1,344 matches
-
români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul. - studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul Constituirea României Moderne. 5.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - locotenenta domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare; - constituție, monarhie constituțională, vot censitar, "partidă națională"; - constituirea statului național român; - orientări în politica externă; - mișcarea de emancipare în teritoriile românești aflate sub dominație străină. 5.2. Conținuturi: - Revoluția din 1848-1849. - Unirea și reformele lui Al. I. Cuza. - studiu de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170670_a_171999]
-
filosofia contemporană O formă specială a discursului oratoric: dezbaterile politice Obiectivitate și subiectivitate în știința politică Omul și provocările globale Probleme fundamentale în filosofia morală Psihosociologia comunității și a familiei. Construcția socială a identității Putere și magie în lumea contemporană Secularizarea/Fundamentalismul religios Sisteme și regimuri politice Sociologia elitelor Sociologie juridică Știința politică și teoria cunoașterii Stil și expresivitate în construcția discursului oratoric Teologie și filosofie primă în secolul XX Valori etice, alegere și acțiune Facultatea de Fizică Aplicații în medicină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274564_a_275893]
-
fost boierul Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În 1752 biserica va fi refăcută „de iznoavă”, după cum grăiește pisania, în vremea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei, fiind pictată de „Neacșa ierei, Dima ierei, Grigorie, Șerban, Constantin și Constandache”, în 1753. După secularizarea averilor mănăstirești, în mănăstire va funcționa o temniță pentru minori. În 1875, la Sitaru erau mai mulți călugări decât înainte de secularizare (decembrie 1863). În 1915 mănăstirea rămâne pustie. Abia în anul 1928, doi călugări din obștea Căldărușanilor, Atanasie și Martirie
Mănăstirea Balamuci () [Corola-website/Science/311209_a_312538]
-
Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei, fiind pictată de „Neacșa ierei, Dima ierei, Grigorie, Șerban, Constantin și Constandache”, în 1753. După secularizarea averilor mănăstirești, în mănăstire va funcționa o temniță pentru minori. În 1875, la Sitaru erau mai mulți călugări decât înainte de secularizare (decembrie 1863). În 1915 mănăstirea rămâne pustie. Abia în anul 1928, doi călugări din obștea Căldărușanilor, Atanasie și Martirie, se mută la Sitaru, căutând să reînvie schitul. În 1944 sosesc aici 24 de călugări basarabeni, refugiați de la Mănăstirea Noul Neamț
Mănăstirea Balamuci () [Corola-website/Science/311209_a_312538]
-
la clopotniță. O serie de lucrări de reparații au fost efectuate la 1763. La începutul secolului al XIX-lea, biserica din Bălinești a trecut în stăpânirea Mănăstirii Văratic, care a înființat aici un metoc de maici. În anul 1864, odată cu secularizarea averilor mănăstirești, moșia Bălinești a fost împărțită clăcașilor. Într-un Raport adresat Ministerului Instrucțiunii publice la iulie 1872, Alexandru Odobescu afirma că biserica era ""tare stricată, dar tot se mai face serviciul divin întrânsa"". El atrăgea atenția că lăcașul de
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
21 martie 1551, Iliaș al II-lea Rareș întărește Mănăstirii Voroneț întreg satul Mălini. Zece ani mai târziu, Alexandru Lăpușneanu donează Mănăstirii Slatina satul Mălini, împreună cu satele Drăceni și Găinești rămânând sub administrarea mitropolitului Grigorie până la 1864, când are loc secularizarea averilor mănăstiresti. În 1821, locuitorii de aici sunt martorii trecerii trupelor eteriste si turcești spre și dinspre Mănăstirea Slatina. Prin legea din 1864, Mălinii împreună cu satele văii: Suha Mare, Suha Mică și Săscuța formează o singură comună. În perioada interbelică
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
multe biserici mici romano-catolice din Magdeburg trec la luteranism, mai ales după ce Luther va vizita orașul în anul 1524. Lipsa de popularitate a arhiepiscopului Albert de Mainz și menținerea scaunului arhiepiscopal vacant după moartea sa din 1545, au dus la secularizarea arhiepiscopiei și trecerea catedralei la luteranism. Prima slujbă evanghelică-luterană a avut loc în prima duminică de advent a anului 1547. În anul 1631, catedrala a fost folosită ca loc de refugiu pentru cetățeni în timpul Războiului de Treizeci de Ani (1618-1648
Catedrala Evanghelică din Magdeburg () [Corola-website/Science/334030_a_335359]
-
români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul. - studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul. Constituirea României Moderne. 5.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: - locotenența domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare; - constituție, monarhie constituțională, vot censitar, "partidă națională"; - constituirea statului național român; - orientări în politica externă; - mișcarea de emancipare în teritoriile românești aflate sub dominație străină. 5.2 Conținuturi: - Revoluția din 1848-1849. - Unirea și reformele lui AL L Cuza. - studiu de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
Burdujeni s-a făcut abia în anii 1881-1882, pentru un număr de 40 însurăței. Cele două împroprietăriri amintite, s-au făcut numai pentru săteni. Locuitorii târgului și mahalalelor aveau în stăpânire „locuri cu embatic” date de egumenii Mănăstirii Teodoreni. După secularizarea averilor mănăstirești sub Cuza Vodă, în anul 1864, târgoveții au rămas chiriași mai departe pe locurile unde se găseau, plătind o dare (bezmăn), fixată de organele în drept. La 12 august 1897, când contractul ultimului arendaș expirase, reprezentanții Departamentului Domeniilor
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
1701, după care a avut denumirea Regatul Prusiei. Margrafiatul Brandenburg a fost condus din 1415 de ramura principală a familiei Hohenzollern. Capii acesteia dețineau din 1356 titlul de prinț elector în cadrul Sfântului Imperiu Roman. Ducatul Prusia a fost creat în urma secularizării statului monastic al Cavalerilor Teutoni. Era un stat vasal Poloniei și guvernat de un membru al unei ramuri inferioare a familiei Hohenzollern, ducele Albert de Prusia. La moartea acestuia, moștenitorul a fost Albert Frederic. Din cauza îmbolnăvirii ducelui, Prusia era guvernată
Brandenburg-Prusia () [Corola-website/Science/309798_a_311127]
-
un paraclis, stăreția, arhondaricul, trapeza și chiliile și restaurând vechea incintă. În paralel cu această slujire, el și-a continuat studiile, urmând cursurile de masterat ale aceleiași facultăți, la secția „doctrină și cultură”. Lucrarea de disertație cu titlul „Palamism și secularizare”, a fost redactată sub îndrumarea pr. Dumitru Popescu, și a fost tipărită în anul 2000. În anul 1999 a primit rangul de protosinghel, în același an fiind admis și la cursurile de doctorat ale Facultății de Teologie Ortodoxă din Salonic
Ambrozie Sinaitul () [Corola-website/Science/308633_a_309962]
-
ha teren arabil și 45.000 ha păduri, “de la Tătăranu la Mihăiasca, Gugesti, Popești, Dragosloveni, pe Râmnic în sus până la Gură Caliției, Dealul Bordeștilor, Gurguiata, Moșiroiu, la Tamboiești, Cândești, Târgu Cucului, plus pădurile de la Dealul Lung până spre Carpați”. Prin secularizarea din 1863, averea schitului este preluată de stat. Moșia Plagino e moștenita de Iancu Fridmann, care fuge în final în Franța, rămânând cu datorii mari față de săteni. Boierul Plagino este menționat de Virgil Paragina în volumul "Contribuții vrâncene la cultura
Gheorghe Plagino () [Corola-website/Science/321240_a_322569]
-
1700-1701. El a fost părăsit de aproape 100 de ani și s-a ruinat, rămânând numai zidul împrejmuitor și fundațiile unora dintre cele câteva chilii (cu unele porțiuni din elevații ce mai păstrează mici fragmente din tencuielile interioare). Probabil după secularizarea averilor mănăstirești, schitul s-a desființat, biserica devenind biserică de mir a satului.
Biserica Sfântul Nicolae a fostului schit De sub Piatră () [Corola-website/Science/336331_a_337660]
-
și ale societăților cu majorități ortodoxe, în a se acomoda modernității, pe scurt toleranței și științei. O majoritate a cercetătorilor în chestiunea democrației, consideră că tradiția creștin-ortodoxă este incompatibilă atât cu democrația, cât și cu secularismul și modernitatea. Lipsa unei secularizări a mentalităților populației în lumea ortodoxă este pusă de către unii observatori, precum Victoria Clark, pe seama faptului că în această lume ortodoxă fie n-a existat vreodată o epocă medievală in sensul occidental al termenului, fie aceasta încă nu s-a
Biserica Ortodoxă Română și drepturile omului () [Corola-website/Science/330479_a_331808]
-
un loc lângă biserică, pe care a construit o casă cu cărămidă din ruinele schitului. Marea majoritate a sătenilor (satul se afla deja pe actualul amplasament) foloseau, de asemenea, ruinele schitului ca sursă de material de construcție. În 1864 la secularizarea averilor mănăstirești, biserica a devenit oficial biserică de mir. În 1885 a fost reparat acoperișul bisericii și a fost înlocuită podeaua din cărămidă cu una din lespezi din piatră de către Administrația Domeniului Coroanei, fiind prima lucrare de acest gen efectuată
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
prin care doi negustori armeni ajunși în fața preotului-paroh dezbăteau tocmai arendășia hanului "Trei Sarmale" . În decursul timpului, hanul a trecut în posesia mai multor proprietari, iar din secolul al XVIII-lea el s-a aflat în stăpânirea Mănăstirii Socola. Legea secularizării averilor mănăstirești, elaborată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1863, a scos hanul din stăpânirea Mănăstirii Socola, trecându-l în cea a Primăriei municipiului Iași. Conducerea urbei l-a vândut lui Anton Andriescu prin actul nr. 522 din 28
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
suprafață a țării, Biserica ortodoxă română fiind, pe atunci, cel mai mare exploatator și latifundiar al României. Dovadă că confiscarea imenselor proprietăți ale bisericii creștine ține de procesul mai larg al destrămării relațiilor feudale de servitute, este și faptul că secularizarea făcută de "Domnul Unirii" a fost precedată, cu puțin timp de abolirea sclaviei în cele două principate române (Moldova (1844) și Țara Românească (1847)), fapt ce a dus și la eliberarea sclavilor deținuți și exploatați de biserică ("robii țigani", sau
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
indivizii îl atribuie propriilor lor acțiuni. Spre deosebire de Durkheim, el nu credea în monocauzalitate și a avansat în schimb ideea că pentru orice rezultat pot fi mai multe cauze. Principala preocupare intelectuală a lui Weber a fost înțelegerea proceselor de raționalizare, secularizare, și „dezvrăjirea” pe care le-a asociat cu creșterea capitalismului și modernității, și pe care o vedea ca un rezultat al unui nou mod de gândire despre lume. Weber este cel mai bine cunoscut pentru teza lui ce combina sociologia
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]
-
a devenit membru al Comisiei de verificare a legilor din Principatele Unite. A redactat legea privind organizarea municipiilor și comunelor orășenești și a contribuit la întocmirea legislației românești, referitoare la organizarea învățământului, cel economic în special legea reformei agrare, legea secularizării averilor mănăstirești, legea vămilor, legea navigației pe Dunăre, legea poștei și a circulației pe drumurile publice, legea reformei monetare. La 2 august 1862 A.I.Cuza aprobă înființarea Direcției Centrale de Statistică, unică pentru întreaga Românie, iar la 4 august este
Dionisie Pop Marțian () [Corola-website/Science/312216_a_313545]
-
Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. Acoperișul bisericii este din șindrilă, fiind refăcut de câteva ori. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Schitul Zosin a fost desființat. Biserica s-a ruinat în secolele XIX-XX; în lucrarea ""Botoșanii în 1932. Schiță monografică"", se menționează că schitul lui Zosim este în
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
XIX-lea, Mănăstirea Aroneanu avea în stăpânire mai multe moșii: Aroneanu și Zanea (jud. Iași), Armășoaia și Armășeni (jud. Vaslui), Rânzăști (jud. Tutova), Slobozia-Averești și Girov (jud. Neamț), Deluțu (Cașin), Pârliți (Soroca), Deiluța (Chișinău), Stolniceni (Basarabia). În decembrie 1863, după secularizarea averilor mănăstirești, Mănăstirea Aroneanu s-a desființat, iar călugării greci au plecat, luând cu ei cărți și odoare sfinte. Biserica fostei mănăstiri a devenit biserică parohială a satului Aroneanu. Distrugerea mănăstirii a continuat, astfel că în preajma anului 1885 din întregul
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
mănăstirea ridicată de el în Slobozia cu numeroase terenuri pe marginea lacului Amara. Documente scrise se pastrază din cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea (acte de schimb de terenuri, hrisoave domnești, hotărnicii, etc.). În 1864 prin secularizarea averilor mănăstirești, aceste terenuri au fost preluate de stat. Primele așezări stabile în actualul teritoriu al localității au fost consemnate în anii 1857-1859, când s-au stabilit aici grupuri de mocani veniți din părțile Făgărașului și Muscelului, cărora li s-
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
loc de agrement a fost în 1828. În 1850, o parte din pădure a fost cedată de către episcopie administrației orașului, pentru amenajarea acolo a unei grădini publice, ceea ce s-a și făcut în timpul domniei lui Barbu Știrbei. În 1863, legea secularizării averilor mănăstirești propusă de Alexandru Ioan Cuza a fost apoi adoptată de Parlamentul României. Astfel, pădurea Crâng, posesiune a eposcopiei, a fost naționalizată și trecută în administrația guvernului central, orașul păstrând în administrare porțiunea din pădure unde era amenajată grădina
Parcul Crâng () [Corola-website/Science/311423_a_312752]
-
moșiile boierilor, ale mânăstirilor [[Mănăstirea Nămăiești|Nămăiești]] și [[Mănăstirea Râncăciov|Râncăciov]] care erau proprietari ai 99% din pământul și pădurile zonei muscelene/argeșene. Clăcașii au fost împroprietăriți în 1864, din moșiile boierilor dar și ale mânăstirilor ca urmare a legii secularizării averilor acestora. Ca urmare a acestei împroprietăriri 25 de familii de clăcași au primit circa 150 pogoane, deci cam 6 pogoane (3ha) de familie. Preotul Ioan N. Popescu a lăsat dobreștenilor o colecție cu legendele satului legate de denumiri, învăluite
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Între 27 aprilie 1859 și 3 aprilie 1860, Manolache Costache a fost prim ministru în Moldova, calitate în care a făcut primii pași către înlăturarea privilegiilor fiscale, a coordonat secularizarea averilor mănăstirilor neînchinate (chinoviilor), a luat măsuri de modernizare a armatei (înființarea unui batalion de geniu) și a încercat înființarea unor instituții de credit (bancă națională și credit funciar). Între 14 iulie 1860 și 14 aprilie 1861 a devenit singurul
Manolache Costache Epureanu () [Corola-website/Science/297434_a_298763]