464 matches
-
sunt legate de: 1. date fixe: Anul Nou (plugușorul, colindele, sorcova, steaua, irozii etc.); 2. momente importante ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură standardizată (5 Ț 6 sau 7 Ț 8 silabe); - versul are, de regulă, picior metric bisilabic, cu accentul pe prima silabă (deci: ritm trohaic); - poezia populară nu este structurată (excepțiile sunt rare
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
una literară (textul) și alta muzicală (melodia); deci, se caracterizează nu numai prin opoziția lexicală oral / scris, ci și prin vorbit / cântat; în realitate, această opoziție este sincretismul text / melodie; (!!) prin aceasta se apropie de baladă, bocet, colind, cântecul de seceriș, etc.; - statutul de operă literară artistică rezultă din conturarea, cu ajutorul cuvântului, a imaginii vieții, a realității gândite și imaginate; - statutul de operă muzicală este dat de melodia care arec același scop, dar cu mijloacele armoniei sonore; melodia se caracterizează printr-
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Samaria’’. Drumurile nu erau prea sigure cum ne spune și Josephus Flavius în acele vremuri de aceea se mergea în grupuri mai mari iar Ili avea compania ucenicilor ,,4,35 Nu ziceți voi că mai sînt patru luni pînă la seceriș’’. Cred că este vorba de sărbătoarea secerișului ce se ținea cu mare fast la 7 săptămîni de la Pesah ținut la mijlo- cul lui aprilie. O altă sărbătoare a roadelor pămîntului și a recoltei de fructe sau a corturilor, a primirii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ne spune și Josephus Flavius în acele vremuri de aceea se mergea în grupuri mai mari iar Ili avea compania ucenicilor ,,4,35 Nu ziceți voi că mai sînt patru luni pînă la seceriș’’. Cred că este vorba de sărbătoarea secerișului ce se ținea cu mare fast la 7 săptămîni de la Pesah ținut la mijlo- cul lui aprilie. O altă sărbătoare a roadelor pămîntului și a recoltei de fructe sau a corturilor, a primirii Torei avea loc la sfîrșitul lunii septembrie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
a limitat la rugăciunile sfinte pline de credință stăruitoare ale dreptcredincioșilor creștini. Există multe lucruri care vor fi împlinite în împărăția lui Dumnezeu prin rugăciunile mijlocitoare ale credincioșilor și ale Sfintei Biserici. Dumnezeu dorește să lucrăm în ogorul mântuirii pentru că secerișul este mult și lucrătorii sunt puțini. Mulți bolnavi, săraci, neputincioși și chiar toți cei credincioși au nevoie de rugăciunile unora pentru alții, desăvârșite în rugăciunile Bisericii. Cu alte cuvinte, puterea lui Dumnezeu de a împlini multe dintre scopurile Sale este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lor. Nemaiavând pe cine omorî și jefui în regiunea Bihorului, fiindcă locuitorii satelor umpluseră codrii, mongolii au început a străbate desișurile pădurilor, văgăunile munților și adâncurile văilor, timp de mai bine de o lună de zile și, fiind la vremea secerișului - deci după mijlocul lui iunie -, prinzând câțiva oameni, i-au pus în libertate și i-au trimis să îndemne lumea să coboare la satele părăsite, să-și adune recolta. Cum mai toți refugiații erau strâmtorați din cauza foamei, s-au încrezut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
moldo-tătare din sudul Moldovei. Conduse de către emirul Umur, beg de Smirna și Efes, ele au debarcat, în vara anului 1337, la Chilia (Nouă), de pe țărmul basarabean, cu caii lor, din 300 de corăbii, surprinzând populația moldovenească la muncile agricole de seceriș. Neaștepându-se la așa ceva, locuitorii și-au dat de veste de la un sat la altul, aprinzând pe înălțimi focuri (obicei adoptat mai târziu și de secui) și s-au retras spre locurile întărite de la natură. Dar, lipsiți de brațele vânjoase ale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
alții, să se distreze împreună, să se aleagă. În Provence de pildă, în timpul carnavalului, fetele sunt fugărite de băieți și se lasă bucuroase mânjite cu noroi sau cenușă, sub îmbrăcăminte, pe coapse și pe sâni. La Valensole, cu ocazia sărbătorii secerișului, fetele se strâng în cerc în jurul snopilor. Își acoperă fața și își dezgolesc posteriorul. Băieții fac roată în jurul lor și își aleg o fată trăgând o palmă peste fundul care le este pe plac7. În Gasconia, "curtatul înseamnă hohote nestăpânite
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în fapt de o culegere de nouăsprezece scrisori, adresate altor stareți ruși, dar mai cu seamă, propriilor ucenici, monahi simpli aflați pe calea înduhovnicirii, in alte lăcașuri decât Neamțul, cum ar fi Dragomirna, Secu, sau pur și simplu aflați la seceriș la metocul Necșani. Povățuirea către măicuțe își găsește și ea locul în scrisoarea către maica Nazaria, coborâtă din pustnicia aducătoare de liniște din Ceahlău spre a deveni egumenă și purtătoare de grijă a obștii de maici de la Văratec, sau în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Tale și ale coastei Tale, izvoare veșnice de îndurare, din care se revarsă plinătatea veșnicei Treimi, mereu nouă, mereu puternică și mereu binefăcătoare, asupra tuturor celor care Te caută, dacă lumea trebuie să mai dăinuiască, cel puțin, adună-ți un seceriș cât mai abundent, adună în Tine un număr mai mare de suflete, ca aceste vremuri de pe urmă să le depășească pe cele dintâi prin sfințenie, prin glorie și prin triumfurile harului Tău! Doamne, arată-Ți milostivirea față de noi și binecuvântează
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
o sâmbătă când, răzbiți de foame, frecau în palme spicele de grâu mâncând boabele? Cine știe?... Oricum, adaptând textul biblic la situația concretă de atunci și de acolo, afirmația lui Iisus mi se pare pe deplin justificată și perfect reală: Secerișul e mult, dar lucrătorii sunt puțini. (Matei 9:7) Știa Domnul ce spune, vezi bine. Nu cumva noi reprezentam forța de muncă deficitară din cadrul acestui mare complex agroindustrial? Posibil. Galben, galben, galben cât vezi cu ochii... Unde ești, Van Gogh
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
debusolați, stingheri și neputincioși, sub cupola amețitor de înaltă a bolții cerești, din zenitul căreia se repezeau, cu precizie matematică, spre creștetele noastre, valurile de săgeți pustiitoare ale astrului clocotind în erupții mânioase și înfricoșătoare. Galbenul terestru al grâului de seceriș se unifica și omogeniza cu galbenul ucigător al astrului solar, într-o magmă unică, atotcuprinzătoare, acoperind planeta întreagă. Unde să te refugiezi? Unde să te ascunzi? Nu era nicio tufă, niciun boschet, nici măcar o groapă unde să te aciuiezi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sau particip la unele lansări de carte, multe inutile, la prezentări de volume,uneori prezint, etc. Da, mă simt împlinit, cât a fost să fie, a fost. Cât mi-a fost dat, am împlinit, dar nu sunt sigur dacă, la seceriș, voi fi destul de copt pentru a fi socotit vrednic de a trece de-a dreapta Lui.... A.B.Ați schimba ceva în viața sau destinul Dumneavoastră? Poate, unele excese ale tinereții mele, dezlănțuite și iresponsabile, pe care le regret. Poate unele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lei pe an. Apoi supt administratori, contabili, ajutori de contabili, feciori boerești, chelar, așa zișii zilari etc. Servitorii de jos se tocmesc cu anul (170 de lei), tain, o piele de oae, manta, încălțări, unii și vite scutite. La vremea secerișului vin din satele mai depărtate a Dorohoiului, unde e mai deasă populația. În urma legilor nouă, s-a mai urcat și prețul pământului, dar și al lucrului. Anul acesta 1909 s-a plătit 40 de lei falcea de secere și mâncare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care dă viață și nemurire; e un bun de preț pe care-l află cei ce se tem de Domnul. Vers. 17: Cel ce slujește Domnului se va bucura de prietini, căci prietinii lui îi vor sămăna. Așteaptă în pace secerișul... Nebunului înțelepciunea i se pare piatră de moară; se grăbește s-o lepede. Dacă cunoști un înțelept, apropie-te ades de pragul casei lui. Nu semăna răul în brazdele nedreptății, ca să nu seceri de șapte ori pe atât (S.VII
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pe treapta de sus a bunăstării și dimensiunea propriu-zis umană. Cureaua din pielea cornutei se așază ca un brâu magic, dându-i omului sănătate fără fisură și forța acțiunilor, întocmai cum gestul așezării unui snop de grâu la mijloc în timpul secerișului protejează țăranul de dureri și boală. „Transfuzia” energiilor creatoare se face prin contact direct cu principiul magic. Suprapus simbolisticii bourului, cerbul din acest tip de colindă devine și el materia din care emerge lumea: „Cerbeo, cu oasele tale/ Mândre case
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
suma de 1.901.800 lei. Raportată la 10.790, cifră ce reprezenta numărul total al populației impozitate, revenea de plată fiecărui locuitor suma de 177 lei. Pentru a-și asigura hrana, locuitori din mahalalele târgului Huși au participat la secerișul a 64 fălci pe moșia Hulboca din ținutul Iași, dar chiar și așa se aflau în imposibilitatea de a-și achita datoriile față de proprietari. La 24 septembrie 1847, printr-un ordin al Ministerului de Interne, către Isprăvnicia Fălciu, locuitorii angajați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
le face vânt de pe poduri, îi atârnă de-o funie, îi otrăvește - iar apoi își deghizează omorurile în sinucideri. Pune ca fugarii să fie sfâșiați la graniță de câini dresați, îi lasă să zacă acolo pentru ca mai târziu, la vremea secerișului, țăranii să dea pe câmp peste leșurile pe jumătate putrezite. Pune ca cei ce fug peste Dunăre să fie vânați cu șalupe și sfârtecați de elicea lor. Peștii și pescărușii au o masă bogată. Lucrurile se știu, dar nimeni nu
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ce despărțea de Iugoslavia exercitau o teribilă forță de atracție. Îți dizlocau inteligența, mutând-o în picioare. Oricât de numeroase și de crunte ar fi fost poveștile unor asemenea evadări, încercările mortale de a fugi nu mai sfârșeau. La vremea secerișului, la frontiera verde, leșurile zăceau printre combine. Erau oameni ce fuseseră împușcați ori sfâșiați de câini - deseori și una, și alta. Pe Dunăre pluteau ciozvârte de cadavre, cei ce fugeau erau vânați cu șalupe și sfârtecați de elicea lor. și
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mai faci, drăguțo? Cum te descurci? Vântul ăsta zăpăcit ți-a stricat puțin toaleta dichisită, realizată cu o artă desăvârșită de inegalabilul maestro Tiron? Da, da, da. Ai dreptate. Așa e. Dar nu fi tristă, drăguțo, că la vară, după seceriș, vom apela din nou la talentul sclipitor al meșterului Tiron să-ți tragă o pieptănătură, așa, ca la Paris (dac-ai auzit cumva de el), încât, văzându-te, suratelor tale să li se ridice părul țuțurug de invidie, lovite instantaneu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
vinde sau îl ascunde, birșag 1 fl. Celui ce-l aduce i se dă 20-25 denari pentru băutură. Fiecare iobag trebuie să aducă cetății câte un car cu lemne la Sfântul Mihai sau la Crăciun, să facă 3 zile la secerișul grâului sau ovăzului, 2 zile de coasă și să adune și să ducă fânul cosit unde zice dregătorul curții. La seceriș, să care tot felul de semănături unde i se spune. Fiecare preot dela sat dă la Rusalii câte 1
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să aducă cetății câte un car cu lemne la Sfântul Mihai sau la Crăciun, să facă 3 zile la secerișul grâului sau ovăzului, 2 zile de coasă și să adune și să ducă fânul cosit unde zice dregătorul curții. La seceriș, să care tot felul de semănături unde i se spune. Fiecare preot dela sat dă la Rusalii câte 1 fl. Românii ținutului, dacă fură - afară de cal - bou, vacă oaie, porc, îl plătește de 12 ori, cel ce fură din casă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în viziunea proprie. De asemenea, pentru că am pomenit de diverse obiceiuri sau tradiții de la țară, apar în tablourile pictorilor naivi și nunți, înmormântări, sau șezători. Se mai pot vedea țărani la munca câmpului, la arat, la semănat, la coasă, la seceriș, sau seara la petreceri, la birt, în diverse ipostaze, care mai de care mai vesele. Am mai văzut de asemenea tăietori de lemne, pescari, vânători, moara satului, și multe alte meserii tradiționale în mediul rural. Animalele din curtea țăranului sunt
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
plin de o divină inspirație care este muza lor cea mai tare atunci când pictează, când își reprezintă pe pânză sau carton ideile, visurile și viața lor. Muzicanții Muzicanți în pom Biserica din Maramureș Doi bețivi Veneția Gara Reșița Sud La seceriș La cules de căpșuni MIHAI DASCĂLU Data nașterii: 1 Mai 1960, orașul Victoria, jud. Brașov Studii: 1977-1980 Liceul Industrial Victoria; 1980-1984 Facultatea de Căi Ferate, Drumuri, Poduri și Geodezie, secția Geodezie- București; 2004- 2005 - Master în Drept și Administrație - Universitatea
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
pentru a scăpa țara de o foamete cumplită - omora străini În temple : „Eu [= Hercules] am Învins pe Busiris care pângărea templele cu sânge străin” (Ovidiu, Metamorfoze, IX). Tot aici ar trebui rememorat și ritualul de decapitare a străinilor la sfârșitul secerișului, practicat de legendarul Lityerses, În Frigia. Simulacre ale acestui din urmă ritual au supraviețuit În Europa, ca practici și eresuri populare, până În pragul secolului XX <endnote id="(90, III, pp. 274 ș.u.)"/>. Desigur, practici de xenocid au putut să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]