea tulpinilor cerealiere și este o dovadă indirectă pentru agricultura incipientă. Mânere din piatră îndreptate arată că deja se practica trasul cu arcul. S-au găsit vase din piatră ce au fost folosite drept
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
ori poate fi luat în seamă și cuvântul din limba romă: "beda=tribunal" , în v.sl. beda=nevoie, necaz). "Au" se pronunță "or". Ex. au fost la târg= or fost..., că au fost plecați= c'or fost plecați, au gătat cu secera= or gătat cu seceratul. (se)"pciură" (piură)= (se) vaită, plânge, (lat. piulare=plânge). "haba că"= chiar dacă. Ex. ...tăt beceagă îi "haba că" o fost la ișpitari. "ți să cură calea" ori "nu ți să cură calea"=1. trebuie, ti-a
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
cea mai mare decorație a Uniunii Sovietice, Ordinul lui Lenin și un certificat al Prezidiului Suprem Sovietic al Uniunii Sovietice. Pentru ai diferenția pe eroii muncii socialiste de alti beneficiari ai Ordinului lui Lenin, a fost introdusă Medalia de Aur „Secera și Ciocanul” prin decret al Prezidiumului în 22 mai 1940, care însoțea Ordinul lui Lenin și Certificatul. Primul beneficiar al premiului a fost Iosif Stalin, premiat de Prezidiul Suprem al Uniunii Sovietice în 20 decembrie 1939, dar nu a purtat
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
Nokolai Afanasiev, German Jorbov și Petru Andreevich Tkachev. Până la 1 septembrie 1971, 16.245 de oameni au primit titlul de (inclusiv 4.497 de femei). 150 de oameni (inclusiv 25 femei) au prmit de două sau mai multe ori Medalia „Secera și Ciocanul”. În 1991, la disoluția Uniunii Sovietice erau 20.000 de persoane care primiseră titlul. Printr-un decret din 14 mai 1974 a fost aprobat un Regulament cu privire la titlul de Erou al Muncii Socialiste, în noua ediție. Dispozițiile acestui
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
acte de eroism în domeniul muncii, în special pentru contribuțiile semnificative la îmbunătățirea eficienței producției sociale, la îmbunătățirea științei, culturii, creșterea puterii și gloriei URSS”. „Statut a introdus o procedură de atribuire a Ordinului Lenin pentru fiecare acordare a medaliei „Secera și Ciocanul”. Din momentul în care o persoană devenea Erou al Muncii Socialiste devenea automat și Erou al Uniunii Sovietice, al țării natale. În plus, regulamentul a aprobat o listă de beneficii ale Eroiilor, stabilite ulterior. Una dintre beneficii era
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
beneficii ale Eroiilor, stabilite ulterior. Una dintre beneficii era construcția unui bust de bronz în orașul natal. Rezoluția Prezidiului Sovietului Suprem din 22 august 1988, „privind îmbunătățirile procedurii de atribuire a decorațiilor de stat ale Uniunii Sovietice” medalia de aur „Secera și Ciocanul” a fost abandonată. Eroii Uniunii Sovietice care erau și Eroii Muncii Socialiste puteau avea la inițiativa organizațiilor publice sau ale organelor de stat puteau avea busturi de bronz. Busturile de bronz ale eroilor în viață nu sunt instalate
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
al Muncii Socialiste” era acordat de Prezidiu cetățenilor care contribuiau la dezvoltarea industrii sovietice, agriculturii, transportului, comerțului, științei și tehnologiei precum și promovării gloriei și supremației Uniunii Sovietice. Eroii Muncii Socialiste care au obținut realizări excepționale au obținut a doua medialie „Secera și Ciocanul” iar în orașele lor de origine urmau să le fie construite busturi de bronz în orașele lor de origine pentru a marca ocazia. Cei care au obținut de trei ori medalia și titlul de Erou al Muncii Socialiste
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
de Aur a Titlului Onorific „Erou al Muncii Socialiste” a fost o stea cu 5 colțuri, cu razele diedre netede pe avers, cu diametrul circular a stelei era de 33.5 mm. În centrul avers se află un ciocan și secera în relief, de 14 și 13 mm. Această cântărește 15.25 grame. În România, titlul onorific „Eroul al Muncii Socialiste - RPR” a fost introdus prin Decretul 161 din 1951, modificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 140 din 1971 și
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
a fost introdus prin Decretul 161 din 1951, modificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 140 din 1971 și a fost abrogat prin legea 7/1998. Pe langă titlul de „Erou al Muncii Socialiste” beneficiarul primea și Medalia de Aur „Secera și Ciocanul” precum și alte privilegii și beneficii, printre care scutire de la plata impozitelor și bonificații în bani. Că o diferență față de Uniunea Sovietică, acest titlul era acordat în România și unităților teritoriale administrative în special pentru „întrecerile socialiste” și pentru
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
un fragment al terasei pleistocene înaltă de 30 de m, în partea de vest a orașului Sighișoara. Depozitul de bronz de la Suseni este o altă descoperire arheologică de mare importanță și valoare din această perioadă. Tot aici au fost descoperite seceri, topoare, târnăcoape, cuțite. Printre descoperirile arheologice din acest sit este și Fibula de la Suseni, descoperire devenită simbol al județului, figurând pe actuala stemă a județului Mureș. Prima epocă a fierului, Hallstatt (1200-300 î.e.n.), a fost confirmată prin descoperirile efectuate pe
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
între Deda și Luduș), în Câmpia Transilvaniei (Band, Căpușu de Câmpie, Țipelnic) și în Podișul Transilvaniei (Bahnea, Gogan, Senereuș, Chendu, Sângeorgiu de Pădure, Sighișoara, Criș, Saschiz). Dovada incontestabilă a dezvoltării civilizației din acest spațiu este depozitul de obiecte de bronz (seceri, lame de fierăstrău, arme, podoabe) descoperit în Câmpia Transilvaniei la Valea Rece în anul 1960. Greutatea obiectelor descoperite este de 252 kg fapt care situează depozitul pe locul 5 în România în ierarhia descoperirilor de gen. Perioadă a doua a
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
autoproclamatei Transnistria este o versiune modificată a stemei fostei RSS Moldovenești, care a fost înlocuită de către guvernul recunoscut al Republicii Moldova după destrămarea Uniunii Sovietice în anul 1991. Stema Republicii Moldovenești Nistrene conține simbolurile Uniunii Sovietice: în partea centrală se află secera și ciocanul (care simbolizează unitatea muncitorilor și țăranilor), situate deasupra razelor unui soare care răsare din apa unui fluviu (Nistrul). Aceste elemente sunt înconjurate de o coroană compusă din spice de grâu, știuleți de porumb, fructe, struguri și frunze de
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
de jos cu o panglică roșie având următoarele inscripții în cele trei limbi oficiale ale Republicii Moldovenești Nistrene: În partea de sus a stemei, între extremitățile convergente ale celor două spice, se află o stea pentagonală de culoare roșie. Imaginile secerii și ciocanului, soarele și razele sale au culoarea aurie, spicele de grâu sunt portocaliu închis, știuleții de porumb sunt portocaliu deschis și frunzele lor sunt galben închis. Fructele au culoare portocalie cu margini maronii, boabele de struguri din mijloc sunt
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
A decedat la 19 februarie 2008 la Rm.Vâlcea. “Analele de istorie”, “Argeș”, “Buridava”, “Caietele Bălcescu”, “Curierul de Vâlcea”, “Historica”, “Informația zilei”, “Magazin istoric”, “Mehedinți - istorie și cultură”, “Muzeul Golești”; “Orizont”, “Mitropolia Olteniei”, “Pentru, Patrie”, “Revista Arhivelor”, “Revista economică”; “Reporter”, “Secera și ciocanul”; “Tribuna”, “Țânțarul”, “Zâmbiți, vă rog”, s.a.
Corneliu Tamaș () [Corola-website/Science/322137_a_323466]